72,529 matches
-
simplu, accesibil indiferent de credință, rasă, apartenență socială, prezența acestui sistem de terapie prin intermediul mâinii și prin cunoaștere; pentru cel care dorește să-și trateze trupul și sufletul este necesară. Orice privire asupra textelor sacre observă că există o legătură puternică între limbajul vorbit și acela al gesturilor, oamenii dorind o confirmare practică în relația cu Divinitatea, pornind de la cuvânt spre faptă, în cadrul creației, gestul și cuvântul coincid sau cuvântul precede gestul. Gesturile mâinii/mudra pot fi observate în reprezentări, policele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pe comunicare. Mărimea mâinilor: mâinile mari = multe talente și multe țeluri în viață, persoană sociabilă; mâinile medii = persoane practice, echilibrate, raționale; mâinile mici = persoane egoiste, hotărâte să își atingă scopurile, se relaxează greu. Dacă partea de jos a palmei este puternică, persoanele au resurse fizice, iar dacă partea de jos a palmei este dreaptă, oamenii sunt lipsiți de imaginație. Unghiile pot fi puternice. Persoanele care au unghii tari sunt curajoase. Au spirit de luptător. În schimb, oamenii care au unghii moi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mici = persoane egoiste, hotărâte să își atingă scopurile, se relaxează greu. Dacă partea de jos a palmei este puternică, persoanele au resurse fizice, iar dacă partea de jos a palmei este dreaptă, oamenii sunt lipsiți de imaginație. Unghiile pot fi puternice. Persoanele care au unghii tari sunt curajoase. Au spirit de luptător. În schimb, oamenii care au unghii moi e posibil să nu aibă o viață atât de lungă, pe cât și-ar dori-o. CE FORMĂ AU LINIILE? Liniile ordonate din
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
o persoană care nu face compromisuri). Degetul lui Jupiter: arătătorul, degetul lui Jupiter (integrare în societate, comandă), degetul arătător ar fi bine să fie lung. dacă degetul arătător este lung și încovoiat (autoritate, înseamnă că e vorba de un om puternic, viață lungă); dacă degetul arătător este scurt și, poate, mai cărnos (o persoană timidă, care ca avea noroc la bani). Degetul mijlociu: degetul mijlociu indică prosperitate (capacitate de concentrare, reflecție). dacă degetul mijlociu este lung (persoană prosperă); dacă degetul mijlociu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
inelarul e mai scurt decât arătătorul (o persoană cu talent la scris, însă poate fi depresivă), dacă inelarul e mai scurt decât arătătorul (atenție la afecțiunile cardiovasculare), dacă inelarul e egal cu arătătorul (o persoană cu o fire calmă, dar puternică). Falanga din vârf, unghia, cea mijlocie și de bază. Dacă falanga din mijloc e mai scurtă, e vorba de un visător; când cea de jos e rotunjită, este un materialist. Cei care au degete subțiri și tari sunt severi; cei
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
el diferite unsori tămăduitoare și tot cu el le aplicau pe rana bolnavului. 9. Poate și în virtutea legii inversării contrariilor, specifică gândirii mitico-simbolice, în care noțiunile de mic-mare, slab-puternic se inversează, piticul din basm dovedindu-se mai isteț și mai puternic decât uriașul, degetul cel mic de la mână (auricularul) este învestit cu deosebite însușiri magico-profetice. El era dedicat zeului Hermes - mijlocitorul dintre cei vii și cei morți, patronul artelor și cunoștințelor oculte. Numele auricular (fr. auriculaire) este legat de unii etimologi
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
salutul cercetașilor (în scoutisme) salutul se face cu mâna stângă) și a aceleia stângi, în funcție de simboluri și de practică (cele trei degete unite reprezintă cele trei angajamente din textul Promisiunii: degetul mare peste cel mic amintește vechiul principiu al cavalerilor Puternicul ajută pe cel slab. Funcțiile contemplării liniilor palmei satisfac eul, prin transformarea realului în funcție de dorințe, prin intervenția limbajului și a amintirii, pentru a ști răspunsul la întrebarea Ce este aceasta? De ce?, cerând răspunsuri eficiente și echivalente cu pentru că. O Instrucție
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sentimentul este asumat cu luciditate, tristețea și melancolia rămânând stări pasagere ale unui univers afectiv echilibrat. Țara cailor, La umbra, Noaptea când caii sunt câteva dintre poeziile ce „citează” titlul volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
