73,689 matches
-
presupune transformări majore la nivelul orașelor câștigătoare, considerăm că este nevoie de o analiză a lor în contextul social local (nevoi sociale, distribuție economică, indicatori demografici, alternative de dezvoltare, resurse financiare, grupuri de interes, ierarhii de putere etc.) și în contextul istoric al politicilor culturale europene. De aceea, numărul următor din G.A.P. grupează scurte analize/comentarii asupra orașelor candidate din România și studii de caz ale orașelor candidate și câștigătoare anterioare ale titlului: Sibiu 2007, Liverpool 2008, Marsilia 2013, Wroclaw
Apel la contribuții despre Timișoara, Capitala Europeană a Culturii, 2021 () [Corola-website/Science/296111_a_297440]
-
discuțiile purtate cu activiștii francezi, violența poliției și accentul pe care îl pune pe profilul etnic, prezentarea romilor în discursul politic public că țapi ispășitori pentru problemele sociale sau economice ale țării</spân><spân><i> - </i></spân><spân>stigme asemănătoare contextului românesc.</spân></p> Pe 26 august 2012, în Franța a fost emisă o nouă dispoziție interministeriala care încurajează, însă nu constrânge prefecții să identifice soluții de sprijin pentru familiile rome care locuiesc în tabere (considerate) ilegale, prin efectuarea de diagnosticuri
Relocare temporară la hotel, dar să fie liniște! Apoi, la frontieră. () [Corola-website/Science/296088_a_297417]
-
organizează în perioada 11 octombrie - 1 noiembrie un atelier de scriere critică, axat pe dezvoltarea unor metodologii și practici de receptare și de scriitura, care au în centru o abordare socio-politică a artei contemporane. Participarea la atelier este gratuită. În context local, analizele critice se fac, în bună parte, din perspectiva exclusiv estetică, impresionista, non-argumentativă, ambigua sau confuză din punct de vedere politic. De cele mai multe ori, abordările privilegiază rolul componentelor artistice în defavoarea concentrării pe dimensiunea social-politică. În opoziție cu aceste tendințe
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
Angajată după revoluția de la 1917 într-un amplu proces de schimbare socială accelerată, noua conducere politică supra-valoriza, la nivel discursiv, muncitorul, „proletarul”, văzut că motor revoluționar și drept clasa privilegiată, a cărei avangardă și reprezentant era partidul comunist. În acest context, s-a dezvoltat Proletcultismul</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, programul care își propunea să revoluționeze cultură pe trei fronturi: în munca (prin contopirea artistului și muncitorului), in
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
regia colectivă - în maniera foarte asemănătoare cu experiențele anarhiste latino-americane. Experimente similare au avut loc în muzică clasică, prin organizarea unor orchestre anti-autoritare populare - care cântau în spații de lucru ale proletariatului (fabrici etc.), performau fără dirijor, prezentau informații despre contextul social în care a trăit și lucrat compozitorul și cântau anumite pasaje de mai multe ori, pentru a fi înțelese mai bine (Bishop 2012, 63).</spân></spân></spân></p> Una dintre mișcările cele mai importante a fost mișcarea Bluze Albastre
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
De exemplu, Clăire Bishop face o judecată strict de clasă când pune în antiteza „artă pentru mase” cu „autonomia esteticului”: „Aici vedem începutul unei confruntări de valori care persistă și astăzi: o artă a inovației formale, care este relevanță dincolo de contextul istoric imediat, capabilă să vorbească atât publicului local, cât și unui public viitor, contra unei culturi dinamice care caută să implice cât mai mulți muncitori și astfel propune un model social corect etic și politic”. (Bishop 2012, 63) Or, pe
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
și politic” și canonul estetic universalist nu se exclud reciproc. Astfel de prejudecăți sunt prezente în multe descrieri vestice despre arta socialistă și lasă multe semne de întrebare și probleme neacoperite - inclusiv problemă dizidentei în interiorul acestor manifestări artistice muncitorești. În context local, românesc, lucrurile sunt și mai obscure - practic nu există studii aplicate despre istoria, dinamica socială, mizele politice și estetică artei proletare din perioada socialistă. Recuperarea forței de exprimare și bogăției mijloacelor estetice ale artei proletare socialiste rămâne o miză
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> Editură Politică, București</spân></spân></spân> 1 Traducerea din limba engleză pentru citatele din Bertold Brecht și Clăire Bishop îi aparține autorului. *Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </p>
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
