7,470 matches
-
îmbunătățit treptat datorită industrializării în perioada 1870-1916 dar, în timp ce nivelul de trai creștea în rândul oamenilor de rând, prăpastia între săraci și bogați se adâncea vizibil. Conștiința crescândă a oamenilor de rând față de chestiunile politice și socio-economice interacționa cu ideile socialismului, social-liberalismului și nationalismului (Fennomania). Răspunsurile populației și contramăsurile corespunzătoare ale aristocrației au înrăutățit relațiile sociale în Finlanda. Mișcarea muncitorească finlandeză, apărută la sfârșitul secolului al XIX-lea din mișcările populară, moderată și religioasă, precum și din fennomania, avea un caracter naționalist
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
și la scăderea susținerii în sânul ei pentru tactica bazată pe mijloace parlamentare. Evenimentele din iulie 1917 nu au adus singure Revoluția Roșie din ianuarie 1918, dar împreună cu evoluțiile politice bazate pe interpretarea de către mișcarea muncitorească a ideilor Fennomaniei și socialismului din anii 1880, aceste evenimente au fost decisive pentru scopul unei revoluții finlandeze. Pentru a câștiga puterea, socialiștii trebuia să treacă peste Parlament. Prăbușirea Rusiei în Revoluția din Februarie a avut ca rezultat o pierdere a autorității instituționale în Finlanda
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
și alți delegați erau "Edvard Gylling", "Eero Haapalainen", "Anna Karhinen", "Otto Ville Kuusinen", "Hilja Pärssinen", "Yrjö Sirola" și "Oskari Tokoi". Otto Ville Kuusinen a formulat o propunere de constituție, influențată de cele ale Elveției și Statelor Unite. Delegația Poporului dorea un socialism democratic bazat pe ethosul social-democrat finlandez; viziunile lor difereau de ideea de dictatură a proletariatului a lui Lenin. Puterea politică urma să fie concentrată în Parlament, Senatul jucând un rol mai mic. Propunerea cuprindea un sistem multipartid, libertatea de întrunire
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
către Rusia Bolșevică. Un tratat și acord de pace fino-rus roșu s-a semnat la 1 martie 1918. Negocierile pentru tratat au arătat că, la fel ca în general în timpul Primului Război Mondial, naționalismul era mai important pentru ambele părți decât principiile socialismului internațional. Finlandezii roșii nu acceptau o alianță totală cu bolșevicii; rămâneau între ei dispute majore pe tema demarcației frontierei între Finlanda Roșie și Rusia Sovietică, și pe tema drepturilor civile ale cetățenilor ruși din Finlanda. Părțile care negociau au căzut
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
finlandezilor Roșii. Au apărut diviziuni sociale și între Finlanda nordică și cea sudică, și în sânul zonelor rurale. Economia și societatea din nord se modernizaseră mai încet ca cele din sud și exista un conflict mai pronunțat între creștinism și socialism în nord, iar deținerea de pământ (fie și în parcele mici) aducea proprietarului un statut social major și crea o motivație de a lupta împotriva Roșiilor. În februarie 1918, generalul Mannerheim se întreba unde să concentreze ofensiva generală a Albilor
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
acestei societăți." În cele din urmă, mulți dintre conservatorii moderați finlandezi au mers pe calea gândirii lui Lauri Ingman, care scria în primăvara lui 1918: „O turnură politică mai spre dreapta nu ne va ajuta acum, în schimb ar întări socialismul la noi în țară.” Împreună cu celilalți finlandezi cu gândire de ansamblu, noul parteneriat a construit un compromis finlandez care a ajuns să producă o democrație parlamentară largă și stabilă. Acest compromis s-a bazat atât pe înfrângerea Finlandei Roșii în
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
