9,377 matches
-
instituțional, matematic, frica. De fapt, aici este marele secret. Așa a fost posibil. Părinților mei, mie ne-a fost frică. Ne-a fost frică celor mulți care am trăit în comunism. Frica era omniprezentă, începeau cu sirenele care răsunau la răsăritul soarelui, anunțînd o nouă zi de muncă. Și nu dispărea nici în somn. Ea era atent dozată, ți se oferea în funcție de categoria din care făceai parte. Ți se dădea o mai mare injecție de frică sau mai mică, depinde ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu are scuză. Ținut să împartă dreptatea, el a dat cele mai aberante sentințe din istoria justiției române. Potrivit statisticilor, pierderile României în cel de-Al Doilea Război Mondial au depășit 300.000 de morți: 147.000 pe frontul de răsărit, 167.000 pe cel din apus. Pe timp de pace, au avut de suferit, din motive politice, peste 2.000.000 de persoane: reținuți, anchetați, condamnați prin sentințe judecătorești, condamnați administrativ, internați în colonii de muncă sau în clinici psihiatrice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vară imensă de pe Kiseleff, unde bucureștenii veneau să danseze până dincolo de miezul nopții. Un spațiu imens, plin de verdeață, în aer liber, unde stelele pulsau parcă pe ritmul tangourilor și romanțelor lui Cristian Vasile. Iar poate cele mai minunate erau răsăriturile soarelui, sub care se cânta și se dansa Zaraza, ca un ritual al dragostei. Mai era, desigur, și o sală la fel de mare, aco- perită, în cazul în care vremea se strica. Nu de puține ori a început din senin câte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi când îl prezenta pe Vladimir vreunui amic din București, din lumea muzicală sau din teatru, lăsând să se înțeleagă din tonul serios al vocii că între ei există o legătură extrem de puternică, pusă la grele încercări în timpuri când răsăritul soarelui venea ca îndepli- nirea unei rugăciuni. Iar unchiu-su, Foty Papudof, fratele mamei lui Vladimir, locuia la Paris de ceva vreme și ocupa chiar funcția de consul general al României. El a fost cel care i-a întâmpinat pe cei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu mult marginile judecăților curente, chiar și ale celor mai spinoase. Sigur, există și răspunsuri „raționale”, oarecum evidente, la această „pendulare” a mea - care continuă de fapt! - Între două sisteme politice total antagonice sau Între culturi extrem „denivelate” - Apusul și Răsăritul Europei, ca și, de altfel, Între două culturi organic diferite cum sunt cea franceză și germană; probabil am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
State tinere și vechi totodată, precum India și China, ajunse la o capacitate economică nemaipomenită, Își vor cere drepturile la masa unde se decide soarta planetei sau... mai știi, vor Începe din nou războaiele religioase, falia Între statele Apusului și Răsăritului s-a adîncit prea mult și o anume, neliniștitoare radicalizare a unei părți a lumii musulmane o arată. Care, dacă e să fim obiectivi, are nu puține argumente pe care le opune Îngâmfatului Apus, nu numai economice, ci și morale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu erau total radicale: nu condamnam comunismul și nici pe conducătorii lui din acea vreme, știam că acest regim, opus tradițiilor naționale și culturale românești, instalat de un imperiu străin, nu va cădea definitiv decât odată cu surparea marelui imperiu de la Răsărit. Criticam doar noua linie afirmată de Ceaușescu În iulie ’71, care cerea impetuos și drastic reîntoarcerea la unele criterii de tip stalinist, ce, grotesc, se opuneau propriilor sale măsuri și principii cu care-și cucerise, din ’65 cînd luase puterea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vedere strict geografic, că Peninsula Balcanică nu cuprinde și România. Limita ei nordică o formează Dunărea, iar România se află la nord de Dunăre; face excepție doar Dobrogea, regiunea situată Între Dunăre (la vest și la nord) și Marea Neagră (la răsărit). Și totuși... nu doar pământul, munții și râurile definesc un spațiu de civilizație. România este, În bună măsură, balcanică, printr-o lungă istorie, prin multiple raporturi umane și culturale. Dunărea mai curând unește decât separă. În Antichitate, triburile tracice ocupau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
despărțită, prin arcul Carpaților, de celelalte două țări. Simplificând lucrurile, am fi tentați să spunem că țara Românească, lipită de Dunăre, se Înfățișează ca predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele rusești, iar Transilvania aparține Europei Centrale și, Într-o măsură apreciabilă, spațiului occidental de civilizație. Multe valuri au venit dinspre răsărit, de la sciții antici până la ruși În epoca modernă, și multe altele dinspre apus, de la celți și romani