De David Schwartz La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, în contextul sărăciei, dar și persecuțiilor la care erau supuși muncitorii revoltați, anarhiști sau socialiști, în Europa, în paralel cu dezvoltarea industriei în Mexic și în Conul Sudic al Americii de Sud, a avut loc un proces de migrație masivă, în special a muncitorilor
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
potențate de o impresionantă activitate culturală, educațională și de propagandă în care, după cum remarcă cercetători din toate țările menționate (Grez Toso 2011, Fos în Arreche et al. 2013, Guevara Mesa 2015) teatrul a avut un rol foarte important. În acest context, colective de munictori au făcut țările latino-americane activitate de pionierat în ceea ce privește teatrul politic popular. Conform principiilor anarhiste de auto-organizare, au avut loc primele experimente de teatru muncitoresc realizat de muncitori, pentru muncitori, dublate de un proces de autoeducare, în care
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="es-ES"> Atuel, Buenos Aires.</spân></spân></spân> 1 Traducerile din limba spaniolă pentru toate citatele din articol îi aparțin autorului. Articolul este primul dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic în context internațional, în special în America Latină. Articolele din cadrul acestei secțiuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat „Teatrul perdanților tranziției post-socialiste. Perspective etice și politice”. </p>
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
pe colaborarea între mai mulți artiști din domenii diferite, între mai multe organizații cu profiluri înrudite? La început, nu s-a gândit în termeni de colaborare, dar lucrurile au decurs în mod firesc înspre asta. Să lămurim însă mai întâi contextul. Federația Fabrica de Pensule a fost constituită în 2009 de un număr total de 7 membri. Vorbim aici de asociații și fundații, pentru că persoane fizice nu pot intra într-o asemenea formulă de organizare, respectiv de Asociația Sabot, Fundația Altart
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
membrilor comunității să nu fie pusă în slujba unor interese personale sau de grup. Lucrurile nu s-au întâmplat în timp așa cum s-a sperat, și credem că asta vine, în principal, din proasta definire a „ce este Fabrica” în contextul unei comunități care e compusă, în mare majoritate, din artiști vizuali și galerii/spații de artă. Când au apărut primele disensiuni cu o parte dintre colegii voștri din celelalte organizații din Fabrica de Pensule și ce a stat la baza
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
unor aplicații secrete etc. Nu credem ca are rost să mai insistăm asupra motivelor - sunt mult prea multe. Cert e că redefinirea Fabricii nu mai putea să întârzie, așa că ne-am însușit noi sarcina asta, deloc ușoară, de a reformula contextul comun și principiile care credem că trebuie să ne guverneze coabitarea de acum înainte. Într-un comunicat recent - <a href="http://fabricadepensule.ro/2016/02/comunicat-federatia-fabrica-de-pensule/"><b><i>http://fabricadepensule.ro/2016/02/comunicat-federatia-fabrica-de-pensule/</i></b></a><b><i>, vi
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
ani buni cu artiștii din fabrică și din afara ei, vom încerca să dezvoltăm un program educativ cât mai divers și să inițiem o serie de evenimente colaterale care să facă din arta contemporană un domeniu accesibil publicului larg. Care este contextul în care funcționează/ coexistă grupurile artiștilor vizuali din Cluj? Există niște disensiuni care au contribuit și ele la sciziunea voastră? Să spunem că există un pol de putere simbolică în fabrică, reprezentat de Galeria Plan B și de artiștii ei
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
deja extrem de mult pentru Fabrica (ca număr de ore pe zi) și era foarte dedicată proiectului, era omul care se ocupa de la partea de administrativ, la coordonare de evenimente, scris proiecte, asigura comunicarea internă și externă, reprezenta Fabrica în diverse contexte locale și naționale. În opinia multora dintre noi, era absolut legitim să fie numită managerul Fabricii de Pensule, și am trecut peste acest hop deși a lăsat în urmă umilire. Gândindu-mă acum la situația de atunci, văd germenii conflictului
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
pe care le-ați conceput la Fabrică alături de cei cu care ai rămas în aceeași echipă de creație? M.B.: Cred ca această problemă merge dincolo de porțile Fabricii de Pensule și a imaginii ei, este o situație regretabilă pentru oraș în contextul candidaturii Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, existența acestui spațiu interdisciplinar fiind unul din atuurile orașului. De asemenea, unii artiști s-au simțit manipulați când au fost invitați să facă parte din noua asociație, descoperind ulterior informația despre înregistrarea
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