15 august 1931 și octombrie 1940 în condițiile regimului burghezo-moșieresc. Începând din 21 septembrie 1944 activitatea acestui tip de presă a fost acceptată, prin „Scînteia” înțelegându-se acel "„factor mobilizator în lupta oamenilor muncii pentru înfăptuirea hotărîrilor guvernului, pentru victoria socialismului în patria noastră”". Prima echipă a "Scînteii" a fost, din declarațiile făcute de Silviu Brucan, o adunătură de analfabeți și oameni ai muncii, însă numai gazetari nu. Redactorul șef de atunci, Miron Constantinescu, după caracterizarea succintă făcută de Brucan, era
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
care Ilie Moscovici, Iordan Ionescu, Tache Georgescu și Ecaterina Arbore redactând și semnând un manifest protest față de lașitatea Guvernului Marghiloman care „a dus țara la dezastru”. La 14 noiembrie 1918, Constantin Titel Petrescu și alți intelectuali sociali-democrați scot gazeta „Trăiască socialismul”, devenită imediat „Socialismul”. După doar trei săptămâni publicația este suspendată, deoarece publicase manifestul-protest din aprilie, însă acestă măsură arbitrară a autorităților provoacă greve de protest, paralizând Capitala, ceea ce a obligat revenirea asupra interzicerii ziarului. Tipografii bucureșteni organizează la 13 decembrie
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
Iordan Ionescu, Tache Georgescu și Ecaterina Arbore redactând și semnând un manifest protest față de lașitatea Guvernului Marghiloman care „a dus țara la dezastru”. La 14 noiembrie 1918, Constantin Titel Petrescu și alți intelectuali sociali-democrați scot gazeta „Trăiască socialismul”, devenită imediat „Socialismul”. După doar trei săptămâni publicația este suspendată, deoarece publicase manifestul-protest din aprilie, însă acestă măsură arbitrară a autorităților provoacă greve de protest, paralizând Capitala, ceea ce a obligat revenirea asupra interzicerii ziarului. Tipografii bucureșteni organizează la 13 decembrie 1918 o grevă
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
ajungând, până la urmă să deranjeze guvernul autoritar al lui Ion I. C. Brătianu,care a dizolvat-o înainte de a demisiona, la cererea regelui Ferdinard. Pe Brătianu îl irita mai ales articolele lui Constantin Titel Petrescu publicate în ziarele „Lumea Nouă” și „Socialismul” și nu uita faptul că tocmai acesta îi chemase la București, în decenbrie 1918, pe Fluieraș și Jumanca, punându-i într-o situație penibilă în fața regelui. De altfel, la începutul anului 1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
și Jumanca, punându-i într-o situație penibilă în fața regelui. De altfel, la începutul anului 1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului social-democrat într-o manieră brutală. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat și redactor la ziarul “Socialismul” tocmai publicase un pamflet, sub pseudonimul de Stockman, în care ironiza moravurile cazone din Armată. Ministrul de Război se simte ofensat și-l aduce pe autor în fața Curții Marțiale sub acuzația de „ultraj adus armatei”. Cum era de așteptat, magistrații
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
să fie primite ca membri ai PSD, convinse de prestigiul și credibilitatea acestui partid, neerodat nici de acte de guvernare precum PNȚ și PNL și nici de bolșevism, cum era Partidul Comunist. În noiembrie 1946 apare, în Editura PSD, volumul „Socialismul în România (1835 - 6 septembrie 1940)” o primă sinteză a mișcării socialiste, având ca autor pe Constantin Titel Petrescu. Din considerente tactice, împuse de conjucturile naționale și internaționale, Constantin Titel Petrescu a consimțit în 1944 ca PSD-ul să devină
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
București, unde a criticat politica sovietică în termeni neobișnuit de duri. Deși România a fost, pentru scurt timp, de aceeași parte a baricadei cu Josip Broz Tito, aceasta este o situație pur conjuncturală (Ceaușescu fiind, dinainte, un oponent al principiului "Socialism cu fața umană"). Opoziția a consolidat însă imaginea României în Occident pentru următoarele decade, mai ales după ce Ceaușescu a încurajat populația să lupte pentru a nu avea manevre similare în România: îndemnul său a primit un răspuns inițial extrem de entuziast
