8,941 matches
-
întrebări și răspunsuri (Blaj, 1783), Cuvânt înainte, cf. Romul Munteanu, op.cit., pp. 210 211. 81. Z. pâclișanu, O veche societate pentru cultivarea limbii române, in: Revista istorică, VII (1921), pp. 129-130. 82. Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p. 163. 83. Arune pumnul, op.cit., vol. IV, 1, p. 37. 84. Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tipărirea cărților românești, p. 8. 85. G.Dem. Teodorescu, Vieața și operile lui Eufrosin poteca (București, 1889), p. 57. 86. Iordache Mălinescu, precuvântare, in: petru Maior, Istoria pentru începutul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
faptele bune și Harul lui Dumnezeu. 8. Nu există Dumnezeu? Un preot care călătorea a intrat într-un restaurant ca să prânzească. La o masă alăturată câteva persoane discutau. La un moment dat, un bărbat mai aprins în discuție, lovi cu pumnul în masă, spunând că Dumnezeu nu există și că El este invenția preoților și arătă cu degetul în direcția lui. Unii au început să râdă, alții se indignară de asemenea faptă. Preotul se sculă de la locul lui, se duse la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Biserică și nesocotește poruncile dumnezeiești. 22. Nu te blestema! În anul 1901, un om bețiv stătea la o masă în crâșma satului în apropiere de Ploiești. După ce a băut vreo 6-7 pahare de „tărie”, bătu cu putere în masă cu pumnul și strigă să-l audă toți cei din jur: „Măcar că mă ia dracu, eu tot mai beau un pahar”. Cârciumarul îi spuse că nu-i nevoie să se blesteme și săși dorească un rău atât de mare, ca să mai primească
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
glas venind dinspre acea inimă: Nu te-ai lovit, dragul mamei? Era glasul mamei, care la ea nu se mai gândea, ci numai la copilul ei, fie el chiar acela care-i ducea inima să i-o vândă pe un pumn de aur. DRAGOSTEA este mai tare ca moartea, ea nu piere NICIODATĂ. 57. Lucrează Dumnezeu pentru noi Oare cel ce a lucrat duminica sau în zi de sărbătoare, se află la sfârșitul anului mai îmbelșugat decât cel care în acea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
zise: Dacă-i așa, fă bine atunci și dă-mi chitanță pentru banii pe care ți i-am dat, pentru că eu nu am încredere în cei care nu cred în Dumnezeu. Consăteanul rușinat, tăcu chitic și eliberă chitanța cerută. 60. Pumnul de noroi Într-o zi un om păcătos care se întorsese la credința strămoșească și ducea o viață cu adevărat creștinească, vorbea cu un necredincios, care-i zise: Cum aș putea să cred eu că Dumnezeu a luat un pumn
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Pumnul de noroi Într-o zi un om păcătos care se întorsese la credința strămoșească și ducea o viață cu adevărat creștinească, vorbea cu un necredincios, care-i zise: Cum aș putea să cred eu că Dumnezeu a luat un pumn de noroi și a făcut din el un om?! Credinciosul îi zise: Dacă nu crezi, uită-te bine la mine; eu n-am fost decât un pumn de noroi prin viața păcătoasă pe care am duso înainte, iar după ce Dumnezeu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
-i zise: Cum aș putea să cred eu că Dumnezeu a luat un pumn de noroi și a făcut din el un om?! Credinciosul îi zise: Dacă nu crezi, uită-te bine la mine; eu n-am fost decât un pumn de noroi prin viața păcătoasă pe care am duso înainte, iar după ce Dumnezeu a coborât harul Său cel sfânt asupra mea, am ajuns și eu om adevărat. Necredinciosul căzu pe gânduri și după scurt timp luă calea bisericii și deveni
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
îndepărtate tarâmuri...". Citind cartea, niciodată nu vom face aceeași baie culturală în apele aceluiași râu. Mitologii telurice camuflate în romanul Dealul. Un exercițiu de mitanaliză literară ,, Cineva spunea că parcă am fi legați cu funii nevă- zute, capetele strânse în pumnul lutului, dealul care ne lasă să ne paștem zilele, lunile, anii și viața". (Dealul, p. 110) Toate mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
octombrie, atunci când Valer Pop i-a prezentat lui Vornle o copie a memoriului pe care reprezentanții României îl înaintaseră Germaniei și Italiei . La pasajul unde arătam omorurile în masă - raporta la București Valer Pop - [Vornle] m-a întrerupt bătând cu pumnul în masă și spunând că sunt afirmațiuni mincinoase. La aceasta, am bătut și eu cu pumnul în masă și i-am replicat că, cum își poate permite această ieșire când arăt purul adevăr, care poate fi verificat și controlat. ” Dupa
