15,959 matches
-
vorba de grupuri prepoziționale, ca în (109), sau propoziții reduse, ca în (110)58. Trebuie spus că termenii non-canonici (grupuri prepoziționale, propoziții reduse) pot ocupa poziția de subiect când verbul are anumite caracteristice semantice, selecționale. În general, este vorba de verbe non-agentive, de stare sau cauzative (în acest caz, subiectul având rolul tematic Cauză). Adesea, predicatul este exprimat prin verbul a fi. Când în poziția de subiect se află un GPrep, verbul și participiul au formă nemarcată (persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupuri prepoziționale, propoziții reduse) pot ocupa poziția de subiect când verbul are anumite caracteristice semantice, selecționale. În general, este vorba de verbe non-agentive, de stare sau cauzative (în acest caz, subiectul având rolul tematic Cauză). Adesea, predicatul este exprimat prin verbul a fi. Când în poziția de subiect se află un GPrep, verbul și participiul au formă nemarcată (persoana a III-a singular, respectiv masculin, singular), iar în loc de adjectiv se folosește un adverb. (109) a. În octombrie este un moment bun
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
anumite caracteristice semantice, selecționale. În general, este vorba de verbe non-agentive, de stare sau cauzative (în acest caz, subiectul având rolul tematic Cauză). Adesea, predicatul este exprimat prin verbul a fi. Când în poziția de subiect se află un GPrep, verbul și participiul au formă nemarcată (persoana a III-a singular, respectiv masculin, singular), iar în loc de adjectiv se folosește un adverb. (109) a. În octombrie este un moment bun pentru o vacanță în Deltă. b. După prânz îmi convine, am timp
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
bine. (vezi și L. Avram, 2003: 155, pentru exemple similare din engleză) e. După Crăciun este stabilit ferm. f. Peste trei zile e prea incomod pentru toată lumea. 3.3. Propozițiile reduse Când în poziția subiectului se află o propoziție redusă, verbul are forma de persoana a III-a singular. Propoziția redusă este un fragment dintr-o propoziție (completă) din care au fost eliminate verbul-predicat și alte componente: (110) a. Ionescu și Popescu miniștri va fi interesant pentru presă, cei doi fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost epuizant. ("Să alerg cinci kilometri pe zi timp de două săptămâni a fost epuizant") c. Ion director de marketing nu va fi bine pentru compania noastră. ("Faptul că Ion va fi director de marketing nu va fi...") Faptul că verbul nu se acordă la plural în aceste propoziții este și o dovadă că subiectul verbului predicativ nu este nominalul la plural, ci întreaga sintagmă, care poate fi considerată o propoziție redusă. În unele enunțuri cu propoziții reduse este acceptabil și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
c. Ion director de marketing nu va fi bine pentru compania noastră. ("Faptul că Ion va fi director de marketing nu va fi...") Faptul că verbul nu se acordă la plural în aceste propoziții este și o dovadă că subiectul verbului predicativ nu este nominalul la plural, ci întreaga sintagmă, care poate fi considerată o propoziție redusă. În unele enunțuri cu propoziții reduse este acceptabil și acordul la plural, deoarece vorbitorii reinterpretează nominalul din propoziția redusă ca subiect al verbului-predicat și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de noua lege a educației au ieșit în stradă. Argumentele pentru interpretarea ca propoziții reduse a sintagmelor cantitative trei mere pe zi, două exemplare la fiecare student, două cafele după fiecare masă, cinci kilometri în zece minute sunt lipsa acordului verbului cu nominalul (în unele contexte) și faptul că aceste sintagme conțin grupuri prepoziționale circumstanțiale (pe zi, după fiecare masă) sau echivalente cu complemente indirecte în dativ (la fiecare student). Aceste grupuri prepoziționale sunt elemente ale unei structuri evenimențiale, specifice propozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la plural: (120) a. Trei mere îmi ajung. b. Două cafele sunt cam multe. c. ?? Cinci kilometri sunt foarte buni. d. Două exemplare sunt suficiente. e. 100 de litri sunt o nimica toată. Ca și enunțurile anterioare cu propoziții reduse, verbul din aceste propoziții este non-agentiv, frecvent copulativ sau cauzativ. O explicație pentru lipsa acordului la plural ar fi aceea că enunțurile sunt eliptice. Sintagmele nominale ajung în poziția de subiect prin elipsa unor verbe și a altor fragmente de propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și enunțurile anterioare cu propoziții reduse, verbul din aceste propoziții este non-agentiv, frecvent copulativ sau cauzativ. O explicație pentru lipsa acordului la plural ar fi aceea că enunțurile sunt eliptice. Sintagmele nominale ajung în poziția de subiect prin elipsa unor verbe și a altor fragmente de propoziții. Verbul este la singular deoarece în structura fără elipsa acestor elemente, el era construit cu o propoziție conjuncțională subiectivă, deci avea forma de persoana a III-a, singular: (121) a. Trei mere îmi ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din aceste propoziții este non-agentiv, frecvent copulativ sau cauzativ. O explicație pentru lipsa acordului la plural ar fi aceea că enunțurile sunt eliptice. Sintagmele nominale ajung în poziția de subiect prin elipsa unor verbe și a altor fragmente de propoziții. Verbul este la singular deoarece în structura fără elipsa acestor elemente, el era construit cu o propoziție conjuncțională subiectivă, deci avea forma de persoana a III-a, singular: (121) a. Trei mere îmi ajunge [să mănânc]. b. Două cafele e cam
