9,583 matches
-
iubiri", în care sublinia că facerea poeziei impune migală și transparență. În acest volum, el reînvie istoria, aureolând prezentul: Se vaită stejarii românești/ Peste Dumbrava roșie-i furtună/ Se-nalță-n cer văpăile șerpești,/ Bufniri de trunchiuri prăbușite sună,/ Și tremurând, și plâns, de după norii/ Se-arată îngrozit un colț de lună." Un adevărat infern dantesc este creat pictural în viziuni apocaliptice: "Nu-i Ștefan-vodă cel ce-a ridicat, / Mari, focurile străjii peste creste/ Întregi Carpații s-au învăpăiat." Cozma Răcoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Autoportretele Ora a treia: textele literare Incertitudine Tudor Arghezi Îmi atârnă la fereastră Iarba cerului, albastră, Din care, pe mii de fire, Curg luceferii-n neștire. Sufletul, ca un burete, Prinde lacrimile-ncete Ale stelelor pe rând Sticlind alb și tremurând. Seama tristeților mele Se-ncurcă noaptea cu ele, Genele lui Dumnezeu Cad în călimarul meu. Deschid cartea: cartea geme. Caut vremea: nu e vreme. Aș cânta: nu cânt și sunt Parc-aș fi și nu mai sunt. Gândul meu al
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nu-ți poate distrage atenția de la oameni. ...atunci când Ion Nebunul, Florin Zamfirescu, a avut viziunea sa uitând de tot ce-l înconjura, cu privirea rătăcită... Aici cuvintele și-au pierdut importanța. Ele au devenit lipsite de sens în fața mâinilor care tremurau, a ochilor triști și nevinovați, a expresivității întregului trup care strigă: "nu mai vreau să sufăr, nu mai vreau să trăiesc". Spectacolul poate fi comparat din acest punct de vedere cu Regele Lear montat de Giorgio Strehler la Piccolo Teatro
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
atunci când repeți pe scena unde a jucat pentru prima dată Cehov, unde a repetat Stanislavski, unde recuziterii și mașiniștii care îți urmăresc indicațiile au școala maeștrilor Tovstonogov, Efros, Efremov și unde cortina are ca emblemă "Pescărușul" lui Cehov. Iar eu tremuram de emoție că pot să zic: "Cortina!" Asta înseamnă o viață mai intensă, o mai mare frică de deșertăciune și o dragoste copleșitoare pentru teatru. Ai văzut spectacole pe scene celebre, ai participat la repetițiile unor mari directori de scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să mă fac actor și prima dată am dat examen de admitere la actorie. Dar n-am intrat din cauza faptului că nu m-am putut înțelege cu un picior al meu, care, din pricina emoțiilor teribile pe care le aveam, îmi tremura întruna. Drept pentru care, oprindu-mă din recitat, le-am spus profesorilor: "Eu n-am ce să fac, piciorul tremură și nu pot să-l opresc!". Am dat în anul următor la regie și am început să studiez cu George
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că nu m-am putut înțelege cu un picior al meu, care, din pricina emoțiilor teribile pe care le aveam, îmi tremura întruna. Drept pentru care, oprindu-mă din recitat, le-am spus profesorilor: "Eu n-am ce să fac, piciorul tremură și nu pot să-l opresc!". Am dat în anul următor la regie și am început să studiez cu George Rafael și cu Laurențiu Azimioară. Iar din anul III, am avut șansa să vină la catedră Radu Penciulescu . În ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nu trebuie să-mi explici, trebuie să faci! Când domnul Profesor Alexa Visarion mi-a propus să scriu câteva cuvinte pentru finalul cărții sale carte la care lucram împreună de trei săptămâni deja am simțit că picioarele încep să-mi tremure... La propriu. De frică. Nu de frica omulețului verde al semaforului care începuse să clipocească în timp ce eu rămăsesem perplex pe mijlocul trecerii de pietoni, ci din cauza, sau poate datorită, acestor rânduri, pe care tocmai fusesem invitat să le scriu. În