în impas. Piața nu mai poate gestiona resursele la nivelul noilor exigențe. Oricum, piața are limitele sale neputând soluționa satisfacerea trebuințelor colective care devin din ce în ce mai ample, condiționând în mod hotărâtor calitatea vieții. Soluția care se întrevede este afirmarea tot mai puternică a statului. De aceea, economia trebuie reconstruită pe baze noi, în care, interesul public trebuie corelat cu cel individual. Centrul de greutate se va deplasa pe interesul public, prin promovarea politicii publice, sociale. În acest mod s-ar putea explica
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
lucrări care analizează "Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea" ne plasează într-un spațiu geografic cultural religios și bisericesc precis, oferindu-ne ocazia să constatăm cum presa catolică din perioada analizată a reprezentat un puternic factor cultural național, influențând opinia publică și contribuind la formarea conștiințelor. Loc de formare civică și creștină, presa a fost canalul principal prin care au trecut toate frământările și preocupările societății de atunci, de care Biserica catolică nu a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Editura Institutul European a acceptat în planul său o temă de mare sensibilitate pentru tradiția vieții bisericești din România și a culturii românești, al cărei produs este lucrarea de succes a domnului Iulian Ghercă Munteanu, care sperăm să găsească un puternic ecou în conștiințele contemporanilor noștri. Tuturor cititorilor acestei lucrări, binecuvântare, † Aurel PERCĂ Episcop auxiliar de Iași Prefață Cartea pe care o propune astăzi domnul Iulian Ghercă materializează teza dumnealui de doctorat în domeniul istoriei intitulată Presa catolică din România în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
spațiul românesc. De asemenea, autorul reușește să justifice restrângerea temei doar la România Vechiului Regat, omițând din rațiuni de întindere a cercetării, dar și pentru că în sine teritoriul intracarpatic reprezintă un caz particular, sub aspect etnic (cu o minoritate maghiară puternică și activă) sau chiar intraconfesional (cu existența greco-catolicilor, care aveau o puternică individualitate și propria lor presă) Transilvania. b. Primul capitol, Biserica Catolică și mijloacele de comunicare socială, este mai curând unul introductiv în problema mediilor de informare și comunicare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România Vechiului Regat, omițând din rațiuni de întindere a cercetării, dar și pentru că în sine teritoriul intracarpatic reprezintă un caz particular, sub aspect etnic (cu o minoritate maghiară puternică și activă) sau chiar intraconfesional (cu existența greco-catolicilor, care aveau o puternică individualitate și propria lor presă) Transilvania. b. Primul capitol, Biserica Catolică și mijloacele de comunicare socială, este mai curând unul introductiv în problema mediilor de informare și comunicare catolice, care are sarcina de a ne pregăti pentru înțelegerea genezei și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra evoluției comunității catolice din România, văzută prin prisma tipăriturilor care i-au aparținut. Prezenta abordare urmărește trei direcții distincte și complementare prima vizează evoluția mijloacelor de comunicare în cadrul Bisericii Catolice (prin raportarea la situația existentă în state cu o puternică tradiție catolică: Spania, Italia și Franța); a doua prezintă situația publicațiilor catolice din România, având în centrul cercetării tipăriturile din diecezele de București și Iași; a treia surprinde, într-un mod analitic, încercările de unificare a presei catolice românești care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
face mai întâi o prezentare și o evaluare de ansamblu (generală) a presei catolice din România (care include și presa unită și cea a etniilor catolice minoritare: maghiară, germană) și o sondare a mass-mediei catolice din trei state cu o puternică tradiție religioasă și de presă și cu un grad ridicat de cultură și civilizație; ne referim la țări precum Spania, Italia și Franța. Vizăm analiza platformelor și a tematicii publicațiilor catolice (care nu au fost supuse până în acest moment unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a rolului acordat de Biserică presei, a amplorii acestui fenomen și a principalelor scopuri urmărite la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea. Beneficiind de o bază teoretică, fenomenul "media" a cunoscut o puternică dezvoltare la începutul secolului al XX-lea, având drept centru și "organizator" Vaticanul. Putem distinge câteva caracteristici generale care au însoțit presa religioasă: organizarea, răspândirea, finanțarea, specializarea etc. Dacă Biserica a fost considerată una dintre cele mai centralizate și ierarhizate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interpersonale 39. Prin dimensiunea sa informațională