72,571 matches
-
făcea apel la istoricul Ioan Nistor, pe atunci ministru, și la reprezentanții din străinătate să se intereseze de manuscrisele rămase, "„rodul muncii de o viață a unui om așa de învățat, așa de modest, așa de bun și cu atâta iubire față de acest popor"". Fiica sa, Gertrude, a intenționat să scrie o carte despre viața tatălui ei, dar proiectul nu a fost împlinit. Arhiva sa din România a fost donată Bibliotecii Academiei Române. Prestigioasa Universitate Humboldt, cea mai veche din Berlin, fondată
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
ale cinematografiei românești precum "Pași spre lună" (1964), "Serbările galante" (1965), "Șapte băieți și o ștrengăriță" (1967), "Tinerețe fără bătrânețe" (1969), "Veronica" (1972), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Aurel Vlaicu" (1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Saltimbancii" (1981) și "Secretul lui Bachus" (1984). S-a născut la 24 aprilie 1926, în orașul București. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952 (în aceeași promoție cu Ileana Oroveanu), obținând calificarea de pictor-scenograf. a lucrat
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
1964). A participat la realizarea costumelor a unui număr mare de lungmetraje de ficțiune, printre care se numără "Pasărea furtunii", "Titanic vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
capul pe pian, se trezea și se punea din nou să exerseze. Avea un respect deosebit pentru tot ceea ce înseamnă artă și muzica și de aceea dădea absolut maximul în concertele sale. A avut mare credință în Dumnezeu și mare iubire pentru familie. Compozițiile lui vorbesc despre natura și despre iubire de aceea sunt dulci și melancolice, te transporta într-o lume mai bună, într-o lume de vis. Pe vremea comunismului era un revoluționar în felul său, nu voia să
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
să exerseze. Avea un respect deosebit pentru tot ceea ce înseamnă artă și muzica și de aceea dădea absolut maximul în concertele sale. A avut mare credință în Dumnezeu și mare iubire pentru familie. Compozițiile lui vorbesc despre natura și despre iubire de aceea sunt dulci și melancolice, te transporta într-o lume mai bună, într-o lume de vis. Pe vremea comunismului era un revoluționar în felul său, nu voia să se supună dictaturii, de multe ori vorbea cu prietenii sau
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
am debutat. Am fost asistentă, apoi m-am ocupat de costume, ca pictor de costume. M-am îndrăgostit foarte tare și l-am urmat peste tot. Am făcut parte din echipa de lucru la toate filmele lui. A fost o iubire sinceră și frumoasă din partea mea”. Gabriela Nicolaescu a realizat costumele din marea majoritate a filmelor lui Sergiu Nicolaescu din anii '80 ai secolului al XX-lea, colaborând totuși și cu alți regizori precum Gheorghe Vitanidis și Mircea Daneliuc. Ea a
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
care au adăugat peste miturile existente ipoteze fantastice despre originea francmasoneriei într-o frăție antică a unor "„reptilieni”", urmași corciți ai unor extratereștri și ai oamenilor cei mai "„vicioși”". Naționalismul de tip nedemocrat, care își promovează neamul nu prin patriotism (iubirea pentru o țară, și pentru toți locuitorii ei; promovarea unui neam printre celelalte, în cadrul democrației), ci prin xenofobie (iubirea exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate, în cadrul unui regim autoritar), s-a dezvoltant
Persecuția francmasoneriei () [Corola-website/Science/325344_a_326673]
-
corciți ai unor extratereștri și ai oamenilor cei mai "„vicioși”". Naționalismul de tip nedemocrat, care își promovează neamul nu prin patriotism (iubirea pentru o țară, și pentru toți locuitorii ei; promovarea unui neam printre celelalte, în cadrul democrației), ci prin xenofobie (iubirea exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate, în cadrul unui regim autoritar), s-a dezvoltant în multe țări și este incompatibil cu idealurile masonice. Este logic ca partidele cu ideologie naționalistă de tip nedemocrat
Persecuția francmasoneriei () [Corola-website/Science/325344_a_326673]
-
și curând își spun la revedere. Totuși, amândoi își dau seama că au uitat ceva la restaurant și se întorc pentru a se caută unul pe celălalt. Cei doi hotărăsc să se lase în voia sorții pentru a verifica dacă iubirea dintre ei este adevărată. Sară îl pune pe Jonathan să scrie numele și telefonul lui pe o bancnotă de 5 dolari pe care o dă pe înghețată fără a se uită ce scrie pe ea. Sară își scrie numele și