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu excepția profilului pedagogic) Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Dormi! ... un val de aer umed am adus cu minen casă. Tremurând sa stins văpaia lumânării de pe masă, Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii ferme. Deta liile fizice au un rol semnificativ, sugerând un caracter plin de contradicții. Astfel, Lică are calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales), bărbații umblă cu capul descoperit, iar femeile, cu pă rul despletit. Se zice că dacă gîrla* cefei la cineva este adîncă, acela este mare mincinos. După ce te-ai spălat pe cap, varsă îndată zoile, căci, tremurîndu-se pămîntul, îți va tremura capul cît vei trăi. Se crede că nu este bine ca un om sănătos să-și puie capul sub Evanghelie, c-apoi desigur s-a îmbolnăvi. Cînd auzi tunînd întîia oară primăvara, să te bați cu o piatră pe frunte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se crede că pămîntul, cînd se cutremură, nu mai poate suferi păca tele oamenilor și se scutură de ele. Cutremurul vine din povara păcatelor care apasă pămîntul. De n-ar exista copii neprihăniți și oameni cu suflet curat, Dumnezeu ar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele, în familia aceluia se va întîmpla un caz de moarte. Se crede că dacă cineva își întinde așa degetele că pocnesc, ele la bătrînețe vor tremura. Să nu pui fluier, fus și lingură în foc, că-ți coc degetele toate. Se crede că dacă buricele degetelor la o fată sînt astfel că pielea formează puncte, aceasta, măritîndu-se, va avea băieți; dacă însă pielea degetelor ei formează
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă se taie cineva la vreun deget, apoi e bine a pune pe locul tăiat painjeniș, care stîmpără curgerea sîngelui. Pălărie Sîmbătă și marți seara să nu ieși afară fără pălărie. Pămînt Cînd se cutremură pămîntul, atunci ori tremură coada celor doi pești pe care se razimă pămîntul, ori se uită Dumnezeu la pămînt cu mînie și el se cutremură de frică. Cînd se cutremură pămîntul, se uită Dumnezeu pe pămînt și vede păcatele oamenilor. Cutremurul de pămînt provine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui meserii. Și din experiența răscolitoare a umilinței de-o viață și a "supremației" de o clipă... DECRETUL 400 Directorul teatrului dintr-un oraș mic, un oarecare V., obedient în fața Puterii, tocmai primise un ordin de la C.C. al P.C.R. și tremura de dorința de-a-l împărtăși liderului sindical. Acesta din urmă repeta o piesă cu Vlad Țepeș, în sala de lectură a teatrului. Bă tovarășe, vino dracu' puțin! Sindicatul făcea nazuri, că are treabă, că nu poate ieși... Te cheamă directorul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
înainte; cei de la partid te învățau ce să spui, dacă-ți dă vreunul (prin absurd) cuvîntul; cei de la Sanepid te injectau și "etuvizau"; colegii te urau și îți trimiteau anonime, în toate direcțiile; vecinii îți spărgeau cauciucurile la mașină; soția tremura toată, de frică să nu o faci de rîs, cînd votezi; singurul avantaj: în acea perioadă soacra te privea cu un aer blajin și ironic, cu totul nespecific vicleniei ei senile. Îmi povestea cineva că la celebrul Congres în care
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd i-ar fi fost mult prea strîmtă și îndesată cu sila. O mirare neînțeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce pretorul înșira crimele și hîrtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ștreang se umplură de viață, iar în ochii lui rotunzi se aprinse o strălucire mîndră, învăpăiată, care parcă pătrundea pînă în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta îl înfricoșă și îl întărîtă. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
rînd temută (de popa Iancu) și acceptată (de Stavrache, om de han, obișnuit cu zarva), ceata gălăgioasă are momentul ei de mister:" Dar bubuiturile se-ndesesc sunt oameni mulți afară. D. Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremură ca varga, îl împinge cît colo și trece în prăvălie. Trăgînd bine cu urechea, hangiul înțelege că are de a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu rîde și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ca într-un film unde unei sticle golite de bere îi trebuie zece ani să nu-și nimerească destinația, pumnii înaintează cu greu prin aerul cleios, pînă în tampoanele din nasuri rupte, fălci dislocate, dinți sparți, ochi învinețindu-se, carne tremurînd sau chiar din praful ce ținea acum locul unei persoane, corpurile se balansau, ca făcute din plastilină. Iar briceagul, păstrat printre ațele din buzunarul de la pantaloni pentru astfel de evenimente sau pentru deschiderea unui dop de sticlă, își scoate lama
