8,137 matches
-
A patra lecție: e de-ajuns un grup restrâns de magistrați puși pe fapte mari pentru a schimba peisajul, chiar dacă majoritatea colegilor rămân spectatori. Acești puțini devin figuri publice, sunt controversați, mulți își pun speranța în ei, mulți alții îi urăsc sincer. Dată fiind lecția numărul trei, e important pentru ei să-și păstreze încrederea publi cului. Chiar dacă li se pare că anticorupția nu e o ches tiune de PR, de fapt imaginea lor e importantă. Iar bătălia pentru imagine e
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
identic la nivel politic. Discursul politic este impregnat de tema corupției. Când însă vine vorba despre cazuri concrete, vehemența se înmoaie. Se găsesc mereu scuze. Sau corupții nu pot fi decât de la alte partide. Pare că suntem un popor care urăște corupția cu patimă, dar manifestă înțelegere pentru corupții ca atare. Fenomenul „corupție fără corupți“ despre care am vorbit atât este de fapt simptomul acestei stări de spirit: în ce privește corupția, nu există ticăloși, doar fatalitate. În interviul cu Laura Ștefan publicat
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
La școala Ilincăi, fiica mea, mă refer. Până de curând am condus-o pe Ilinca în fiecare dimineață, însă a început să se descurce singură. Eu, în general, nu am cursuri de la opt; asta poate pentru că atunci când eram student le uram... Așadar, beau cafeaua. În diminețile de după insomnie, asta poate dura o mie de ani, adică până pe la prânz. În timpul ăsta citesc presa online și îmi verific e-mail-urile. Uneori îmi pregătesc cursurile. După ce mă dezmeticesc, intru în turbionul zilei. Seara mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
este „Oricine poate să gătească“. Cei care vor să spulbere acest vis în curs de realizare sunt - categorial - mai întâi șoarecii, apoi oamenii. Remy are parte însă și de obstrucții ori rezistențe individuale. Dacă Anton Ego, temutul critic culinar, e urât de mai toți, Skinner, patronul parvenit, ne devine odios pe parcurs. El ia mitul dispărutului Gusteau și îl exploatează la modul josnic-industrios. Îi folosește imaginea simpatică pentru a vinde tot felul de semipreparate și alimente congelate, în logica globalizării. Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
o alung cu cuvinte. O vreme am reușit. Am considerat că e mult mai greu să fii fericit, să-ți pocnești cu biciul tristețea, să lupți corp la corp cu ea decât să i te lași leneș, dulce, romantic. Am urât tristețea cum am urât și boala. Boala e cea mai mare insultă adusă unui om. Voi plânge fericit, mi-am spus, voi plânge fericit. Dar, iată, la 44 de ani bocesc de-a binelea. E și adevărat, greu. Sunt un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
O vreme am reușit. Am considerat că e mult mai greu să fii fericit, să-ți pocnești cu biciul tristețea, să lupți corp la corp cu ea decât să i te lași leneș, dulce, romantic. Am urât tristețea cum am urât și boala. Boala e cea mai mare insultă adusă unui om. Voi plânge fericit, mi-am spus, voi plânge fericit. Dar, iată, la 44 de ani bocesc de-a binelea. E și adevărat, greu. Sunt un fel de punct de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
din colecția „Caleidoscop“. E o colecție pentru gospodine. Sunt delicioase! Mai ales Păsări de apartament. Vei afla că există „turturica-diamant“. Vei vedea cum sunt hrăniți canarii. 3) Îmi plac orașele străine chiar dacă sunt urâte; aș spune: mai ales dacă sunt urâte. Când pleci, lași în urmă ceva ce cu timpul va deveni frumos. 4) Diminețile-s pline de ceață. Gazda mea, ca un veritabil Urmuz, schimbă forma grădinii zilnic, mutând gardurile. Pisicile mele, Scămoșilă și Muțeasca, stau mai mult în casă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
tencuială pisată și dată prin sită. Trudesc ca niște cai de povară ani buni până e gata o măgăoaie cu trei etaje. Când nu merg la serviciu, stau în camerele lor, ascunși ca niște hârciogi. Își văd de treabă, se urăsc și tac. Se întâlnesc doar duminica la prânz și mănâncă repede, fără să scoată o vorbă. Când îmbătrânesc, copiii Kostial pun cap la cap câte ore au vorbit tata cu mama de când au ajuns în Darmstadt și adună cu greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
