8,304 matches
-
spre ușă și o deschise...Aproape târându-se, cel pe care îl așteptaseră cu înfrigurare atâta timp pătrunse în odaie și, fără să scoată o vorbă, se prăbuși pe lavița de la intrare...Era sleit de puteri, posomorât. Prin două cuvinte smulse anevoie din pieptul slăbit ceru apă și-și umezi buzele arse de ger și vânt, pe urmă înghiți setos două-trei gâturi din lichidul călduț...După ce-și reveni, fața-i crispată încă i se înveseli ca de-o durere plăcută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
această dramă, sub forma discretă a eresului. în Ivanca , ipostaza hidoasă a morții este susținută nu prin lipsa apei (Bachelard), ci prin prea-plinul ei, prin acvaticul distrugător în care plutesc „oase...pline de glod”, în care părul (complexul Ofeliei) „se smulge mai ușor decât iarba proaspătă din ogor plouat”(Ivanca, p. 318). Deși Daria și Ivanca nu au constituit o culme a creației blagiene , ele rămân reprezentative pentru modul în care realizează componenta thanatică a poeticii apei. în Daria există o
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
trăim de pe urma trudei acestui țăran, așa prost și leneș, și rău cum îl categorisești d-ta!” „Chestia țărănească” va străbate romanul ca un laitmotiv. Țăranii bătuți, năpăstuiți, priviți cu dispreț de către stăpânii lor, sunt încă departe de a gândi să smulgă printr-o revoltă colectivă ceea ce ar trebui să fie al lor. Și totuși, ancestralul pământ, care pentru ei se tot micșorase, le apare țăranilor ca o problemă de viață și de moarte. Discuțiile purtate în jurul pământului, în toate mediile sociale
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
fost proclamat șef al noii formațiuni politice. Noul lider declara că partidul său era continuator al vechiului PNL, refuzând să se considere în afara acestuia. El aprecia, de asemenea, că: "fiul lui Ionel Brătianu nu poate fi exclus printr-un vot smuls în pripă, prin teroare"94. Încercând să explice rațiunile pentru care a fost inițiată mișcarea pe care o conducea, Gheorghe Brătianu afirma că: "un partid de ordine și de guvernământ poate duce o luptă cât de îndârjită împotriva altui partid
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat, primejduiește prestigiul Coroanei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Uciși în timpul luptelor, cei doi au fost aduși în țară și înmormântați cu onoruri deosebite, în februarie 1937, în prezența reprezentanților unora dintre statele și partidele totalitare. Comentând evenimentul, în oficiosul partidului său, Constantin Hențescu aprecia că moartea celor doi "smulge conștiințele românești din mocirla materialismului"731. Exemplul lor trebuia, potrivit autorului, să-i conducă pe români spre "o nouă orientare a aspirațiilor obștești", care să elimine preferința pentru o viață ușoară, superficială și lipsită de ideal. Comentariul nu echivala cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
zilei, să reia legăturile sale normale și firești cu purtătorul Coroanei [...] Această acțiune o începem astăzi, aici, în cadrul ferm al organizațiilor oficiale ale PNL. Credeți ca și mine că fiul lui Ion Brătianu nu poate fi exclus printr-un vot smuls în pripă, sub teroare. Acțiunea noastră nu poate fi de disidență [...]. Tatăl meu avea o lozincă: libertate în discuție și unitate în acțiune. Este singura care corespunde sentimentului de demnitate omenească și spiritului democratic al vremurilor noastre". ("Mișcarea liberală. Buletin
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până azi, de câte ori se vorbește de copiii pe care naziștii îi smulgeau de lângă părinții lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându-mi obrajii, când susținea că eu n-aș fi progenitura alor mei, ci am fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până azi, de câte ori se vorbește de copiii pe care naziștii îi smulgeau de lângă părinții lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându-mi obrajii, când susținea că eu n-aș fi progenitura alor mei, ci am fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fost îndeplinită. Puteam să mă plimb în voie prin grădină, ba chiar să culeg fructe căzute pe jos, dar, de