78,666 matches
-
Militare și pavilionul navelor de grăniceri. Drapelul unităților de uscat ale Marinei Militare erau reprezentate prin „două bucăți de mătase de culoare albă și albastră, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a drapelului, iar cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
unităților de uscat ale Marinei Militare erau reprezentate prin „două bucăți de mătase de culoare albă și albastră, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a drapelului, iar cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale Republicii Populare Române
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
albastră în partea de jos a drapelului, iar cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale, iar pe fața cealaltă, tot la mijlocul suprafeței albe, este aplicată emblema ce se poartă la uniformele ofițerilor din Forțele Armate ale Republicii Populare Române. Stema, emblema, inscripțiile, franjurile și canafii sunt la fel ca cele ale drapelului [de luptă] descris la articolul 2 [din decretul nr. 189 din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
sunt la fel ca cele ale drapelului [de luptă] descris la articolul 2 [din decretul nr. 189 din 1950]”. Potrivit anexei acestui decret, dimensiunile drapelului erau de 100 × 60 cm, lățimea fâșiei albastre era de 20 cm iar a celei albe de 40 cm, stema avea 20 cm înălțime iar distanța acesteia față de marginile fâșiei albe erau de 11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară. Pavilionul navelor Marinei Militare constau dintr-o „bucată de pânză de astar
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
nr. 189 din 1950]”. Potrivit anexei acestui decret, dimensiunile drapelului erau de 100 × 60 cm, lățimea fâșiei albastre era de 20 cm iar a celei albe de 40 cm, stema avea 20 cm înălțime iar distanța acesteia față de marginile fâșiei albe erau de 11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară. Pavilionul navelor Marinei Militare constau dintr-o „bucată de pânză de astar în formă dreptunghiulară, având imprimate pe ambele fețe culorile alb și albastru, în două fâșii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
distanța acesteia față de marginile fâșiei albe erau de 11 cm în partea superioară și 9 cm în partea inferioară. Pavilionul navelor Marinei Militare constau dintr-o „bucată de pânză de astar în formă dreptunghiulară, având imprimate pe ambele fețe culorile alb și albastru, în două fâșii așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a pavilionului. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale. Pavilionul nu are franjuri sau canafi [și] este prevăzut cu
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
inferioară. Pavilionul navelor Marinei Militare constau dintr-o „bucată de pânză de astar în formă dreptunghiulară, având imprimate pe ambele fețe culorile alb și albastru, în două fâșii așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a pavilionului. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale. Pavilionul nu are franjuri sau canafi [și] este prevăzut cu saule și dispozitiv pentru ridicarea la bastonul dela pupă sau la catarg.” Pavilionul navelor de grăniceri se deosebea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne în funcție de mărimea navei și locul unde se arborează acesta. Așadar, lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de marginile fâșiei albe. Este de remarcat faptul că, din 1953 până în 1964, datorită reformei ortografice, pe steaguri a fost înscris numele țării cu „î”. Decretul nr. 93 din 17 aprilie 1954 pentru modificarea art. 4 din Decretul nr. 189 înființează noi însemne vexilologice
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și ale navelor grănicerești. Pavilionul navelor auxiliare ale Marinei Militare erau reprezentate printr-o „pânză de astar, în formă dreptunghiulară de culoare albastră. În colțul de sus în partea unde se prinde la saulă, are imprimat pe ambele fețe culorile alb și albastru deschis, în două fâșii orizontale, cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe, pe ambele fețe, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale”. Proporțiile acestui pavilion erau indicate în anexă. Lățimea reprezenta 0,6 din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Militare erau reprezentate printr-o „pânză de astar, în formă dreptunghiulară de culoare albastră. În colțul de sus în partea unde se prinde la saulă, are imprimat pe ambele fețe culorile alb și albastru deschis, în două fâșii orizontale, cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe, pe ambele fețe, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale”. Proporțiile acestui pavilion erau indicate în anexă. Lățimea reprezenta 0,6 din lungime; zona din colțul stânga sus al pavilionului era
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
astar, în formă dreptunghiulară de culoare albastră. În colțul de sus în partea unde se prinde la saulă, are imprimat pe ambele fețe culorile alb și albastru deschis, în două fâșii orizontale, cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe, pe ambele fețe, este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale”. Proporțiile acestui pavilion erau indicate în anexă. Lățimea reprezenta 0,6 din lungime; zona din colțul stânga sus al pavilionului era similară în proporțiile elementelor constructive cu pavilionul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ale Marinei Militare, de culoare albastră la navele auxiliare ale Marinei Militare și de culoare verde la navele grănicerești [lățimea este de 0,6 din lungime]. La capătul dinspre saulă are imprimat pe ambele fețe, în două fâșii orizontale, culorile alb și albastru deschis la navele Marinei Militare sau alb verde la navele grănicerești [în proporție de 2/3 și respectiv 1/3; lungimea zonei e de 0,075 din lungimea flamurei]. În ambele cazuri culoarea albă va fi în partea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
