11,435 matches
-
trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - monumentul evocă cinstirea ce s-a acordat de localnici eroilor căzuți în războiul pentru întregirea neamului; - floarea amintește de un monument al naturii întâlnit în zona pe cele mai înalte culmi; - pânză de ferăstrău relevă industria prelucrării lemnului, activitate tradițională în orașul Brezoi; - brâul undat este o aluzie la apele bogate care scalda zona, făcând-o fertila și neasemuit de frumoasă. Anexă 4 STEMA ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
cromatic albastru. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - construcția religioasă este Mănăstirea Cozia, monument reprezentativ al arhitecturii medievale românești; - acvila bicefala, care amintește de personalitatea lui Mircea cel Bătrân, relevă relațiile Țării Românești cu Imperiul Bizantin, de unde provine acest însemn; - însemnul apelor minerale definește localitatea ca fiind stațiune balneoclimaterica. Anexă 5 STEMA ORAȘULUI FĂGET este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
grâu, știuleți de porumb și floarea-soarelui, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - plantele evocă roadele bogate ale Câmpiei Bărăganului, precum și industria de prelucrare a acestora; - caduceul relevă activitatea comercială, domeniu al vieții economice în continuă dezvoltare. Anexă 9 STEMA ORAȘULUI TÂRGU-NEAMȚ este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului TÂRGU-NEAMȚ, județul NEAMȚ
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
roșu, încărcat cu un butuc de vită având patru ciorchini de struguri și două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - zidul simbolizează Cetatea Neamț și relevă continuitatea de locuire; - butucul de vită de vie, preluat de vechiul sigiliu al orașului, amintește bogățiile naturale, bogățiile solului și ale subsolului, comuniunea cu natura; - coroană murala definește localitatea ca centru urban, evocă comuniunea locuitorilor. Anexă 10 STEMA ORAȘULUI TEIUS
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
de aur, având între coarne o floare-de-colț (floarea-reginei), de argint. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - barajul și apa simbolizează bogăția hidrografica și turistică a zonei; - lampă de miner relevă tradiția activității de minerit; - capul de cerb și floarea amintesc bogăția faunei și a florei din zona alpina a localității; - coroană murala este un însemn specific care atestă faptul că așezarea este oraș. --------
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
de utilizatori în luarea deciziilor economice. 13. Situațiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesitățile comune ale majorității utilizatorilor. Totuși, situațiile financiare nu oferă toate informațiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsură, relevă efectele financiare ale unor evenimente din trecut și nu oferă, de regulă, informații nefinanciare. 14. Situațiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducători, inclusiv modul de gestionare de către aceștia a resurselor încredințate. Acei utilizatori ce doresc să evalueze
ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125490_a_126819]
-
o întreprindere nici să lase politicile sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante și credibile. 42. Deoarece utilizatorii doresc să compare poziția financiară, performanța și modificările poziției financiare a unei întreprinderi în timp, este important că situațiile financiare să releve informații corespunzătoare pentru perioadele precedente. Limite ce privesc informația relevanță și credibilă Oportunitatea 43. Dacă există o întârziere exagerată în raportarea informației, aceasta își poate pierde relevanță. Conducerea poate fi nevoită să aleagă între valoarea relativă a raportării la un
ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125490_a_126819]
-
de folosință și de dispoziția bunurilor în discuție, a rămas totuși proprietara lor până astăzi. 49. Fără îndoială, România nu a recunoscut dreptul de recurs individual (art. 25) și jurisdicția Curții (art. 46) decât la 20 iunie 1994. Totuși Curtea relevă că plângerea reclamantei se referă la o situație continuă, care subzista și la ora actuală [a se vedea, mutatis mutandis, hotărârile Papamichalopoulos și alții împotriva Greciei din 23 iunie 1993, seria A, nr. 260-B, p. 69, § 40, si Loizidou împotriva
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
deoarece la modificarea textului ordonanței legiuitorul a avut în vedere capitalul social inițial al lt; lt;Companiei naționale de transporturi aeriene române - TAROM gt; gt; - Ș.A. și nu acțiunile care au revenit cumpărătorilor". Se susține în continuare că este de relevat faptul că, "potrivit legislației comerciale, capitalul social al unei societăți nu se confundă cu acțiunile care sunt drepturi de creanța". În concluzie, se considera că "dreptul acționarilor nu este afectat cu nimic prin modificarea art. 2 din Ordonanță Guvernului nr.
