7,155 matches
-
311; impactul Planului Marshall 157; imperiu 156; independența coloniilor africane 276; independența Africii de Sud 276; industrie 331-333; industrie moștenită În 702-703; inițiative artistice și culturale 350; intelectuali 195-196; invazia militară În Egipt 274-275, 295; Irlanda de Nord 429; Legea Publicațiilor Obscene 349; Legea Săracilor/Means Test 80; lichidarea sectorului public 498; membră a Comunității Europene (CE) 483; mineri 494, 498; mișcarea naționalistă galeză 643; mișcarea naționalistă irlandeză 644-645; mișcarea naționalistă scoțiană 644; moralitate și relații personale 349-350; musulmani 676; neguvernabilitate 496; nemulțumirea din industrie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
autorului, București, 1899; Strofe și apostrofe, București, 1900; Ahturi și ofuri, pref. Anton Bacalbașa, București, 1901; Eu râd, tu râzi, el râde, București, 1903; Franțuzomania, București, 1904; Scrisori din Italia, București, [1904]; Fabule, București, 1907; Romeo și Julieta la Mizil. Săracu’ Dumitrescu, București, 1907; Schițe vesele, București, [1908]; Matache Pisălog, București, 1914; D-atunci și d-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele, București, 1921; Poezii, București, 1924; Domnișoara Miau, București, 1926; De inimă albastră. Dom Paladu, București, 1928; Madam Strakinidy
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului, la starea lui de om foarte bogat și cu rang domnesc, pentru că a reușit să intre În grațiile prințului și domnitorului Caragea. De altfel și-a făcut loc În lumea aceea prin intrigile legate de femei, rolul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cadrul În care-și spune gândurile, sinceritatea si degajarea cu care cinstește În sănătatea celor oprimati, urarea lui Boroboață este egală cu o adevarată 137 gafă și evidențiază cinismul atât de potrivit pentru petrecerea organizată de Dinu Paturica. „In sănătatea săracilor țărani, cărora le dăm fum de ardei și le punem fierul roșu pe piept, ca să le luăm bănișorii din pungă! Să trăiască văduvele și copiii cei sărmani, cărora le luăm pânea din gură, ca să mâncăm noi, ăștia, pește de Țarigrad
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este povestit de doamna Ruxanda, domnitorului sub semnul unei agitații extreme. „Ai să dai samă doamnă !..... Că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații.... Uităte doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora care au rămas săraci”. Doamna Ruxanda are senzația că și „capul se uita la mine grozav!” din care pricina Îi este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm toată Întâmplarea din relatarea doamnei Ruxanda
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o altă strategie: scăderea cheltuielile sociale publice prin reducerea taxelor și contribuțiilor sociale va motiva relansarea economiei, care, la rândul ei, va oferi mai multe locuri de muncă, reducând, astfel, sărăcia. Totodată, prin reducerea beneficiilor sociale, se va accentua motivarea „săracilor” pentru a face eforturi mai mari ca să iasă din sărăcie. Faza a cincea: operaționalizarea strategiei într-un plan de acțiune socială. Strategia, ca direcție globală de acțiune, de formulare a principiilor care stau la baza opțiunii, nu conține măsurile concrete
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politicile sociale, sporind legitimitatea regimului. În contrast, regimurile liberale promovează programe destinate, în principal, să acorde sprijin numai anumitor categorii de persoane aflate în nevoie. Acest tip de politică trasează praguri de sărăcie în populație și îi separă pe cei săraci de restul populației (Korpi, 1980, p. 305), segmentând societatea între „noi”, majoritatea plătitorilor de taxe, și „ei”, cei cu puține resurse și care primesc beneficii (Edlund, 1999, p. 6). Într-un astfel de regim, suportul acordat politicilor pentru bunăstare este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
actori ce ar mai putea interveni? Pentru a operaționaliza acest obiectiv, am făcut apel la patru dimensiuni, și anume: principalul actor implicat în rezolvarea problemelor sociale percepute ca fiind cele mai grave, principalul actor implicat în furnizarea ajutorului pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se dovedește a fi foarte suportivă față de toate programele sociale luate în considerare. Majoritatea covârșitoarea a respondenților cred că statul ar trebui să cheltuie suplimentar pentru sănătate, învățământ, ajutarea familiilor cu copii și sprijinirea șomerilor, a persoanelor vârstnice și a săracilor. Pe de o parte, este vorba despre o continuare a mentalității socialiste, a ceea ce Sztompka (1999) numea cultura de bloc, care determină orientarea mai degrabă spre suportul guvernului decât spre propriile forțe. Una dintre cauzele instituirii acestei atitudini o reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși mai puțin susținute comparativ cu sprijinul persoanelor vârstnice. Se poate afirma că, pe fondul unui sport ridicat pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3 100 ajutarea familiilor cu copii 67,8 26,8 4,8 0,7 100 sprijin pentru șomeri 59,1 29,3 9,7 1,9 100 ajutarea persoanelor vârstnice 76,6 22,3 0,9 0,1 100 ajutarea săracilor 51,7 38,6 8,7 1,1 100 Sursa: BOP 2003 Puși în situația de a alege care categorii sociale ar trebui neapărat ajutate și care nu necesită un ajutor obligatoriu, respondenții confirmă tendința de suport crescut acordat vârstnicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestea suprapunându-se unei atitudini deosebit de favorabilă creșterii cheltuielilor destinate bunăstării. Figura 2. Grupuri care nu ar trebui ajutate de stat (Percepția politicilor sociale și sărăcie subiectivă, 1998) Studiile au identificat patru tipuri de cauze percepute ale sărăciei: blamarea victimei (săracul este vinovat și situația în care se află e un rezultat al comportamentului său), neșansa individuală (sărăcia e cauzată de lipsa de noroc a persoanei), structura socială (săracii sunt victime ale injustiției sociale și ale modului în care este structurată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Studiile au identificat patru tipuri de cauze percepute ale sărăciei: blamarea victimei (săracul este vinovat și situația în care se află e un rezultat al comportamentului său), neșansa individuală (sărăcia e cauzată de lipsa de noroc a persoanei), structura socială (săracii sunt victime ale injustiției sociale și ale modului în care este structurată societatea) și neșansa socială (sărăcia e un fenomen normal în societățile moderne, care este cauzat de anumiți factori economici și sociali ce nu pot fi controlați). Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
explicație pentru cauzele sărăciei vor fi orientați către o anumită politică de combatere a sărăciei. Astfel, cei ce consideră că individul este vinovat pentru situația în care se află vor susține o politică socială care să ofere beneficii minime pentru săraci, bazate pe testarea mijloacelor și pe muncă din partea beneficiarului. Indivizii ce consideră că sărăcia este cauzată de lipsa de noroc a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce consideră că sărăcia este cauzată de lipsa de noroc a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred că sărăcia e produsă de structura socială vor dori ca săracii să aibă acces ușor la beneficii generoase. Adepții ultimei explicații consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei, incluzând nu numai susținerea veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei, incluzând nu numai susținerea veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor săraci, cum ar fi politicile educaționale sau garantarea accesului celor săraci la servicii sanitare. Datele furnizate de cercetarea BOP 2003 pot fi încadrate în schema celor patru explicații populare date pentru sărăcie, excepție făcând varianta de răspuns „Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
felul în care este structurată societatea în ansamblul ei, fie de caracteristicile individuale. În orice caz, există un vinovat pentru sărăcie, care poate fi tras la răspundere, fie că este vorba despre individ, fie de societate. Figura 3. - „De ce există săraci în România?” (cifrele din grafic reprezintă procente din totalul celor care au exprimat o opinie) (BOP, 2003) Atribuirea destul de frecventă a sărăciei lipsei de eficiență a statului în a-i ajuta pe cei în nevoie are, probabil, legătură cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
protecție a șomerilor și persoanelor de vârsta a treia. Populația României este înclinată să atribuie, în mare măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punctul de vedere al participării la crearea și gestionarea bunului public. Transparența actului decizional crește și, odată cu ea, după cum nota Sztompka (1999a), și încrederea în instituții și chiar în indivizi. A doua direcție importantă este investirea în capacitatea organizatorică a săracilor, atât la nivel microsocial (sprijinul acordat direct săracilor), cât și la nivel macro (încurajarea activităților asociative). Se intervine, astfel, direct în dezvoltarea rețelelor sociale. Promovarea rețelelor sociale existente răspunde ambelor direcții (Lyon, 2000) și poate fi realizată prin facilitarea legăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gestionarea bunului public. Transparența actului decizional crește și, odată cu ea, după cum nota Sztompka (1999a), și încrederea în instituții și chiar în indivizi. A doua direcție importantă este investirea în capacitatea organizatorică a săracilor, atât la nivel microsocial (sprijinul acordat direct săracilor), cât și la nivel macro (încurajarea activităților asociative). Se intervine, astfel, direct în dezvoltarea rețelelor sociale. Promovarea rețelelor sociale existente răspunde ambelor direcții (Lyon, 2000) și poate fi realizată prin facilitarea legăturilor, identificarea și sprijinirea nodurilor (persoanelor-cheie) ale rețelelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de obiective vizate: fonduri sociale ce vizează atingerea unor obiective pe termen scurt, acestea fiind FSU și țintind ameliorarea urgentă a celor mai severe consecințe generate de crizele economice și de programele de ajustare structurală asupra celor mai săraci dintre săraci - în acest caz, dezvoltarea locală prin proiecte vizează (re)construcția infrastructurii sociale de bază, crearea unor locuri de muncă temporare, generarea de venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin derularea unor proiecte comunitare, în locuri de muncă permanente (atacarea sărăciei structurale). O asemenea transformare nu este însă posibilă fără concursul altor agenții/instituții guvernamentale; focalizarea programelor pe persoanele/grupurile sărace, dezavantajate - în multe situații, cei mai săraci dintre săraci nu beneficiază în egală măsură cu ceilalți membri ai comunității de aceste programe, pentru că ei „nu au voce” - sunt fie incapabili, fie blocați de ceilalți membri ai comunității care au mai multă putere să-și exprime nevoile, să obțină un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sandu (2005, p. 4), referindu-se la dezvoltarea locală prin proiecte susținută în România de FRDS (dar și de alte agenții/instituții publice sau private), arată că, „în principiu, majoritatea programelor de dezvoltare locală îmbrățișează ideologia participării comunitare, a implicării săracilor sau a altor grupuri comunitare în identificarea problemelor și în luarea deciziei”. Într-o încercare de definire a participării, Dumitru Sandu arată că: „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]