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
și că făceau jocul celor de la Bonn. Și în celelalte state comuniste se conturau situații similare, în care grupări susținând societatea civilă să precumpănească forțele conservatoare în cadrul partidelor comuniste, tinzând să deturneze cursul evenimentelor și astfel să puna în pericol socialismul în Cehoslovacia. În Finlanda, țară cu o puternică influență sovietică la acea dată, ocupația a provocat un imens scandal. Partidul Comunist din Finlanda a denunțat ocupația, la fel ca Partidul Comunist Italian și cel francez. Președintele Finlandei, Urho Kekkonen, a
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
filantropii neînțelepți își continuă agitațiile cu încredere și un succes mereu crescând. În felul acesta înrâuririle de felurite chipuri conspiră pentru a face să crească acțiunea în corp și să slăbească acțiunea individuală, dând așadar impulsul necesar apariției și dezvoltării socialismului, neînțelegându-i și nebănuindu-i pe deplin efectele viitoare. Spencer susține faptul că orice socialism implică sclavia. Răspunsurile primite la acea dată l-au determinat ulterior pe Spencer să revină asupra teoriilor sale, admițând că dezaprobarea socialismului nu necesită aprobarea
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
înrâuririle de felurite chipuri conspiră pentru a face să crească acțiunea în corp și să slăbească acțiunea individuală, dând așadar impulsul necesar apariției și dezvoltării socialismului, neînțelegându-i și nebănuindu-i pe deplin efectele viitoare. Spencer susține faptul că orice socialism implică sclavia. Răspunsurile primite la acea dată l-au determinat ulterior pe Spencer să revină asupra teoriilor sale, admițând că dezaprobarea socialismului nu necesită aprobarea așezărilor existente. De asemenea, însuși autorul concluzionează că "[...] a privi cu ochi îngăduitori asupra cusururilor
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
apariției și dezvoltării socialismului, neînțelegându-i și nebănuindu-i pe deplin efectele viitoare. Spencer susține faptul că orice socialism implică sclavia. Răspunsurile primite la acea dată l-au determinat ulterior pe Spencer să revină asupra teoriilor sale, admițând că dezaprobarea socialismului nu necesită aprobarea așezărilor existente. De asemenea, însuși autorul concluzionează că "[...] a privi cu ochi îngăduitori asupra cusururilor acelora a căror viață e grea nu înseamnă deloc să-i tolerezi pe oamenii de nimic." Spencer dorește, nu să prezinte relele
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
poziție moderată, recrutând nu doar muncitori, ci și mici burghezi și funcționari, centrul electoral fiind în nordul industrializat. Partidul Socialist își propunea să devină marxist, menținând politică reformistă, dezbaterea și diversitatea de idei, în timp ce SFIC afirmă opoziția față de capitalism și socialismul tradițional, urmând directivele sovietice, adoptând politică clasa contra clasa, interzicând orice apropiere de mișcările de stânga ce competitau pe același electorat. A înregistrat succese electorale în 1924 și 1928 datorită discursurilor radicale, însă au pierdut numeroși aderenți , menținându-și fiefurile
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
În opinia sa, toate celelalte realizări teoretice majore ale liberalismului - pledoaria pentru libertate, toleranță, pace -pot fi înțelese drept consecințe firești ale dreptului la proprietate privată. Numele lui von Mises este inextricabil legat de disputa privind imposibilitatea calculului economic în socialism. Într-un eseu din 1919, "Calculul economic în societatea socialistă", economistul austriac demonstrează cum o economie socialistă, care este lipsită de sistemul de prețuri al pieței libere și în care proprietatea privată asupra bunurilor de capital este abolită, nu permite