cele de pe ramuri, ferească sfântul să mă ating! Nici coacăze sau agrișe coapte și îmbietoare nu-mi era îngăduit să smulg de pe crenguțele lor, prea accesibile. Cu precauțiuni infinite, mai reușeam eu să-mi satisfac poftele (chiar să urc în părul râvnit, cu poamele mari și zemoase), însă ajutorul cel mai eficace la săvârșirea delictului mi-l dădea bunica, îndemnându-mă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Dulapul normand și supa de varză (care îi displăcea atât de mult lui Marcel Lods) nu-și mai aflau locul în locuința modernă"133. Aceasta nu mai avea nici pivniță, nici pod. Cu mare greutate reușeau acum unii locatari să smulgă câte un petecuț de pământ pentru a continua să cultive ce cultivau altădată în grădinile lor de la țară. Importanța acordată spațiului de locuit condamna și vechea aranjare a orașului de altădată. Marile ansambluri ridică blocul la rang de "monument"; blocurile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Romeo mi-a povestit că mereu, și noaptea, Maria îi spunea soțului ei: — Bocio, mâine fac brodo (e ca o supă). Dimineață să-mi aduci țelină din grădină înainte să pleci la muncă. Nu că ea n-ar fi putut smulge două fire de țelină, dar astfel Bocio al ei era implicat, știa ce face nevasta lui și devenea parte din viața ei de peste zi. Orice problemă o dezbătea Maria, cât de mică sau de importantă. Chiar și acum, deși bolnavă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu-i detesta. Cât de isto vitoare ar fi uzanțele bunei-cuviințe, ele n-au cum să se compare cu cele ale solitarului, în toate privințele unice, inimitabile. Când Măra, zeul morții, încearcă, și prin ispite și prin amenințări, să-i smulgă lui Buddha stăpânirea lumii, acesta din urmă, pentru a-l reduce la tăcere și pentru a-l face să renunțe la pretențiile sale, îi spune, printre altele: „Ai suferit pentru cunoaștere?“ De întrebarea aceasta, la care Măra nu putea răspunde
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
putință, să nu renunțe la ea decât arareori, pentru a se cufunda apoi și mai adânc în ea. Maxima, care ține fără îndoială de un gen discutabil, este totuși un exer ci țiu de pudoare, pentru că ne permite să ne smulgem din ple tora verbală și să-i vedem mai bine necuviința și zădăr nicia. Mai puțin exigent, pentru că mai puțin concen trat, portretul este cel mai adesea o maximă, diluată la unii, îmbogățită la alții; totuși, portretul poate, în mod
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
decât o singură dată, la un caz miraculos de aberant, acela al unui scriitor care, pentru că se simte prea strâm torat într-o limbă, o depășește și evadează din ea - cu toate cuvintele pe care le conțineă Le siluiește, le smulge din rădăcini, și le însușește, ca să facă tot ce i se năzare, fără nici o considerație pentru ele, nici pentru cititor, pe care îl supune unui de neuitat, unui magnific mar ti riu. Cât poate fi de prost-crescut Saint-Simon! ĂDar nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că este tocmai dimpotrivă, până la a se mândri cu aceasta. Dar adevărul era, cum s-a observat în sfârșit, printr-o experiență mai întinsă, în timpul autorității sale, că nu se putea obține nimic de la el, nici iertare, nici dreptate, decât smulgându-i-le prin frică, la care era extrem de sensibil, sau printr-o insistență cât mai pisăloagă cu putință. Încerca să scape cu vorbe, apoi cu făgăduințe, cu care era foarte generos prin ușurătatea lui, dar pe care nu-l putea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și regimul, hrănindu-se astăzi cu lapte, mâine cu carne tocată, lăsând să fie hurducat în trap săltat pe dru murile cele mai pline de hârtoape, sau cerând să fie tras la pas, pe aleile cele mai line. Când citea, smulgea din cărți filele care îi displăceau. În felul acesta, își făcuse o biblio tecă pentru uzul lui, alcătuită din lucrări închise între coperte prea largi. Metafizician profund, filozofia sa, printr-o elaborare foarte personală, devenea pictură sau poezie; un Platon