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele rusești, iar Transilvania aparține Europei Centrale și, Într-o măsură apreciabilă, spațiului occidental de civilizație. Multe valuri au venit dinspre răsărit, de la sciții antici până la ruși În epoca modernă, și multe altele dinspre apus, de la celți și romani până la unguri (porniți inițial dinspre Ural, dar stabiliți În Câmpia Panonică, la vest de spațiul românesc) și germani. România este așadar, În același
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Între români există deosebiri și, cu atât mai mult, În compoziția etnică generală a regiunilor sau În raporturile lor cu diverse alte spații europene. Sunt regiuni care au privit spre apus, altele spre Balcani, altele spre nord sau spre răsărit. Sunt regiuni cu populație aproape exclusiv românească, altele În care, alături de români, trăiesc (și mai ales au trăit) numeroase alte neamuri, ele Însele de limbi, culturi și religii foarte diferite: turci și tătari, maghiari, germani, sârbi, ruși, ucraineni, evrei... Aproape
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cele mai dense și mai originale variante de artă populară românească. De aici, din munții Olteniei, a plecat În lume Constantin Brâncuși; el avea să revoluționeze sculptura modernă, În sensul unei simplificări și abstractizări corespunzătoare motivelor tradiționale românești. Mergând spre răsărit și trecând Oltul, ajungem În Muntenia, provincie de două ori mai Întinsă decât Oltenia, nucleul țării Românești, și mai târziu al României. Ca și Oltenia, este cuprinsă Între Carpați și Dunăre și, la fel, altitudinea descrește dinspre nord spre sud
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aveau o pronunțată notă cosmopolită (alături de români, procente semnificative Înregistrând, la 1930, evreii, grecii, ungurii, germanii, țiganii...). Dunărea mărginește Muntenia nu numai la sud, ci și la est. Apele fluviului Își schimbă brusc cursul spre nord, apoi, Încă o dată, spre răsărit, vărsându-se În Marea Neagră prin trei brațe care formează cea mai mare deltă a Europei. Între cele două laturi ale Dunării și litoralul Mării Negre este cuprinsă Dobrogea. Convențional, raportând-o la cele trei mari diviziuni ale țării, este legată de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Orientului. Dobrogea a fost — din păcate, nu mai este — un mozaic etnic și cultural ieșit din comun. Nicăieri, Într-un spațiu atât de restrâns, nu se putea Întâlni În Europa un asemenea amalgam de limbi, religii și moduri de viață. Răsăritul: Moldova A doua mare unitate istorico-geografică, Moldova, a avut timp de secole o evoluție unitară. La 1775, Imperiul Habsburgic a anexat partea nordică a țării, care a căpătat numele de Bucovina. Câteva decenii mai târziu, În 1812, rușii au anexat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
generic de Transilvania, deși În sens propriu Transilvania nu reprezintă decât o parte — este drept, partea centrală și cu o individualitate istorico-politică mai bine precizată — a acestui complex teritorial. Sunt regiunile care au participat nu la istoria Balcanilor sau a Răsăritului, ci a Europei Centrale (În asociere mai Întâi cu Ungaria, apoi cu Imperiul Habsburgic). Transilvania propriu-zisă (fostul principat al Transilvaniei) poate fi caracterizată metaforic drept o „cetate de munți“. Este Înconjurată din toate părțile de munții Carpați. Carpații Meridionali (numiți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu au atins Însă gradul de coerență geopolitică și de continuitate istorică ale principatului transilvan. Toate trei sunt tăiate astăzi de frontiera care separă România de Serbia, Ungaria și Ucraina. Banatul, provincia sud-vestică a României, este cuprins Între munți (la răsărit), Dunăre (la sud), Tisa (la vest) și Mureș, afluent al Tisei (la nord). Relativa lui autonomie istorică se datorează faptului că a fost un teritoriu de graniță, cu funcția militară corespunzătoare. În Evul Mediu a aparținut Ungariei. În secolul al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
faptul că limba română Își are originea În limba latină. Este o limbă romanică, Întocmai ca italiana, franceza, spaniola și portugheza, prezentând Însă originalitatea (una dintre multiplele originalități românești) că a evoluat nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a rămas din domeniul răsăritean al latinei (care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