Ludwig von Mises () [Corola-website/Science/303310_a_304639]
-
care este lipsită de sistemul de prețuri al pieței libere și în care proprietatea privată asupra bunurilor de capital este abolită, nu permite alocarea eficientă a factorilor de producție și nici calculul rațional al costurilor. Concluzia analizei sale este că socialismul distruge cooperarea socială, sistemul prețurilor și diviziunea muncii. Mises și-a dezvoltat teoria inițială într-un tratat publicat în 1920, "Socialismul", unde, printre altele, face o critică demolatoare a diverselor forme de socialism, precum și a sistemelor pseudo-socialiste. Cea mai importantă
Ludwig von Mises () [Corola-website/Science/303310_a_304639]
-
nu permite alocarea eficientă a factorilor de producție și nici calculul rațional al costurilor. Concluzia analizei sale este că socialismul distruge cooperarea socială, sistemul prețurilor și diviziunea muncii. Mises și-a dezvoltat teoria inițială într-un tratat publicat în 1920, "Socialismul", unde, printre altele, face o critică demolatoare a diverselor forme de socialism, precum și a sistemelor pseudo-socialiste. Cea mai importantă lucrare rămâne însă "Acțiunea umană" (1949), "Biblia economică a omului civilizat", după cum a caracterizat-o Murray Rothbard. Mises construiește un sistem
Ludwig von Mises () [Corola-website/Science/303310_a_304639]
-
al costurilor. Concluzia analizei sale este că socialismul distruge cooperarea socială, sistemul prețurilor și diviziunea muncii. Mises și-a dezvoltat teoria inițială într-un tratat publicat în 1920, "Socialismul", unde, printre altele, face o critică demolatoare a diverselor forme de socialism, precum și a sistemelor pseudo-socialiste. Cea mai importantă lucrare rămâne însă "Acțiunea umană" (1949), "Biblia economică a omului civilizat", după cum a caracterizat-o Murray Rothbard. Mises construiește un sistem economic dedus rațional din cateva axiome, data ultimă find acțiunea umană. Este
Ludwig von Mises () [Corola-website/Science/303310_a_304639]
-
și instituția proprietății private ș.a.m.d. Cea de-a doua ediție din 1932 a "Die Gemeinwirtschaft. Untersuchungen über den Soziallismus" a lui , declanșează în epocă o dispută ideologică, intrată în economie sub numele de disputa asupra calculului economic în socialism sau, mai general ca disputa asupra economiei planificate central. Mises vorbește despre calculul economic - privit diferit de cel matematic - în termeni apriori, ca despre un calcul al eficienței, ce nu este posibil la nivelul unei colectivități, ci doar la nivelul
Ludwig von Mises () [Corola-website/Science/303310_a_304639]
-
Mondial, în Germania Răsăriteana, forțele de ocupație sovietice au impus unificarea KPD și SPD, fiind creat Partidul Socialist Unit German (ȘED). ȘED a devenit partid de guvernământ în R.D. Germană. După Reunificarea Germaniei, ȘED și-a schimbat numele în Partidul Socialismului Democratic (PSD), pentru ca, ulterior, să devină parte componentă a partidului de stânga numit Partidul Stângii ("Die Linke"). Unul dintre cele mai importante fragmente ale Manifestului Spartachist (publicat în 1918) este următorul:
Liga Spartachistă () [Corola-website/Science/303398_a_304727]
-
în continuă dezvoltare doreau sprijin imperial pentru asigurarea apărării investițiilor din străinătate împotriva concurenței și a tensiunilor politice de peste graniță; birocrația dorea mai multe posturi și putere; mica aristocrație funciară în declin dorea titluri oficiale. Luând seama la dezvoltarea sindicalismului, socialismului și a altor mișcări de protest în o perioadă de efervescență revoluționară atât în Europa cât și în America de Nord, elitele germane au folosit imperialismul naționalist pentru câștigarea sprijinul clasei muncitoare. Imperialismul german a insuflat clasei muncitoare sentimente naționaliste puternice. Prusia
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]