Noroc în dragoste () [Corola-website/Science/325416_a_326745]
-
Sunt o poartă deschisă: sunt atractive, plac tuturor categoriilor de public, mari și mici, nu au nici contraindicații nici limite de vârstă ci, dimpotrivă, amuză și învață. Încă le mai avem, mulțumită efortului și dăruirii lui Antoni M. Alcover și iubirii sale pentru țara și mediul în care trăia. Fără el, această comoară care a ajuns la noi pe care orală din generație în generație s-ar fi pierdut și ar fi de nerecuperat. Din toate aceste motive, acordăm o valoare
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
pentru muzică. Muzica lui poate fi identificată ca o sinteză complexă de Electronic Symphonic Rock cu accente Science Fiction. Primul succes consacrat este albumul "Secretul Piramidelor" lansat în 1992 ce face parte dintr-o trilogie ce mai include "La Porțile Iubirii" publicat în 1993 și "Dulce Libertate" apărut în 1994. Întreaga lucrare (102 minute) apare integral pe un dublu CD (primul de acest gen din România) lansat în 1995. În 1996 urmează "I Se Spunea Visătorul", un album conceput (ca noutate
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
o asemenea măsură încât Casa de Discuri decide să îi dea lui Octave mână liberă în ceea ce privește producția muzicală pentru tot restul trilogiei. Astfel la 3 Decembrie 1993 urmează lansarea celei de-a doua părți a trilogiei: LP-ul "La Porțile Iubirii" care este precedat de un extras pe single "Mai e de urcat o treaptă". Ultima parte a trilogiei, albumul "Dulce Libertate" apare la data de 15 Septembrie 1994 finalizând astfel o lucrare muzicală exclusiv instrumentală cu o lungime totală de
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
a L.P.-ului intitulată " Ochii Planetei", cumulează toate componentele unui vis frumos, înregistrând dese și uimitoare schimbări de tempo-uri și de stiluri, pendulând între orchestrația simfonică și caldură metalică a hard-rock-ului"." Florian Pittiș afirma la lansarea discului La Porțile Iubirii în 1993: ""Octave creează uneori senzația că urmărește să creioneze o muzică a visului, o muzică ce poate fi luată drept drog, o muzică care cheamă imaginea."" Corneliu Băran descria în articolul "Cu Moțu și Octave" din ziarul Azi materialul
Octave Octavian Teodorescu () [Corola-website/Science/325904_a_327233]
-
dispus construirea "Templului Malatesta", un mausoleu care conține mormintele membrilor familiei sale. În cea de-a doua capelă a "Templului" se află mormântul celei de-a treia și ultimei soții, Isotta degli Atti; aici este reprezentată stema familiei Malatesta: "Trandafirul" (iubirea față de literatură și de arte), și "Elefantul" (ferocitatea). Judecata istoricilor este contrastată. Se recunoaște că Sigismondo se complăcea în „viol, adulter și incest”. Abuzurile sale sexuale s-au întins chiar și asupra copiilor săi, unii dintre ei fiind violați de
Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325913_a_327242]
-
patru", "Kon" semnificând "spirit", iar "Tama" reprezintă "suflet" ("spirit") sau "piatra regală". Giuvaerul este constituit din 4 elemente ale spiritului uman, "Aramitama" (荒魂, "Curaj/spirit aspru"), "Nigimitama" (和魂, "Prietenie/spirit armonios"), "Kushimitama" (奇魂, "Înțelepciune/spirit misterios, intelectual") și "Sakimitama" (幸魂, "Iubire/spirit fericit, norocos"), care pot conlucra în mod pozitiv sau negativ . De exemplu, Aramitama poate fi curaj și putere fizică, dar de asemenea și violență. Lucrul cel mai greu de obținut sau de menținut este echilibrul; când o persoană conține
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
va fi răpită de Gyu-oh și va afla că Izumo și răpitorul ei sunt una și aceeași persoană. Gyu-Oh își exprimă dorința de a folosi sufletele prietenilor lui Kagome pentru a crea Giuvaerul (Inuyasha reprezintă "Curajul", Miroku reprezintă "Înțelepciunea", Sango "Iubirea", iar Shippo "Prietenia"). Orochidayu va fi ucis, iar în lupta sa cu Inuyasha, Gyu-Oh va înghiți toate Giuvaerele false pentru a-și amplifica puterile. Kagome îl amenință cu o săgeată să își încete planul, susținând că Giuvaerul creat de el
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
prin cele douăsprezece districte și Capitol, cănd primește vizită neașteptată a președintelui Snow. Acesta o avertizează pe Katniss că districtele au început să se răscoale și că va trebui să demonstreze tuturor că motivația gestului ei a fost într-adevăr iubirea pentru Peeta. Turul are loc fără incidente, până în Districtul 11, cănd Katniss își exprimă recunoștință pentru Rue, Thresh și pâinea trimisă. În răspuns, unul dintre oameni imită cântecul lui Rue, fiind, la scurt timp imitat de ceilalți din public. Peeta