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pe Cornel. Dar atunci baba ar fi fost privată de-o poantă bună. 12 Invitația la Alin a creat adevărate probleme pentru Cornel. De fapt, n-a avut în viața lui probleme mai mari. Se îmbolnăvea numai gîndindu-se. Trupul îi tremura și stomacul îi bolborosea ciudat, ca și cum un rău solid i se înfipsese acolo și-i sugea interiorul corpului. Dacă și-ar fi pus un termometru, nici n-ar fi trebuit să-l frece de haine. Pînă și eroul din plastic
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Nu, am de făcut mîncare și curățenie și cumpărături, iar asta pentru că pe fiul meu îl doare în fund și în loc să facă măcar cîteva din treburile astea pînă mă întorc... Nici nu mai am putere în brațe, uite cum îmi tremură brațul. Azi dimineață am scăpat ceașca de cafea dintre degete și s-a făcut țăndări. Mă îmbolnăvesc, n-o mai pot duce așa. Iar tu nici măcar nu înveți, cînd ai toate condițiile... Cornel nu se gîndise că puterile lui crescuseră
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de flori, să-l așeze pe catedră înainte de venirea ei, încît ea să nu afle cine a fost făptașul. Era de 8 martie, așa că n-ar fi părut un gest ieșit din comun. Totuși, inima și stomacul lui Cornel au tremurat toată noaptea și au continuat să tremure și cînd a cumpărat buchetul, și cînd s-a îndreptat spre școală. În curtea școlii, copiii au rîs de el. Uite, corneta-i îndrăgostită. Ba nu-i adevărat. Ba da. Uite-l cum
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
înainte de venirea ei, încît ea să nu afle cine a fost făptașul. Era de 8 martie, așa că n-ar fi părut un gest ieșit din comun. Totuși, inima și stomacul lui Cornel au tremurat toată noaptea și au continuat să tremure și cînd a cumpărat buchetul, și cînd s-a îndreptat spre școală. În curtea școlii, copiii au rîs de el. Uite, corneta-i îndrăgostită. Ba nu-i adevărat. Ba da. Uite-l cum roșește. Ha-ha, Cornel îi îndrăgostit. Suferă din
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
buchetul, și cînd s-a îndreptat spre școală. În curtea școlii, copiii au rîs de el. Uite, corneta-i îndrăgostită. Ba nu-i adevărat. Ba da. Uite-l cum roșește. Ha-ha, Cornel îi îndrăgostit. Suferă din dragoste. Uite-l cum tremură. Ce romantic! Îi elevă sau profă? Povestește-ne și nouă, hai. Dacă vreți să știți, l-am luat pentru clasă. Am auzit că azi trebuie să dăm flori profesoarelor. Și nici nu l-am cumpărat. L-am luat dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
duritatea cuvintelor, dar a rămas spectator. Toată clasa stătea ca la spectacol, iar el se cufundase în mulțimea care aștepta mută să vadă ce-o să urmeze. Doamna profesoară s-a blocat. Cu toate că pățise și mai rele, vorbele tot o loveau. Tremurînd, a deschis catalogul în dreptul numelui lui Radu. Unii se linișteau cînd făcea așa. Dar nu Radu. Radu, ți-ai făcut tema pe azi? Mă îndoiesc. Nu vei avea o notă prea bună. Crezi că-mi pasă? Deja-s repetent. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
izvorul, teiul) oferind un spațiu intim iubirii și visării. Dorința împlinirii sentimentului de dragoste este exprimată și de verbul la imperativ vino, de conjuncția copulativă și care face legătura între natură și iubire, de repetiție ("vom fi singuri-singurei"). În timp ce izvorul "tremură pe prund", natura cu sălbăticia și izolarea ei amintesc de repetabilitatea mitică a contopirii dintre om și codru. Secvența a II-a (strofele II, III, IV) sugerează posibila întâlnire a celor doi, într-un joc al iubirii, începând cu apropierea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]