8,054 matches
-
creeze condiții pentru trecerea la ofensivă a armatei române (24 iulie 1919). După pătrunderea în Budapesta (3 august 1919) a altor efective ale armatei române, generalul Moșoiu a fost numit comandant al Garnizoanei militare Budapesta și Guvernator Militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa. În decembrie 1919 a trecut în rezervă, la cerere, și s-a înscris în Partidul Liberal, fiind numit ministru de război în guvernul prezidat de Alexandru Vaida-Voevod. În anul 1921, Generalul Moșoiu a fost numit senator
Traian Moșoiu () [Corola-website/Science/302712_a_304041]
-
victorioasă, înaintează rapid, prin pusta maghiară, spre capitala Ungariei, Ungaria, în care intră triumfal la 4 august 1919, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, însoțit de ceilalți camarazi de front, generalii Traian Moșoiu, Demetrescu, Ștefan Holban, Davidoglu, Olteanu. Astfel, Republica Sovietică Ungară și-a încetat existența iar liderul ei, Béla Kun, a demisionat și s-a refugiat în Austria. Lucrarea lui Dumitru Sultan aduce contribuții personale, deseori foarte relevante, în cercetarea perioadei dintre Declarația de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
Csap-Munkács (Muncaci). Ionel Brătianu și întreg guvernul român au arătat că ocuparea unui asemenea aliniament nu însemna revendicarea unor teritorii din Ungaria, ci că era determinată de necesitatea de a avea o poziție mai ușor de apărat, până când Republica Sovietică Ungară renunța la planurile expansioniste asupra teritoriilor românești. Justețea poziției guvernului român era demonstrată de nota ultimativă trimisă de Cicerin și Rakovski din partea Ucrainei, care cerea României evacuarea în două zile aBasarabiei, precum și un al doilea ultimatum, care cerea României să
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
Rakovski din partea Ucrainei, care cerea României evacuarea în două zile aBasarabiei, precum și un al doilea ultimatum, care cerea României să evacueze Bucovina. Lenin îi comunica telegrafic lui Béla Kun că prin Basarabia, Bucovina și Galiția urma să ajute Republica Sovietică Ungară. Oameni politici români, ca Alexandru Vaida, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Ionel Brătianu, Constantin Angelescu arătau factorilor de decizie de la Paris pericolul pe care îl reprezenta pentru Europa refacerea forțelor militare ale Ungariei Sovietice. Temerile erau îndreptățite, întrucât la 20 mai
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
Titulescu, Ionel Brătianu, Constantin Angelescu arătau factorilor de decizie de la Paris pericolul pe care îl reprezenta pentru Europa refacerea forțelor militare ale Ungariei Sovietice. Temerile erau îndreptățite, întrucât la 20 mai 1919, armata Ungariei ocupa întreaga Slovacie. Deși guvernul bolșevic ungar, presat de marile puteri, a încheiat armistițiu cu Cehoslovacia, Marele Cartier General al Armatei Române a decis menținerea pozițiilor pe Tisa, ca linie strategică, pe considerentul că Ungaria, nedezarmată, nu oferea nicio garanție. Guvernul român constata intențiile agresive ale guvernelor
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
de marile puteri, a încheiat armistițiu cu Cehoslovacia, Marele Cartier General al Armatei Române a decis menținerea pozițiilor pe Tisa, ca linie strategică, pe considerentul că Ungaria, nedezarmată, nu oferea nicio garanție. Guvernul român constata intențiile agresive ale guvernelor sovietice ungar și rus, deplasările de forțe în regiunea frontului român, incursiunile peste Tisa. Ionel Brătianu a convins opinia publică internațională că amplasarea armatei române pe Tisa ferea de comunism statele democratice europene. De altfel, următoarele atacuri ale armatei bolșevice maghiare s-
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
statele democratice europene. De altfel, următoarele atacuri ale armatei bolșevice maghiare s-au desfașurat conform planurilor lui Lenin, care prevedeau declanșarea la scară europeană a unor mari demonstrații muncitorești pentru apărarea Ungariei bolșevice. La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat puternic armata română, respingând-o până la Oradea. A avut loc o contraofensivă și, după șapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de roșiori, dintre care unul din Craiova
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
a convenit generalului Mărdărescu. Acesta a luat măsuri disciplinare împotriva ofițerului care îndrăznise să îi știrbească din aureola victoriei totale. Istoricii contemporani i-au sărit în ajutor, înregistrând data de 4 și nu de 3 ca dată a ocupării capitalei ungare, acțiunea din 3 august fiind tratată cu discreție. Generalul Mărdărescu a devenit ulterior ministru de război. Acțiunile armatei române desfășurate în Ungaria ocupată, inclusiv Budapesta, au fost criticate de membrii Misiunii Militare Aliate (Allied Military Mission), în special de reprezentantul
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
aster”) împotriva împăratului Carol al IV-lea și a Casei de Habsburg, conducătorul revoluției fiind Mihály Károlyi. Szálasi a primit de la ministerul de interne ordin de incorporare. La alegerile din 23 februarie 1939 Szálasi a reușit să intre în parlamentul ungar, iar partidul lui Szálasi a devenit unul dintre cele mai mari formațiuni politice din Ungaria. La izbucnirea celui de-al doilea război mondial, prim-ministrul Ungariei Pál Teleki a emis o ordonanță de urgență scoaterea în afara legii a Partidului crucilor
Ferenc Szálasi () [Corola-website/Science/302702_a_304031]
-
aprilie 1945 s-a căsătorit cu funcționara Gizella Lutz. La 5 mai 1945 armata americană l-a luat prizonier și la 3 octombrie 1945 l-a predat autorităților Ungariei. La 10 februarie 1946, Szálasi a fost judecat de un tribunal ungar sub învinuirea de genocid și a condamnat la moarte. Execuția prin spânzurare a lui Szálasi a avut loc la 12 martie 1946.