și culturală, ea se impune ca un fenomen complex, ce trebuie privit și analizat în ansamblul proceselor cu care interacționează atât umane, cât și tehnice 40. Mass-media, opinia publică și comunicarea sunt într-o puternică legătură, relaționează și se condiționează reciproc și au în comun reflectarea aceleiași realități 41. Pentru a putea înțelege, analiza și explica rolul și importanța acordată de Biserica Catolică mijloacelor de comunicare, includem în prezentare și explicăm succint conceptul de propagandă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a celui de laicizare. Cât timp Biserica latină a făcut parte dintr-o societate catolică închisă, instituțiile ecleziastice și civile nu au comunicat între ele. Desacralizarea realităților terestre, diminuarea influenței credinței asupra vieții de zi cu zi, tot mai puternica autonomie a puterilor civile, au transformat Biserica într-o componentă a sistemului social, așa cum erau Statul, știința sau economia. Această evoluție a avut ca efect o propagare a creștinismului: comunicarea aspectului religios al trăirilor umane a devenit atributul exclusiv al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărat-o de atacurile la care a fost supusă. Biserica Catolică a fost identificată ca fiind o instituție centralizată și ierarhizată. În interiorul ei însă, nu a fost o "masă" uniformă și omogenă, ci au existat grupări centrate în jurul unor personalități puternice uneori cu unele concepții și abordări diferite ce au concurat și au avut ca miză alegerea Papei, care să reprezinte viziunea respectivă 59. Tot ea a inițiat, dezvoltat și și-a "însușit" publicații, cu scopul stabilirii unui contact cu societatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prima jumătate a secolului al XX-lea. Prezentarea situației existente în Spania, Italia și Franța referitor la presă are la bază faptul că aceste țări au o populație majoritar catolică, o puternică elită intelectuală care s-a implicat în reașezarea Bisericii catolice în societatea modernă și un grad mai ridicat de dezvoltare. Am început cu Spania pentru că ritmul de modernizare a acesteia a fostul unul mai lent și cu o dispută privitor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se afla într-o continuă rivalitate cu statul), participând și la disputele politice și desfășurând o anumită propagandă mediatică pentru apărarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru intelectuali, impulsionat și sprijinit în ambientul ideologic născut în jurul filozofului José Ortega y Gasset, Revista de Occidente (1923-1936, prima sa perioadă), Crisol (apărea de trei ori pe săptămână) și jurnalul Luz (1932). În perioada 1922-1930, presa a suferit o puternică presiune politică 203; au avut loc confruntări repetate între El Sol aflat în legătură cu "Instituția Liberă de Învățământ" și El Debate, din sfera "Asociației Naționale de Propagandiști"204. În zona culturală s-au creat reviste importante precum cea inspirată de José
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar pe de altă parte între Biserică și noile idei filosofice și sociale care se răspândeau și se aplicau în societate; acest fapt demonstrează că nu exista o unitate nici de gândire nici de manifestare, ceea ce ducea uneori la contre puternice între unele publicații catolice, aplanate doar prin intervenția Papei. I.3.2. Italia În secolele al XIX-lea și al XX-lea în Italia au avut loc evenimente și schimbări politice și sociale care au afectat și ziaristica, pentru că acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000, Paris-Presse 280.000, Le Populaire 130.000, Le Soir (ziar comunist din sud) 270.000, L'Aube (ziar oficial al MRP cel mai puternic partid) 100.000. Publicația La nouvelle critique, înființată în 1948, a fost și ea folosită în favoarea luptei ideologice comuniste. Interesant este felul în care s-a manifestat amprenta intelectualilor francezi asupra publicațiilor cu distribuție restrânsă, dar totuși foarte influente. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
toate colțurile lumii, care erau apoi adunate și centralizate la Vatican bastionul Bisericii Catolice permițându-i acesteia să cunoască realitățile momentului și să acționeze în funcție de interesele pe care le avea. Beneficiind de o bază teoretică, fenomenul "media" a cunoscut o puternică dezvoltare la începutul secolului al XX-lea, având drept centru și "organizator" Vaticanul. Putem distinge câteva caracteristici generale care au însoțit presa religioasă: organizarea, răspândirea, finanțarea, specializarea etc. Dacă Biserica a fost considerată una dintre cele mai centralizate și ierarhice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]