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ne-a dat lovituri ireparabile, când toate legăturile par zdrobite între noi și ceea ce iubim; cine n-ar crede, zic, că un glas care ne-ar vesti o reunire nespe rată, făcând să țâșnească din tenebrele veșnice o lumină neașteptată, smulgându-i sicriului pe cei fără de care n-am putea trăi, și pe care credem că nu-i vom mai revedea niciodată, n-ar trebui să stârnească decât bucurie, recu noștință și asentiment? Însă atunci când consolatorul se transformă în stăpân, poruncește
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
vitrine, chipul reflectat e întodeauna un șoc. It Must (Trebuie) e o conversație despre pierderea tinereții și păstrarea simțului umorului. Un alt poem, Divination by Hair (Ghicitul în păr), pune mare preț pe ironie în acest context. Eroina poemului își smulge firele albe în fața oglinzii. Poeta vede gestul ca "jalnic și ridicol" ("jalnic" amintește iar de Yeats, de Sailing to Byzantium: "Un om în vârstă e jalnic, / O haină-n zdrențe pe un băț..."). Încercarea de a arăta mereu tânăr e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă gândesc atât la forță, deși, când simt că am scris ceva autentic și reușit, sunt fericită, ceea ce îmi dă întotdeauna putere! LV. Divination by Hair e un poem remarcabil, agresiv și neajutorat în același timp neputincios și viguros. Îți smulgi firele albe, la oglindă, însă, "Mai devreme sau mai târziu va trebui să aleg între/ chelie și încărunțire". Ironia face mâhnirea să amuțească. Iată un act foarte Desperado. Ce reacții aștepți de la lectori? Cum ți-ai descrie cititorul ideal? RF
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ești singur cu tine. Termenul "Desperado" mă pune pe gânduri. Nu m-aș decrie astfel cu toate că scrisul își are partea lui de disperare! Pe de altă parte, "Desperado" comunică totuși individualismul scrisului. Ca să scrii un roman, e nevoie să te smulgi, să te depășești. E o aventură însingurată, pe care cititorii o vor împărtăși, poate, cândva. LV. Autorii Fluxului conștiinței, cum ar fi James Joyce sau Virgnia Woolf, s-au îndârjit să sfărâme narațiunea și să înece proza în lirism. Ești
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încercam doar să ni-l închipuim: populația maghiară trăgând asupra Armatei Roșii, pe străzile Budapestei, dărâmând statuia lui Stalin, dând foc sediului Partidului Comunist, arzând pancartele și lozincile. Îmi amintesc de fotografia unui om care escalada un felinar pentru a smulge o pancartă cu secera și ciocanul de pe fațada unui imobil. Acest număr din Life a jucat un rol neașteptat în viața noastră. Doi ani mai târziu avea să folosească drept probă în procesul lui Vlad, pentru a dovedi vinovăția lui
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care le aveam la mine. Unul dintre ei s-a apropiat de mine cu un clește uriaș. Mă întrebam dacă aveau de gând să mă tortureze, ceea ce era, desigur, efectul scontat. Dar s-a mulțumit să mă descalțe și să smulgă tălpile pantofilor, ca să vadă dacă nu ascund ceva. Toate astea au durat vreme îndelungată, după care mi-au lăsat foarte puține lucruri: cămașa de pe mine, una de rezervă, două perechi de șosete și două perechi de izmene. Apoi, mi-au
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de țară, în România. Acolo fusese cucerit de fiica gazdelor și se întâmplaseră multe până își legalizaseră situația. Doar că, apoi, toate au mers pe dos. De fapt, era un om tare bun și se dădea peste cap ca să mă smulgă din obsesia anchetei, din teama a ceea ce avea să urmeze și din spaima că-mi voi sfârși zilele în pușcărie. De aceea îmi vorbea de garnizoană, de neveste, de generali sau de maiori... Îmi mai amintesc de o poveste extraordinară
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
capetele acestora au fost decojite și ascuțite; apoi s-au săpat șanțuri continue, adînci de cinci picioare (1,5m). Acești țăruși au fost înfipți în șanțuri, au fost legați între ei la partea de jos, pentru a nu putea fi smulși și numai crengile apăreau la suprafață. Erau cinci rînduri de acest fel, legate împreună și întrețesute: cei care se angajau în această zonă se înfigeau singuri în vîrful ascuțit al țărușilor. Aceștia fuseseră supranumiți "cippes"1 Dinaintea lor, pe direcții
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]