ori cu românii nu știam.. Era o școală pe care trebuia să o parcurg. Acum s-a mai luminat și în partea neagră a lunii. S-au mai pus becuri... Aveți de gând să vă mutați la București? Nu! Niciodată! Urăsc orașul acela. Din momentul când ajung la București - iar anul acesta am ajuns de nu știu câte ori - cum am călcat în Gara de Nord, cum fac un psoriazis din acela psihologic. Nici dacă mă-mbăt nu pot să mă îndrăgostesc de București! Fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
manifestații. A scos în evidență că pe cartea recent lansată de directorul școlii, există un motto destul de optimist-Un gând senin pentru viitor. Primarul comunei, d-l Viorel Atomei, a felicitat colectivul didactic de la această școală și pe directorul școlii, urându-le sănătate și succes deplin în continuare, menționând că ar fi bine ca și celelalte școli să organizeze asemenea sărbători. D-l inginer Costică Macaleți, Prefectul Județului Botoșani arăta că acesta este un minunat prilej de trecere în revistă a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
absolvenți pe care i-a îndrumat, masteranzi și doctoranzi, și pe care a continuat să-i îndrume, să-i sfătuiască și după absolvire, după masterat, după doctorat. Câte nu se pot spune despre profesorul Gottlieb !? Eu mă voi opri aici, urându-i Domnului Profesor multă sănătate, viață lungă și bucurii alături de doamna Pati, alături de familie, copii, nepoți și strănepoți, alături de cei dragi, de prieteni de mai aproape și mai de departe. Să ne trăiți întru mulți ani, domnule profesor! (Iași, 21
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
No, one more, one more. (Chelnerița vrea să câștige un concurs de fotografie.) Într-o clipă, tot grupul revine în poziția de zâmbet. Chelnerița xeroxează poza inițială, apoi toată lumea se întoarce la mestecat. În stânga mea, cuplul de îndrăgostiți care se urăsc se pregătește de plecare. Cocktailul a rămas pe masă, neatins. Bebeloiul începe să urle, cu furie. În fața mea, la o masă liberă, apare un bărbat care seamănă izbitor cu Nick Nolte. Doar în partea de sus. La fizionomie. Pieptul și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Nu mică mi-a fost mirarea că în 40 de ani de orânduire comunistă, cu mii de vizite și de relații externe, România nu și-a rezolvat probleme elementare ca, de pildă, recunoașterea bilaterală a credențelor de studii. Numai evreii, urâți de "marele conducător", au fost privilegiați și din acest punct de vedere. Democrația și libertatea sînt vorbe mari, dar cu imense conotații care cer eforturi de generații să fie realizate. Am învățat lucruri noi și discipline inexistente în România: Sociologie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
tăcerea asupra acestor înregistrări ale conștiinței. O gamă de sentimente, de la bucurie, la tristețe și nostalgie, îmbracă modul descriptiv al universului reînviat. Ceea ce surprinde nu este diversitatea, ci patima cu care oamenii, care s-au iubit cândva, ajung să se urască și, mai ales, neputința omului de a se înscrie în imagistica unui cuplu, care să-i dea puterea supraviețuirii sau trecerii peste destructurările temporale. Satul este al copilăriei lui Preda, iar protagonistul Ilie Moromete are ca prototip pe tatăl scriitorului
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
special, deformează în ideea că realitatea este mai urâtă decât o poate el vedea cu ochiul, sau decât o poate percepe sufletul; în așteptarea urâtului gata să prolifereze grotesc, autorul deformează din teama de a descoperi sub masca animală (deja urâtă din cauza reacțiilor brutale, primare și instinctuale) aplicată personajelor monstruozități neînchipuite. Creatorul reacționează ca răspuns la o veche superstiție, după care ceea ce gândim despre lucruri și oameni se poate adeveri, se poate întâmpla într-un mod care să depășească cele mai
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
proclama faptul că brandul avusese odată simțire, dar acum era amorțit și confuz - că nu mai știa cine este cu adevărat. Falsul cont a strâns rapid mii de abonați. Pe Facebook au apărut imediat pagini și grupuri cu nume ca „Urăsc noul logo Gap“, „Cred că noul logo al Gap e o prostie“ sau „Reveniți la logoul original Gap!“. Copleșită de reacții, compania a decis să treacă la o nouă tactică: crowdsourcing (termenul se referă la implicarea publicului în procesul de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fără grabă, așa cum eram obișnuit să fac încă de copil, când îmi făcea o deosebită plăcere să pășesc astfel alături de tatăl meu, fie afară prin parc sau pe câmp când era frumos, fie în marele hall din interior, când era urât sau întuneric. Cu mare emoție și mândrie îl însoțeam în plimbarea sa pe acest om atât de inteligent, de cultivat, mare psiholog și cunoscător de oameni. Luasem la rându-mi și eu acest obicei, care îmi oferea ocazia de a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