DECIZIE nr. 91 din 8 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic, punctul 1 din Legea nr. 136/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania naţionala de tranSporturi aeriene române - TAROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124927_a_126256]
-
realității, o logică acceptată și difuzată de către membrii comunității. El presupune un ansamblu de opinii și credințe ce se vor indiscutabile și care, atunci cînd sînt susținute de convingeri, au forța evidenței și virtutea absolutului" (Zarate, 1986, p. 19). Socializarea relevă însă acțiunile deliberate de integrarea socială, reunind acel ansamblu de modificări care rezultă din raporturile subiectului cu mediul și cu el însuși, în prezența "celuilalt" și din interacțiunea cu acesta. Principalii agenți ai socializării sînt reprezentați de însoțitorii în viață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost lămurite de psihologi, să realizăm un scurt excurs în istoria psihologiei interculturale. Au existat două curente majore în explicarea fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în acest eșantion național. în figura 2 se prezintă corelația dintre distanța față de putere și individualism, relație care relevă un număr de patternuri grupale. în colțul dreapta jos se află grupul latin (distanță crescută față de putere/ individualism crescut), caracterizat de G. Hofstede prin sintagma individualism dependent. Patternul opus, numit colectivism independent, e reprezentat de Israel și Austria, majoritatea țărilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
vital în metabolismul identitar, caracterizînd toate societățile din lume. Masculinitatea și opusul său, feminitatea, au în vedere distribuirea rolurilor între sexe, un alt aspect fundamental pentru orice societate, pentru care au fost activate o varietate de soluții comportamentale. Studiile au relevat faptul că valorile femeilor variază mai puțin de la o societate la alta comparativ cu cele ale bărbaților, precum și că de la o țară la alta, între valorile bărbaților se integrează o dimensiune de la foarte asertivă, competitivă și foarte diferită față de valorile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în sensul că individualismul are legătură sau este în relație strînsă cu "țarile bogate și prospere". Dar corelația nu indică sensul influențelor, acestea putînd fi bilaterale (adică individualismul poate crea prosperitate, după cum prosperitatea potențează anumite trăsături ale individualismului). S-a relevat că există țări care fac excepție de la tendința corelațională evocată, cum ar fi Japonia sau Hong Kong (care sînt nonindividualiste, dar prospere), însă acestea cunosc o însemnată dinamică istorică, care favorizează asimilarea individualismului. O asemenea hibridare sporește ponderea individualismului printre speciile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni. Alte studii din aceeași zonă tematică au relevat faptul că subiecții din culturile colectiviste asiatice favorizau precumpănitor egalitatea în dauna echității, activînd o distribuție atribuțională egalitară, care nu are neapărat legătură cu contribuțiile personale angajate de fiecare membru al grupului, în timp ce cultura individualistă promova un tipar de atribuire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la un consilier spiritual, practicarea rugăciunii, citirea scripturilor și mersul la biserică. De asemenea, studiul invocat al cercetătorului lusitan evidențiază și prezența unei relații între religiozitate și intensitatea angajării în activități religioase. în privința cinismului social, studiul lui Neto (2006) a relevat o corelație pozitivă puternică a acestuia cu atitudinile antagonice, discriminatorii și dorința de evitare resimțită de persoanele cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă imaginea negativă despre alții, s-a observat și o corelație a cinismului cu o imagine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