Ferenc Szálasi () [Corola-website/Science/302702_a_304031]
-
1920 până la 15 octombrie 1944. În urma Primului Război Mondial guvernul comunist al lui Béla Kun demisionează la 4 iunie 1919, iar la 6-7 august 1919 Béla Kun fuge în Austria. În martie 1920, Horthy, comandantul flotei Austro-Ungare, a fost ales de parlamentul ungar, cu 131 voturi din 141, regent al Ungariei. Titlul lui era "„Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar”" (în ). A condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Același regim
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
1919, iar la 6-7 august 1919 Béla Kun fuge în Austria. În martie 1920, Horthy, comandantul flotei Austro-Ungare, a fost ales de parlamentul ungar, cu 131 voturi din 141, regent al Ungariei. Titlul lui era "„Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar”" (în ). A condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Același regim autoritar l-a exercitat și în Transilvania de Nord, ocupată în urma Dictatului de la Viena. Tot de numele
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
un submarin „U-17”. Au fost distruse cinci nave italiene de pază militară. La 15 mai 1917 a avut loc o altă acțiune în același loc, Horthy pornind la luptă cu crucișătoarele: „Novara”, „Helgoland” și „Saida”. În urma acestei acțiuni militare, comandantul ungar a fost rănit la picioare și la cap, continuând, să conducă operațiunile de pe targă. Nava amiral a lui Horthy, SMS Szent István a fost scufundata de italieni in mai 1918. La 30 octombrie 1918 Horthy a primit gradul de viceamiral
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
viceamiral, însă a doua zi a primit ordinul împăratului Carol de a preda flota noului regat al Iugoslaviei. În timpul tratativelor de pace de la Paris, la 21 martie 1919, Béla Kun a preluat puterea la Budapesta și a proclamat Republica Sovietică Ungară. La ordinul acestuia, armatele ungare au început să atace noile state abia întemeiate, inclusiv regatul României, cu care își manifestaseră dorința de unificare fostele teritorii maghiare ale Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului. În această situație, Armata română a trecut la
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
a primit ordinul împăratului Carol de a preda flota noului regat al Iugoslaviei. În timpul tratativelor de pace de la Paris, la 21 martie 1919, Béla Kun a preluat puterea la Budapesta și a proclamat Republica Sovietică Ungară. La ordinul acestuia, armatele ungare au început să atace noile state abia întemeiate, inclusiv regatul României, cu care își manifestaseră dorința de unificare fostele teritorii maghiare ale Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului. În această situație, Armata română a trecut la eliberarea teritoriului național și la
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
modificării constituției. La 25 iulie 1920 Horthy l-a desemnat pe Pál Teleki ca prim-ministru, dar la 14 aprilie 1921 acesta a demisionat. Horthy l-a numit succesor la președinția guvernului pe István Bethlen, care fusese membru al delegației ungare la semnarea Tratatului de la Trianon, din 1920. Bethlen a deținut funcția de premier până la 14 august 1931. În această perioadă, Horthy nu s-a implicat în viața politică, îndeplinind funcții strict protocolare. Importanța sa a crescut după 1938, odată cu anexarea
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
noiembrie 1938, prin primul Arbitraj de la Viena, Ungariei i-a fost retrocedată o treime din Slovacia, iar cinci luni mai târziu Regiunea subcarpatica. Horthy a fost mai mult decât mulțumit de acest rezultat, întrucât singur recunoștea că „O intervenție militară ungară ar însemna un dezastru pentru Ungaria, fiindcă, la ora actuală, armata cehoslovacă are cele mai bune arme din Europa, iar Budapesta este la doar cinci ore distanță de granița cehoslovacă. În cazul unui raid aerian, m-ar neutraliza înainte s-
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
1940, la Viena a fost luată decizia asupra soartei Transilvaniei prin intermediul miniștrilor de externe ai Germaniei, Joachim von Ribbentrop și Italiei, Galeazzo Ciano. Partea nordică a teritoriului revenea Ungariei, iar cea de sud rămânea României. O lună mai târziu, trupele ungare au intrat în Ardealul de Nord. În aprilie 1941, Ungaria a devenit membru plin al Axei și, alături de Germania și Bulgaria, a participat la atacarea regatului iugoslav. Unitățile armatei germane au tranzitat Ungaria cu consimțământul lui Horthy. În semn de