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
României îl înaintaseră Germaniei și Italiei . La pasajul unde arătam omorurile în masă - raporta la București Valer Pop - [Vornle] m-a întrerupt bătând cu pumnul în masă și spunând că sunt afirmațiuni mincinoase. La aceasta, am bătut și eu cu pumnul în masă și i-am replicat că, cum își poate permite această ieșire când arăt purul adevăr, care poate fi verificat și controlat. ” Dupa replica lui Valer Pop, discuția a putut continua pe un ton acceptabil ( Iată că bătutul cu
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în masă și i-am replicat că, cum își poate permite această ieșire când arăt purul adevăr, care poate fi verificat și controlat. ” Dupa replica lui Valer Pop, discuția a putut continua pe un ton acceptabil ( Iată că bătutul cu pumnul în masa ca argument pentru a convinge autoritățile romanești nu datează doar din anii 1945 - când reprezentatul U.R.S.S., Vâsinski, a făcut un asemenea gest față de regele Mihai - ci, din 1940. Numai că, în 1940, Valer Pop a găsit antidotul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
o căsuță; în timp ce el dormea toată ziua, ea lucra "năfrămi frumoase". Dumnezeu și Sfântul Petru trec pe acolo, văd că femeia lucrează și bărbatul doarme, apoi se conving că femeia îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea îi este răsplătită: "pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu stelele", procedând la fel. Fata împăratului este martora acestor întâmplări. În timpul derulării unei vânători, Făt-frumos îmbracă hainele "cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri" și repetă isprăvile anterioare; fata de împărat îi dă un pumn cu bani grădinarului, pentru a nu-l certa pe argat. Împăratul se hotărăște să-și mărite și fata cea mică, dar aceasta refuză să-și aleagă soț. Împăratul este sfătuit să construiască un foișor cu poartă "pe unde să treacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Omul cu pielea de urs [Basme năzdrăvane, Frații Grimm] prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va băga mâna în buzunar, să scoată un pumn de aur. Diavolul i-a spus soldatului: "să nu te speli, să nu-ți piepteni barba și părul, să nu-ți tai unghiile, să nu-ți faci rugăciunea. Dacă în răstimpul acesta mori, îmi vei aparține; dacă trăiești mai mult
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau untură, * 20 grame drojdie, * un ou, * jumătate ceașcă de lapte, * 2 lingurițe de semințe de * anason, * 50 grame stafide, * sare, * coajă de portocală sau de lămâie confiată. MOD DE PREPARARE: Se dizolvă drojdia în apă caldă, se adaugă un pumn de făină și se amestecă, apoi se pune acest aluat într-un castron, se acoperă cu un șervet și se lasă să crească la loc cald. Făina cernută rămasă se amestecă cu zahăr, ou, unt, lapte, un vârf de cuțit
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
bara transversală. Un gol poate fi marcat de oriunde din terenul de joc, cu excepția portarului, care nu are permisiunea să depășească sau să atingă mingea dincolo de linia de centru. Un gol poate fi marcat cu orice parte a corpului cu excepția pumnului strâns. Un gol poate fi marcat prin conducerea mingii în poartă (dribling). La începerea sau la orice reluare a jocului, cel puțin doi jucători (din orice echipă cu excepția portarului din apărare) trebuie să joace sau să atingă în mod intenționat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
precisă. Cele mai frecvent folosite sunt: — din lateral: — pe la spate; — cu piruetă spre stângă sau spre dreapta; — cu cârlig. — din fată, înainte: — simplu, — cu înșurubare; — cu „un-doi"; — din fată, spre lateral: — cu jumătate șurub; — cu palma de sub apă, din încheietura pumnului, cu degetele flexate înapoi pe antebraț - aruncarea din zbor se întâlnește frecvent în timpul jocului. Jucătorul nu retine mingea, ci o preia din zbor și, prin interventia cu palma sau altă parte a membrelor, îi intensifică viteza, schimbându-i și direcția
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Perpessicius, mai îngăduitor, găsea totuși în Cântece pentru Lu (1936) și „excelente cântece de primăvară”. Epigramele, vioaie, cu poante agreabile, adesea de un umor fin, pătrunzătoare, îl țin în atenția oricărui iubitor al genului. Rețeta lor ar fi: „Luați un pumn de cuvinte,/amestecați-le bine;/trântiți-le apoi pe hârtie/și ștergeți... ce nu vă convine”. A și teoretizat pe marginea genului, într-un studiu intitulat Despre epigramă, apărut în 1935. Teatrul se află strict ocazional între preocupările sale: un