imagine de sine negativă și cu lipsa satisfacției în articularea relațiilor sociale, studiul sugerînd că cinismul social influențează consistent modul în care oamenii apreciază relațiile lor cu lumea socială, generînd efecte psihologice negative considerabile. Cercetarea citată a lui Neto a relevat totodată o asociere pozitivă a complexității sociale cu internalitatea locului controlului și cu imaginea pozitivă asupra persoanelor în vîrstă, această stare de fapt fiind justificată prin faptul că persoanele care cred că ansamblul comportamentelor sociale reprezintă un tot modificabil, flexibil
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sine, explicate prin faptul că o complexitate socială mai pronunțată sugerează articularea unei credințe în inconstanța comportamentului uman, care poate fi legată de o stimă de sine pozitivă. în ceea ce privește răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata pentru efort corelează pozitiv cu un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comuniste și cîteva condiții socioeconomice obiective, cum ar fi lipsa spațiului de locuit și a unei rețele corespunzătoare de comunicații. Totuși, cercetările realizate între 1991-1995 de Balticom, cît și alte investigații psihosociologice mai recente (Realo, Allik, 1999; Kalmus, 2002) au relevat modificarea sindromului cultural colectivist. Aceste studii au dezvăluit existența unei creșteri a individualismului și deschiderii spre independență în rîndul populației estoniene. Astfel, estonienii încep să fie mai activi, mai orientați spre realizare. într-o cercetare desfășurată pe grupuri etnice de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații, iar răspunsurile americanilor au cuprins strict informații despre propria persoană (Lebra, 1984, apud Triandis, 1995). Colectiviștii se autopercep în mod realist, cunoscîndu-și limitele, în vreme ce individualiștii au autopercepții mai puțin realiste, în sensul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de articulare a sinelui interdependent. Acest self este definit precumpănitor contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus și Kitayama în 1991 se relevă cum, în definirea de sine, indivizii cu un self interdependent optează pentru întreținerea unor relații armonioase cu persoanele relevante (familie, prieteni, parteneri profesionali), iar o asemenea alegere e privită ca scop principal în viață. Totodată, aceiași subiecți dovedeau o consistență
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pretutindeni, avînd un grad mare de "universalitate": bucuria (enjoyment), tristețea (sadness), furia (anger), dezgustul (disgust), surpriza (surprise) și frica (fear). Aceste studii au fost reluate și în societăți care nu cunoșteau scrisul, precum anumite comunități din Noua Guinee, care au relevat că și în societățile preliterare cele șase emoții "universale" exteriorizate de "americani" pot fi recunoscute de către subiecții din Noua Guinee și reciproc. Studiile coordonate de C. Izard (1994) au vizat și cuantificarea subiectivă a intensității fiecărei emoții. S-a constatat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
genetice neidentificate încă (6). Disfuncția esofagiană Tulburări ale motilității esofagiene s-au descris la 75% dintre diabetici. Disfuncția esofagiană se poate manifesta ca o senzație dureroasă resimțită retrosternal, ca senzație de arsură (pirozis), uneori chiar sub formă de disfagie. Cineradiografia relevă dilatarea esofagului, cu diminuarea activității peristaltice și întârzierea tranzitului la acest nivel. Cercetările lui Hallis și colaboratorii (1977) au arătat că musculatura esofagiană este normală la diabetici, de asemenea că sfincterul esofagian inferior este indemn, dar presiunea la acest nivel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
20-30 scaune/zi). Consecințele diareei sunt scăderea în greutate, și denutriția secundară. După o perioadă de stabilitate ponderală, pacientul poate recupera parțial greutatea pierdută. Examinările paraclinice (irigografie, colonoscopie, coprocultură) se pot pentru a exclude diareea de alte cauze. Biopsia jejunală relevă o mucoasă normală. Se presupune că modificarea este la nivelul parasimpaticului colonic, antrenând o retenție crescută de apă în acest segment. În diareea acută severă, tratamentul vizează corectarea tulburărilor hidroelecrtrolitice, apoi realizarea unui bun echilibru metabolic. Ca terapie cauzală, pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]