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
Nord. În aprilie 1941, Ungaria a devenit membru plin al Axei și, alături de Germania și Bulgaria, a participat la atacarea regatului iugoslav. Unitățile armatei germane au tranzitat Ungaria cu consimțământul lui Horthy. În semn de protest față de această acțiune, premierul ungar Pál Teleki s-a sinucis. La 22 iunie 1941, Germania a atacat U.R.S.S.. Ungaria a intrat în război de partea Axei (numărul combatanților uciși sau dați dispăruți în lupte fiind de 120.000-147.000). În 1942, după înfrângerea Germaniei
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
localitatea austriacă Mauthausen, unde era în funcțiune unul din temutele lagăre de concentrare naziste. Suveranitatea Ungariei exista din 19 martie 1944 numai pe hârtie. În calitate de martor citat Horthy declara la Nürnberg (T/1246): germanii deveniseră șefi de facto ai statului ungar. Operațiunea "Margarethe I" Ca urmare a victoriilor Aliaților, șeful statului, Horthy, și guvernul Miklós Kállay au început să se miște încă din 1943 în direcția ieșirii Ungariei din război. Unele liberalizări i-au iritat pe nemți, de exemplu cererea retragerii
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
Margarethe I" Ca urmare a victoriilor Aliaților, șeful statului, Horthy, și guvernul Miklós Kállay au început să se miște încă din 1943 în direcția ieșirii Ungariei din război. Unele liberalizări i-au iritat pe nemți, de exemplu cererea retragerii armatei ungare din Ucraina sub pretextul apărării în Carpați; protecția fizică acordată evreilor;articolele critice antinaziste sporadice din presa ungară. Teama de o ocupație sovietică îi determinau pe Horthy și Kállay la prudență. Hitler s-a gândit să determine invadarea Ungariei cu
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
miște încă din 1943 în direcția ieșirii Ungariei din război. Unele liberalizări i-au iritat pe nemți, de exemplu cererea retragerii armatei ungare din Ucraina sub pretextul apărării în Carpați; protecția fizică acordată evreilor;articolele critice antinaziste sporadice din presa ungară. Teama de o ocupație sovietică îi determinau pe Horthy și Kállay la prudență. Hitler s-a gândit să determine invadarea Ungariei cu trupe române, slovace și croate, ca măsură de pedepsire a lui Horthy, dar s-a răzgândit. La 19
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
din RSHA, au fost cei însărcinați cu implementarea "planului Margareta I". La 17 martie 1944, când Horthy și ministrul de Externe, Jenő Ghyczy, ministrul Apărării, Lajos Csatay, generalul Ferenc Szombathelyi, șeful Statului Major al Armatei maghiare, și Miklós Kállay, ambasadorul ungar la Berlin, au dat curs "invitației" lui Hitler sosind la castelul Klessheim de lângă Salzburg, operațiunea de ocupare a Ungariei fusese lansată. Horthy a încercat să-i explice lui Hitler planul maghiar de "dezangajare". Pus în fața capitulării României și a trecerii
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
antievreiești. Legea numită "„Asigurarea mai eficientă a echilibrului vieții sociale și economice”" limita accesul evreimii la viața economică și socială din Ungaria. Circa 250.000 de evrei și-au pierdut locurile de muncă. Peste numai o jumătate de an, parlamentul ungar a adoptat o altă lege antisemită, care stabilea că trebuiau considerați evrei, alături de cei de religie iudaică, toți cei cu un părinte ori doi bunici de religie iudaică în momentul, ori înaintea, intrării în vigoare a legii. Noțiunea de evreu
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
fost extinsă ulterior prin legea din 1941, privind "„apărarea rasei”". "„A treia lege evreiască”" interzicea căsătoriile mixte. În timpul războiului, Endre László, numit secretar de stat la Ministerul de Interne, declara la radio: Adolf Eichmann a mărturisit la proces că „guvernul ungar a plătit 5.000 de mărci pentru deportarea fiecărei familii de evrei”. Evreii din Transilvania atribuită Ungariei după al doilea dictat de la Viena, au suferit în special către sfârșitul războiului (15 mai - 9 iulie 1944), după ocuparea Ungariei de către naziști
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]