i-au văzut pe români istoricii din Renaștere: drept descendenți ai romanilor. Românii Înșiși Încep să se intereseze ceva mai târziu de originile lor latine. Aceasta deoarece, pe când În Occident Înflorea Renașterea, ei se aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită parțial protestantă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slavă și apropierea de „surorile latine“ din Occident. Roma devine (și nu numai pentru „greco-catolicii“ ardeleni, ci pentru toți românii) un simbol mai puternic decât Bizanțul. Românii descoperă că sunt „o insulă latină Într-o mare slavă“, izolați, aici, În Răsăritul Europei și dornici să se desprindă, navigând spre vest. Invocarea Romei Însemna marcarea apăsată a identității românești și totodată voința de occidentalizare. Romani, daco-romani sau daci? Și totuși, „purismul“ latin Începe, spre mijlocul secolului al XIX-lea, să fie pus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
imaginat. Spațiul dacic era fragmentat, chiar dacă triburile vorbeau limbi apropiate (sau dialecte ale aceleiași limbi). În plus, dacii nu erau singuri. Sciții, popor de origine iraniană, s-au așezat, venind din nordul Mării Negre (din Ucraina de astăzi) În partea de răsărit a teritoriului lor, și Îndeosebi În Dobrogea (numită În Antichitate Scythia Minor). Dinspre apus au venit celții, un număr dintre ei rămânând În Dacia. Ceva mai târziu, bastarnii (germanici) și sarmații (de origine iraniană, ca și sciții) au locuit și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a eșuat. În urma celor două războaie purtate cu dacii, romanii și-au extins stăpânirea peste Dunăre și Carpați. Trei zone distincte s-au conturat pe actualul teritoriu al României. Regiunile apusene au format, timp de 165 de ani, Dacia romană. Răsăritul și nordul au rămas În posesia dacilor liberi. Dobrogea, pe de altă parte, inclusă În Imperiu Încă din anul 28 Înainte de Cristos, a fost Încadrată În provincia sud dunăreană Moesia, devenind mai târziu, sub denumirea Scythia Minor, o provincie de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spațiul românesc, prin excelență instabil, să capete o organizare coerentă. Era și În spiritul „secolului naționalităților“. Patrioții români și-au găsit un aliat de marcă: Napoleon III, Împăratul Franței, visa la o Europă a statelor naționale arbitrată de Franța! În răsăritul Europei, războaiele ruso-turce deveniseră un adevărat ritual. Cam o dată la două decenii, rușii ocupau țările române și Încercau apoi să forțeze drumul spre Constantinopol. Așa s-a Întâmplat și la 1853. Doar că, de data aceasta, Franța și Anglia au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
radical și de rapid, pentru valorile occidentale de civilizație. Dinspre Balcani, România se orientează brusc spre lumea apuseană. Am simplifica prea mult lucrurile dacă am spune că nu existaseră deloc semne prevestitoare. Raporturile cu Occidentul erau, firește, mai vechi. Între Răsărit și Apus, nu a existat niciodată un zid etanș. Încă din Evul Mediu, legăturile cu Ungaria și Polonia deschideau o fereastră spre lumea catolică și de expresie latină a Occidentului. Latina nu era necunoscută cărturarilor români din secolul al XVII
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Est, și de aici intrarea Într-o istorie foarte complicată și cu șanse de reușită nesigure: occidentalizarea unei societăți care În structurile ei profunde aparținea altui tip de civilizație și a unei țări care, pe hartă cel puțin, aparține Răsăritului, nu Occidentului! În ansamblu, elita românească și-a propus, și a reușit până la un punct, să copieze modelul occidental. <endnote id="1"/> Modelul occidental În general, și modelul francez În particular. Pentru câteva generații, Franța a fost marea iubire a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Pentru românii cultivați, timp de mai bine de un secol, singurele repere fuseseră cele occidentale, alături, firește, de tradițiile și valorile considerate specific românești. După veacuri de integrare cultural-religioasă și politică În spațiul răsăritean, se petrecuse brusc o devalorizare a Răsăritului. Un curios sentiment de ostilitate față de greci străbate aproape Întregul secol al XIX-lea (după ce, În veacul precedent, cele două culturi merseseră Împreună și multe familii aristocratice erau mixte, româno-grecești). Pe bulgari, românii ajung să-i privească foarte de sus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]