Jocurile foamei (trilogie) () [Corola-website/Science/325931_a_327260]
-
luni, Simina pleacă cu Nicolae la casa părinților lui de la țară pentru a picta în liniște și a găsi surse de inspirație. Ea lucrează acolo de dimineață până seară, pictând peisaje și chipuri de țărani, inspirația ei fiind stimulată de iubirea lui Nicolae. Expoziția ei îi uluiește pe critici, dar lumea remarcă aspectul schimbat al Siminei, lipsa ei de culoare de obraji. Observând că ea are temperatură, Nicolae o duce la medicul Costinescu care îi diagnostichează cu erupție pulmonară, un TBC
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
ca propagandistă a literaturii și minoră ca lucrare specific cinematografică, neconvingătoare și în dimensiunea strict ideologico - politică”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Valoarea filmului nu depășește povestea acestei imposibile iubiri, tratată într-o manieră „distanțată” și dedramatizată, spre deosebire de modelul literar pentru care narațiunea nu era decât pretext. Ilustrativ și static, în ciuda montajului Gabrielei Nasta (Pr. ACIN), fără a reuși să facă din manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
au Biblia ca îndrumar în viață. Izolarea față de restul lumii se bazează pe ideea că sunt "rasa aleasă, adevărata comunitate creștină, o nație sfântă, poporul lui Dumnezeu" (1Petru 2:9) și "nu se conformează acestei lumi" (Romani 12:2), evitând "iubirea acestei lumi și a lucrurilor ce există în ea" (1Ioan 2:15) și conform ideii că "prietenia cu lumea este dușmănie față de Dumnezeu" (Iacob 4:4). Pentru a evita contactul cu lumea exterioară, membrii comunităților preferă să lucreze în atelierele
Amish () [Corola-website/Science/324898_a_326227]
-
lui Israel) lângă Jaffa de Alianța Israelită Universală. Prima asezare modernă a evreilor în Palestina, Petah Tikva, a fost fondată în 1878, urmată de Rishon LeZion (1882). Alte așezări au fost fondate de membri ai Miscărilor Bilu și Hovevei Zion (Iubirea Sionului). Acest lucru a făcut posibilă o reînviere a limbii ebraice. Sionismul atrăgea evrei de toate tipurile: religiosi, seculari, nationalisti și socialiști. În istoria sionistă, diferitele valuri de așezări evreiești sunt cunoscute ca „aliyah”. Pe parcursul primului aliyas, între 1882 si
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Zoofilia (din ("zôon"), "animal", și "φιλία" ("philia"), "prietenie", "plăcere", "iubire"), denumită și bestialitate (din ), este o parafilie referitoare la excitarea sexuală derivată din contactul sexual și fanteziile cu animale. De multe ori sunt folosite animalele domestice. Documentele juridice din Europa și Statele Unite, din secolul 20, fac referire aproape în totalitate
Zoofilie () [Corola-website/Science/324984_a_326313]
-
fi fost Diomedeea (greacă: Διομήδεια, "Diomedeia"). Sub acest nume apare și la Dictys din Creta, care, în plus, dezvoltă personajul, narând episodul capturării ei din insula Lesbos, descriind prietenia dintre aceasta și sora ei de lapte (Hippodamia sau Briseis) și iubirea nutrită față de ea de Patrocle. Diomede figura, ca un personaj secundar, într-un tablou al lui Polignot care reprezenta îmbarcarea lui Menelau și era expus la Delfi. În genealogia mitică a regilor Spartei, Diomede a fost soția lui Amyklas, fiul
Diomede (nume feminin) () [Corola-website/Science/327447_a_328776]
-
din vremea când Cheol-Su era salahor. Își amintește de momentul în care s-au întâlnit și hotărăște să plece departe de cei dragi într-un loc destinat bolnavilor de Alzheimer. Totuși, înainte de aceasta, lasă o scrisoare incredibil de emoționantă către iubirea vieții sale, Cheol-su, cerându-și iertare și împărtășindu-și cele mai sincere gânduri. "...Îmi pare rău! Îmi pare atât de rău! Niciodată nu am vrut să-ți rânesc sufletul. Dumnezeule, ce am făcut? O să plângi acum? Nu vreau să te
A Moment to Remember () [Corola-website/Science/327511_a_328840]
-
1965), "Răpirea fecioarelor" (1968), "Răzbunarea haiducilor" (1968), "Baltagul" (1969), "Castelul condamnaților" (1970), " Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972), "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Revanșa" (1978), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Capcana mercenarilor" (1981), "Horea" (1984) și "Figuranții" (1987). S-a născut la 28 august 1926, în orașul Tecuci . A absolvit Institutul de Arhitectură din București în 1955, obținând diploma de arhitect. a lucrat ca scenograf de teatru și film
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]