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
ale sale este propaganda în favoarea URSS iar apoi, după 1945, în favoarea țărilor „socialismului real”. Toate PC preiau marile campanii orchestrate de Moscova, dintre care unele sunt deosebit de reușite: antifascismul* în anii 1930, când comunismul german Willi Mönzenberg generalizează noi ritualuri - pumnul ridicat, opus brațului întins al naziștilor -; lupta pentru pace* în timpul Războiului Rece*, cu porumbelul lui Picasso; Revoluția culturală* din 1966, cu Mica Cărticică Roșie a lui Mao; antiimperialismul din anii 1970, cu figura lui Che Guevara. Dacă la Moscova sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Unele democrații populare* își adaugă spice de grâu. Dorind să aducă un omagiu truditorilor intelectuali, RDG alătură un compas la dipticul tradițional; PC albanez proletarizează și militarizează simbolistica, integrându-i cazmaua și pușca. Se impun și alte semne, cum sunt pumnul ridicat al trupelor de șoc ale PC german sau floarea pasiunii (pasionaria ori passiflora) în timpul războiului din Spania*. Această simbolistică evoluează odată cu inflexiunile de linie sau de identitate pe care dorește să le semnifice. Astfel, în timpul Frontului Popular*, PCF*, ca
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
astfel de relație există într-adevăr, dar ea este inversă față de ceea ce presupun adepții dezarmării. Oamenii nu se luptă pentru că au arme, ci au arme deoarece consideră necesar să se lupte. Dacă le luăm armele, ei se vor lupta cu pumnii sau vor inventa noi arme. Întrucât oamenii cred că războiul este răul mai mic, acesta va continua să apară. Trebuie să căutăm așadar boala al cărei simptom este nevoia de a deține arme. Cât timp oamenii vor căuta să se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Se introduce indexul mâinii respective în plica inghinală anterioară, se agață plica exact, cu degetul în croșet, apoi se tracționează în jos. Pentru a avea mai multă forță se ajută tracțiunea prinzând cu mâna opusă mâna tractor, în regiunea articulației pumnului. Se tracționează în jos până ce coapsa anterioară a ajuns sub simfiză. În acest moment tracțiunea se schimbă orizontal, iar când coapsa posterioară a apărut la vulvă, se introduce și indexul mâinii opuse în plica inghinală posterioară și se tracționează orizontal
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fi gândite sau pregătite, intră 27 29 în mod firesc în sfera gesturilor instrumentale, cele reactive nu sunt elaborate conștient, ele servind, în marea majoritate a cazurilor, unor scopuri de apărare. Iată câteva gesturi simbolice folosite zilnic în unele țări: ¾ Pumnul strâns cu degetul mare în sus (Mă iei și pe mine în mașină?) ¾ Degetul mare și arătătorul formând un cerc, iar restul degetelor îndreptate în sus (OK, bine sau bun) ¾ Plimbarea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (A
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ilustrată cu ce te enervează. Doar așa vom supraviețui! Dacă ajungem la o sută, le publicăm împreună, iar Poșta Română se va privatiza și ne va da un premiu. Cadență! Mirel 21 noiembrie 2005 București: - stații de măsurarea poluării inutile; - pumni în barbă; - scuipat în fața „fraierului“; - televiziuni private; - private privatizate cu țigănci la intrare ce întreabă autoritar „te piși sau te caci?“; - posturi pirat de manele; - excremente de câine (am început să-i hrănim occidental, cu boabe chimice). Căcățelul canin se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Române, centrul de triere a corespondenței internaționale din Giulești - o țigănie cumplită în acel cartier, cocioabe și maghernițe la fel ca în romanele lui Eugen Barbu. Pacientul administrativ, reclamantul vorbește pe o gaură practicată în geamul biroului, la fel de mare cât pumnul de aur al lui Leonard Doroftei. Telefonul de interior nu funcționează. Câinii te latră până să ajungi în clădire, frica ține loc de probă de inițiere în „tainele“ poștei. Doamnele de la biroul de lucru cu publicul nu cunosc nici măcar numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]