întunericul din care a apărut, a acelui diamant neprețuit. Iubirea și suferința mea contează. Să se răspundă iubirii mele nu are sens decât într-un singur caz: când între noi doi e o piedică fatală: nu sunt iubit fiindcă sunt urât (ca Michelangelo), bolnav, infirm, sau când între noi există o inadecvare fiziologică. Și atunci, ființa iubită dându și seama de măreția iubirii mele, dându-și seama de lumina orbitoare ce cade și învăluie sâmburele personalității sale, se sacrifică, se dăruiește
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ca în orice altă seară, ceva verdețuri la cină, puțin lapte și... în pat cu ei. Am rămas în casa goală, mare și pustie. Afară începea zarva. În inima mea cobora tristețea. Pe la 22 am primit mesaje de la copii, îmi urau cele bune și mă rugau să nu fiu tristă pentru că alte sărbători le vom petrece împreună. Am plâns ca demult. De obicei mă stăpânesc, cel mult îmi lăcrimează ochii, dar câteodată se umple prea mult inima. Atâtea amintiri și atâtea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
friguroase, așez în pat lângă mine o pătură. Să nu râzi! E ca o prezență! Ca o persoană caldă, care poate respira alături de mine și poate să-mi ofere puțină siguranță. O iluzie că n-aș fi singură. Mi-e urât singură! Fără mângâieri, fără atingeri... Viață lipsită de dragoste. Nu pot încerca să am o relație aici. Știu din start că nu va funcționa. Și nu pot să-mi complic existența cu o relație fără viitor. Uite, cunosc o româncă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
lumea în țară. Știu că eu nu mai am bucuria de a oferi o brânzoaică. Știu că vecinele stau de vorbă la o cafea, liniștite, în timp ce eu stau cu telefonul în buzunar și aștept măcar un bip din țară. Acum urăsc duminicile. Bine că mâine e luni! Scrisoarea 106 În casa lui Romeo m-am simțit un om, nu un emigrant. Maria nu contenea să-mi zâmbească și să mă laude. Bocio, la insistențele mele, se suia pe bicicleta medicală și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
diurnă, degradată și pângărită, ne înstare să se înalțe până la puritatea nopții. Singuraticul are arare ori o viziune amară asupra naturii umane; superior dezgusturilor sale, el se gândește la om prea de sus, prea de departe, pentru a se înjosi urându-l. Cu totul altul este cazul insului sociabil sau prins de treburi. Încă din Evul Mediu, cum observă Huizinga, nu în mânăstiri este deplânsă perfidia oamenilor, ci în preajma principilor, mai ales de poeții osândiți să trăiască la o curte sau
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de meșteșug și de ingenuitatea amorului ei propriu. Dispozițiile ei sufletești sunt atât de excesive încât o fac să fie cea mai nefericită persoană din lume și adesea cea mai ridicolă: nu știe niciodată ce vrea, de ce se teme, ce urăște, ce iubește. Ținuta ei nu are nimic degajat, nici natural, bărbia și-o ține în sus, coatele către spate. Privirea ei este studiată; ea este când tandră, când disprețuitoare, mândră sau distrată; se vede bine că nu este expresia nici unei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Ora când se gătește, când mănâncă, ora vizitelor sale, totul poartă pecetea bizareriei și a capriciului, fără deferență față de cei care îi sunt superiori, fără considerație sau politețe pentru egalii săi, fără blândețe sau omenie pentru servitori. E temută și urâtă de toți cei siliți să trăiască în preajma sa. Nu același lucru se întâmplă cu cei care n-o văd decât în treacăt, mai ales cu bărbații. Înfățișarea ei plăcută, cochetăria manierelor, noblețea și turnura ex pre si ilor seduc multă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1977) ... cu știutele pierderi umane și gravele pierderi suferite de economia națională, Academia Română a hotărât să nu mai onoreze financiar premiile din acest an ... în semn de solidaritate cu cei ce și-au pierdut viața sau bunurile materiale. Scurt și ... urându-ne noi realizări ... ne părăsește ... uitând să ne trateze măcar cu o cafea. Ăsta a fost începutul ... căci de atunci premiile Academiei nu au mai fost remunerate ... au rămas doar onorifice. În ceea ce mă privește ... spre a reveni în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]