7,950 matches
-
Și cu lapte s'a crescutu. În scutece s'a 'nfașatu Și in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră Mergând după raza Pe Hristos să-l vază Și dacă porniră Îndată-L
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
s'a crescutu. În scutece s'a 'nfașatu Și in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră Mergând după raza Pe Hristos să-l vază Și dacă porniră Îndată-L găsiră La Dânsul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lângă Maica Sfântă stând, peste fașa lui lumina cerului recunoscând, șinchinându-se-naintea împăratului Isus aur, smirnă și tămâie cu toții i-au adus, și-ntr-un înălțător o cântare de mărire au pornit să-i cânte-n cor: Nouă azi ne-a răsărit Domnul Isus Hristos, Mesia cel mult dorit, Domnul Isus Hristos Din Fecioara s-a născut Domnul Isus Hristos, Dumnezeu om s-a făcut Domnul Isus Hristos. In scutece s-a-nfășat Domnul Isus Hristos și în iesle s-a culcat Domnul Isus Hristos. Cum e robul s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numerelor, ne descoperă sensurile ascunse ale Scripturii, care rămân închise neștiutorilor; geometria ale cărei proporții au fost urmate la construirea tabernacolului și a templului ne va ajuta să pătrundem sensul spiritual; astronomia. În sfârșit, e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și care dă proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, s-ar putea lua drept o apreciere subiectivă, dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a sfinților, doctrina mistică are privilegiul de a fi un corp de principii îndelung verificate prin sita celei mai neîndurate critici și astfel ea poate sluji de îndreptar luminos când ne coborâm ca într-o subterană în misterul psihologic de unde răsar operele de artă. Care e puntea de legătură între cele două ordine de fenomene, prin care Bremond își justifică metoda mistică aplicată la poesie? Această punte o constituie aceleași note comune, pe care le-au găsit deopotrivă în psihologia mistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în ea. O, oameni, când odată veți citi acestea, gândiți-vă ce nedreptate mi-ați făcut!” între Dumnezeu de sus și oamenii de jos se mohorăște din an în an dureroasa lui singurătate. „O, Providență, fă numai o dată să-mi răsară și mie o zi curată de bucurie!” Dar ziua aceasta nu va veni niciodată. Tragică restriște pentru om, cerească transfigurare pentru geniu! Căci din infernul acesta s-au zămislit Simfonia IX și Missa solemnis, în care culminează opera lui. Simfonia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nașterii Domnului) “Nașterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii, lumii, cunoștința stelelor, de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarelui Dreptății și să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus Doamne, slavă Ție.” 2. Steaua sus răsare 3. Închinatul Stelei Se scutură “Steaua” zicând sacadat: Amin, amin în casa dumneavoastră Aur, smirnă și tămâie Și cel dar de bucuroe Omul bea și chefuiește Dar la moarte nu gândește Iar moartea când mi-l găsește La pământ îl
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spun Tu nu uita când ești voios, române, să fii bun. Doamne, a tale cuvinte Doamne, a tale cuvinte, Care s-au scris mai-nainte s-au 'plinit precum și scrie Moise la cartea întâie O, o, o minune! De la răsărit răsare O stea cu lumină mare. Razele ei răspândește, Pe trei magi călăuzește O, o, o minune! Steaua magilor vestește, Vifleemul îl primește Și din prorocia rară Pe Mesia îl aflară. O, o, o minune! Lăudând întru mulțumire, Mărire întru-nălțime
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Și cu lapte s'a crescutu. În scutece s'a 'nfașatu Și in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră Mergând după raza Pe Hristos să-l vază Și dacă porniră Îndată-L
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
s'a crescutu. În scutece s'a 'nfașatu Și in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră Mergând după raza Pe Hristos să-l vază Și dacă porniră Îndată-L găsiră La Dânsul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lângă Maica Sfântă stând, peste fașa lui lumina cerului recunoscând, șinchinându-se-naintea împăratului Isus aur, smirnă și tămâie cu toții i-au adus, și-ntr-un înălțător o cântare de mărire au pornit să-i cânte-n cor: Nouă azi ne-a răsărit Domnul Isus Hristos, Mesia cel mult dorit, Domnul Isus Hristos Din Fecioara s-a născut Domnul Isus Hristos, Dumnezeu om s-a făcut Domnul Isus Hristos. In scutece s-a-nfășat Domnul Isus Hristos și în iesle s-a culcat Domnul Isus Hristos. Cum e robul s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