și noi să devenim „divizia artelor spectacolului”. Însă printre neaderenți sunt o mulțime de artiști vizuali care nu vor să devină performeri la cererea unui grup de persoane (sic). Noi dorim să continuăm proiectul colectiv interdisciplinar și poate că acest context ne va ajuta să ne dăm seama cu maturitate de ce vrem să fim împreună, căci perioada de entuziasm romantic a trecut. Am avut și bune și rele, ar trebui să știm cine suntem și de ce ne bazăm unii pe alții
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
bune și rele, ar trebui să știm cine suntem și de ce ne bazăm unii pe alții. Fabrica nu constă doar în ziduri și pardosele elegante, ci în spiritul creat din interacțiunea dintre oameni. Spațiul este foarte important, el a creat contextul favorabil dezvoltării proiectului. Aș dori să menționez că directorul firmei Perom S.A., care deține Fabrica, d-nul Mircea Filip, a fost întotdeauna foarte deschis la propunerile noastre și este un bun partener, sprijinind Fabrica de-a lungul anilor. Acest conflict
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
marcate aprioric de componentele lor constrângătoare, coercitiva, exclusivă, considerarea evenimentelor în desfășurarea lor, în cadrul confuz în care au avut loc, cel puțin până în 1949, face posibilă nuanțarea perspectivei maniheiste atât de la îndemână când vine vorba despre interpretarea fenomenului realismului socialist. Contextul în care a fost creată și receptata Ana Ipătescu Iconografia realist socialistă românească din deceniul al șaselea este populată cu nenumărate reprezentări ale unor eroine mai mult sau mai putin legendare, cu roluri în episoade istorice din trecutul mai îndepărtat
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
și tematica, există un element ”tare” care conectează, prin spațiu și timp, lucrările lui Ciucurencu, Rosenthal și Delacroix, si care constă în reprezentarea alegorica a ideii revoluționare prin intermediul unei figuri feminine. Libertatea... lui Delacroix, din 1830, fusese creată în interiorul unui context extrem de bogat în această privință. Joan B. Landes arată în <spân lang="ro-RO"><i>Visualizing the Nation: Gender, Representation and Revolution în Eighteenth Century France </i></spân><spân lang="ro-RO">cum reprezentările constând în personificări feminine alegorice ale libertății, justiției
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
încurajator Teatrul explorează înțelegerea existenței celuilalt că dat fundamental al înțelegerii lumii din jur. Această înțelegere este mediata de experiențe revelatoare prin intermediul cărora copilul crește deschis față de tot ce nu e ca el, față de tot ce se plasează într-un context al specificității diferențiatoare. Teatrul e suma experiențelor și întâlnirilor posibile pe care copilul le poate testa într-un mediu safe</i> pentru a le prelungi ulterior în diverse contexte existențiale. Teatrul oferă posibilitatea nuanțării, rafinării, încadrării unor poziții, construcției unor
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
nu e ca el, față de tot ce se plasează într-un context al specificității diferențiatoare. Teatrul e suma experiențelor și întâlnirilor posibile pe care copilul le poate testa într-un mediu safe</i> pentru a le prelungi ulterior în diverse contexte existențiale. Teatrul oferă posibilitatea nuanțării, rafinării, încadrării unor poziții, construcției unor istorii în care eroinele și eroii, zânele și prinții luptelor pentru putere își modifică teritoriul de autoritate inflexibila și se pot transforma în activatori ai luptei pentru solidaritate, justiție
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
76) În tabloul lui Rosenthal, apelul la idealul estetic clasic poate fi considerat, pe de o parte, o instaurare a distanței, o limitare a familiarității dintre privitor și reprezentarea alegorică (o sacralizare a imaginii), și pe de altă parte, în contextul revoluției pașoptiste, ca o tentativă a legitimării, în cadrul tradiției europene, a ideii naționale românești. Cu o sută de ani mai târziu, Ciucurencu dezerotizează, la rândul său, imaginea Anei Ipătescu. Dacă ne oprim asupra studiului pregătitor pentru tablou, remarcăm cum în
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
atent, putem remarca un detaliu care schimbă semnificativ dinamica privirilor din tablou: unul dintre personajele din planul secund se uită pieziș la eroină. Această privire poate avea semnificații diverse și poate incita la nenumărate speculații. Cert este că într-un context precum cel al tradiției picturale europene, un personaj masculin care privește un personaj feminin se situează în directă complicitate cu privitorul ”real” și susține o dinamică erotică indirectă 6. Utilizând această tehnică, Ciucurencu își plasează și mai semnificativ opera în
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]