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
le oferim invitaților, cafele, ceaiuri?) Cafele e suficient. / Niște cafele e suficient. c. (Ce vrei să mănânci, ouă, iaurt, fulgi?) Ouă nu îmi place, prefer iaurt și fulgi. / Niște ouă e destul. Substantivele însoțite de determinant definit nu admit utilizarea verbului la singular, deoarece sunt interpretate ca subiect: (123) a. *Merele îmi ajunge. b. *Cafelele e cam mult. c. *Kilometrii alergați e foarte bine. d. *Exemplarele acestea e suficient. 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
admit utilizarea verbului la singular, deoarece sunt interpretate ca subiect: (123) a. *Merele îmi ajunge. b. *Cafelele e cam mult. c. *Kilometrii alergați e foarte bine. d. *Exemplarele acestea e suficient. 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă Conform normelor limbii române, reflexivul cu valoare impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba. (Info Pro, 2008) b. ...s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a. Era să cadă pachetele din camion. b. Părea că râd niște copii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să plecați, ?ei urma să plece b. eu urmam să plec, tu urmai să pleci, el urma să plece, noi urmam să plecăm, voi urmați să plecați, ei urmau să plece Avansarea nominalului nu atrage obligatoriu acordul, dar pentru unele verbe, exemplele fără acord au un grad de acceptabilitate mai redus decât cele cu acord: (132) a. ?Pachetele era să cadă din camion. b. Niște copii părea că râd. c. ? Ele a trebuit să plece. d. Noi a rămas să venim
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Pachetele era să cadă din camion. b. Niște copii părea că râd. c. ? Ele a trebuit să plece. d. Noi a rămas să venim mâine. Noi a rămas că venim mâine. e. ? Liberalii urma să depună o moțiune de cenzură. Verbul a rămâne acceptă două tipuri de GCompl: cu complementizatorul să (verbul fiind la conjunctiv) sau cu complementizatorul că (verbul fiind la indicativ) - vezi (131)d. Între cele două tipuri de construcții există unele diferențe semantice și de acord: (133) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
râd. c. ? Ele a trebuit să plece. d. Noi a rămas să venim mâine. Noi a rămas că venim mâine. e. ? Liberalii urma să depună o moțiune de cenzură. Verbul a rămâne acceptă două tipuri de GCompl: cu complementizatorul să (verbul fiind la conjunctiv) sau cu complementizatorul că (verbul fiind la indicativ) - vezi (131)d. Între cele două tipuri de construcții există unele diferențe semantice și de acord: (133) a. Noi a rămas să aducem cărțile. - standard b. Noi am rămas
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Noi a rămas să venim mâine. Noi a rămas că venim mâine. e. ? Liberalii urma să depună o moțiune de cenzură. Verbul a rămâne acceptă două tipuri de GCompl: cu complementizatorul să (verbul fiind la conjunctiv) sau cu complementizatorul că (verbul fiind la indicativ) - vezi (131)d. Între cele două tipuri de construcții există unele diferențe semantice și de acord: (133) a. Noi a rămas să aducem cărțile. - standard b. Noi am rămas să aducem cărțile. - acordul este standard (134) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aducem cărțile (ceilalți le-au adus)". Din aceste lecturi, reiese că (133)a este o propoziție cu operatorul modal a rămâne și avansarea pronumelui din GCompl (să aducem noi cărțile), care nu declanșează acordul. (133)b este o propoziție cu verbul a rămâne plin semantic. Între (134)a și (134)b diferențele sunt de registru de limbă (standard vs. colocvial). Ambele propoziții sunt cu operatorul modal a rămâne și avansarea nominalului din GCompl (că noi venim mâine). Unii operatori modali pot
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a și (134)b diferențele sunt de registru de limbă (standard vs. colocvial). Ambele propoziții sunt cu operatorul modal a rămâne și avansarea nominalului din GCompl (că noi venim mâine). Unii operatori modali pot fi urmați de un GV cu verbul la supin, care poate să cuprindă un nominal, în poziția de complement direct: (135) GV cu verb tranzitiv la supin urmat de un complement direct: a. Mai rămân(e) de adus cărțile. b. Mai rămâne de stabilit la secretariat datele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
operatorul modal a rămâne și avansarea nominalului din GCompl (că noi venim mâine). Unii operatori modali pot fi urmați de un GV cu verbul la supin, care poate să cuprindă un nominal, în poziția de complement direct: (135) GV cu verb tranzitiv la supin urmat de un complement direct: a. Mai rămân(e) de adus cărțile. b. Mai rămâne de stabilit la secretariat datele pentru înscriere și admitere. Operatorul modal trebuie să se acorde cu acest nominal, exemplele fără acord fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai este de adus. b'. Cărțile donate mai sunt de adus. După operatorul modal a trebui se folosește o formă verbală impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b'. Cărțile donate mai sunt de adus. După operatorul modal a trebui se folosește o formă verbală impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit / întrebat la secretariat. c. Trebuie scris un raport de evaluare. Un argument pentru interpretarea ca supin este faptul că se pot utiliza în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]