surse biblice configurate prin metafora conceptuală VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE; "[13] asupra prea bunilor și asupra răilor, stă totuși Cel care cântărește dreptățile. Simbria stă în fapta noastră, ca pulberea rodului în floare." (p. 62) - aluzie la " El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți" (Matei, 5, 45); "[14] Cei mulți, săraci și proști [...] sunt sarea pământului; pe aceștia îi asupresc puterile lumii; mările, munții și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
importante dificultăți de supraviețuire, cât și probleme de prestigiu. Cei dezavantajați de dominația românească doreau compensații și, deseori, reproșau situația chiar celor pe care administrația precedentă îi păstrase. Apariția funcționarilor din Ungaria a făcut ca, în opinia publică transilvană, să răsară imaginea plină de aroganță a funcționarului poreclit "mămosul" sau "parașutistul", care nu înțelegea nimic din relațiile transilvane, care suferea de mania rangurilor și a titlurilor, caracterizări ce însoțesc până azi discuțiile despre anii "ungurești" ai Transilvaniei de Nord. La distanța
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe anumiți membri ai partidului său, printre care pe Mester Miklós și pe cei din jurul lui, toți cu străvechi rădăcini transilvane, capabili să revigoreze organizațiile din Transilvania ale partidului. Ceea ce a și făcut ca, la Cluj și Târgu Mureș, să răsară cele mai puternice organizații ale Partidului Reînnoirii Maghiare (Magyar Megújulási Párt - MMP). La începutul anului 1943, organizațiile (MMP) din Turda-Mureș și Târgu Mureș ale acestui partid aveau 13 mii de membri. Conform unui raport al poliției, organizația de partid din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
încolțesc la cel puțin 3-40C, însă la această temperatură germinarea și răsărirea au loc cu foarte mare întârziere. Temperaturile de 3-40C nu permit o răsărire mai devreme de 3-4 săptămâni. Dacă însă temperatura la germinare este de 6-8 0C, năutul răsare în 9-10 zile Năutul germinează cu repreziciune la o temperatură de circa 100C, chiar dacă temperatura optimă care se recomandă la probele de germinație este de 200C (BONCIARELLI, F., 1989; UNGUREANU O., 2001). Pe măsură ce înaintează în vegetație, cerințele năutului față de temperatură
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72% în anul 1998, de 74 % în anul 148 1999 și 69
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72% în anul 1998, de 74 % în anul 148 1999 și 69 % în anul 2000, iar cele semănate la desimi de 60 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70 % în anul 1998, de 73% în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72% în anul 1998, de 74 % în anul 148 1999 și 69 % în anul 2000, iar cele semănate la desimi de 60 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70 % în anul 1998, de 73% în anul 1999 și 68 % în anul 2000. Durata fenofazelor semănat-răsărire, răsărire-înflorit, înflorit apariția fructificațiilor și apariția fructificațiilor-maturitate, au avut diferențe între variante de maxim 1-2 zile. V.5.2. INFLUENȚA
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Zi cinci că n-am opinci Le-am pierdut jucând pe-aici. Zi șase n-am cămașă C-am rupt-o după măceașe. Zi șapte măi cumnate Că a mea-i bună de lapte. Zi opt tot pe loc Să răsară busuioc Ziceți nouă măi băieți Bateți tare dacă vreți, Bateți tare cu-amândouă, Scoală fată după ouă, Că-ți facem rochiță nouă, Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
era lipită o imagine cu scene religioase, în care era reprezentată Fecioara Maria și pruncul Iisus. Se cântau aceleași versuri care se mai aud și astăzi prin sat, dar mult mai rar, acest obicei fiind pe cale de dispariție: „Steaua sus răsare, Ca o taină mare. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curata, Prea nevinovata, Fecioara Maria Naște pe Mesia.” etc. Copiii care mergeau să vestească nașterea pruncului Iisus erau răsplătiți cu nuci și mere, dar și cu bani. Cel mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]