două fâșii orizontale, culorile alb și albastru deschis la navele Marinei Militare sau alb verde la navele grănicerești [în proporție de 2/3 și respectiv 1/3; lungimea zonei e de 0,075 din lungimea flamurei]. În ambele cazuri culoarea albă va fi în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale [cu înălțimea de 1/3 din lățimea flamurei și situată la 1/4 (sic!) și 1/6 față de marginile
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
navele Marinei Militare sau alb verde la navele grănicerești [în proporție de 2/3 și respectiv 1/3; lungimea zonei e de 0,075 din lungimea flamurei]. În ambele cazuri culoarea albă va fi în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale [cu înălțimea de 1/3 din lățimea flamurei și situată la 1/4 (sic!) și 1/6 față de marginile zonei albe]. La celălalt capăt, flamura este tăiată în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
fi în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe ambele fețe este aplicată stema Republicii Populare Române, în culori naturale [cu înălțimea de 1/3 din lățimea flamurei și situată la 1/4 (sic!) și 1/6 față de marginile zonei albe]. La celălalt capăt, flamura este tăiată în forma unui unghi ascuțit cu vârful înăuntru [adâncimea tăieturii: 1,2 din lungimea zonei alb-color de lângă saulă]. Flamura navelor este prevăzută cu saulă și dispozitiv, pentru ridicarea la mărul arborelui mare”. Proporțiile elementelor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
care este aplicată stema RSR (înălțimea ei: 2/3 din înălțimea tricolorului). Pavilionul este tivit cu franjuri din fir de aur, iar la colțuri prezintă ciucuri din același material. Drapelul ministrului forțelor armate ale RSR era reprezentat printr-o flamură albă cu proporția de 1:2. În primul sfert al acesteia se regăsea drapelul RSR, iar în jumătatea flotantă două stele roșie cu cinci raze, suprapuse. Drapelul celorlalți miniștri era similar, dar prezenta o singură stea, în centrul jumătății flotante. Drapelele
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având jumătatea dinspre dispozitivul de prindere de culoare verde pe care este aplicată o ancoră de culoare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având jumătatea dinspre dispozitivul de prindere de culoare verde pe care este aplicată o ancoră de culoare albă”. Dimensiunile acestor însemne, precum și modul de folosire al acestora urmau să fie stabilite de către Ministerul Forțelor Armate, prin regulament
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având jumătatea dinspre dispozitivul de prindere de culoare verde pe care este aplicată o ancoră de culoare albă”. Dimensiunile acestor însemne, precum și modul de folosire al acestora urmau să fie stabilite de către Ministerul Forțelor Armate, prin regulament. Prin Decretul nr. 90 din 27 aprilie 1977 privind instituirea drapelului de luptă al gărzilor patriotice și reglementarea acordării acestuia se
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
același material. Drapelul primului ministru este similar celui prezidențial, cu deosebirile că bordura e de culoare galbenă și nu prezintă franjuri și ciucuri. Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives” (1990) prezintă drept drapel al miniștrilor o flamură albă de proporție 1:2 în cantonul căreia se află drapelul românesc. Ediția din 2000 a amintitului album arată și modelul drapelului ministrului apărării naționale, aproape identic cu cel din perioada interbelică. Tot identic cu însemnul din perioada interbelică este și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de astar în diferite dimensiuni, potrivit rangului navei. Geacul României dintre 1995 și 1998 a fost asemănător mărcilor navelor militare. După această dată a fost înlocuit cu unul care înfățișează drapelul românesc în poporție de 1:1 cu două ancore albe încrucișate în centrul fâșiei albastre. Pavilionul șefului Statului Major General este reprezentat de un tricolor românesc de formă pătrară având patru stele albe, una sub alta, în centrul fâșiei albastre. Flamura navelor este reprezentată printr-o bucată de pânză în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a fost înlocuit cu unul care înfățișează drapelul românesc în poporție de 1:1 cu două ancore albe încrucișate în centrul fâșiei albastre. Pavilionul șefului Statului Major General este reprezentat de un tricolor românesc de formă pătrară având patru stele albe, una sub alta, în centrul fâșiei albastre. Flamura navelor este reprezentată printr-o bucată de pânză în formă de triunghi isoscel alungit, cu proporția de 1:10, pe care este imprimat tricolorul românesc. La începutul anilor 2000 au fost stabilite
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Mircea Nicolau, președintele Fundației „Prof. George Manu” — implicat la vârf în Rezistența Anticomunistă și deținut politic timp de 20 de ani, Nicolae Purcarea, artist popular (sculptor în lemn), prof. univ. dr. Ion Brad (biochimist, cunoscut pe glob ca „tatăl cătinei albe”), Părintele Constantin Voicescu, fost deținut politic și unul din vârfurile Pieței Universității în 1990, Părintele Dumitru Bălașa, supranumit „Patriarhul de la Vâlcea”, reputat istoric al perioadei dacilor și alții.
Partidul „Totul pentru Țară” () [Corola-website/Science/306728_a_308057]
-
răspândire redusă în Câmpia Panonică. Doar aici, în ceea ce privește întregul teritoriu al Serbiei găsim: bujor, bujorul de stepă, pelinul de Pancevo. În acest habitat trăiesc de asemenea și 20 specii de orhidee. Vegetația forestieră naturală este reprezintată de păduri de tei alb și stejar masiv. La începutul secolului XIX, dunele au fost stabilizate cu plantații de salcâm. Astăzi, peste jumătate din suprafața duneleor este cultivată, iar unele zone dispun de un fond cinegetic bogat. Având în vedere prezența unui număr mare de
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]