72,839 matches
-
28 iulie 1986, contraamiralul Richard H. Truly, administrator asociat al NAȘĂ pentru zbor spațial și fost astronaut, a dat publicității un raport din partea lui Joseph P. Kerwin, specialist biomedical de la Centrul Spațial Johnson din Houston, legat de decesul astronauților în accident. Dr. Kerwin, veteran al misiunii Skylab 2, fusese angajat să efectueze studiul la scurt timp după accident. Conform raportului Kerwin: În pofida acestui raport, unii experți, printre care unul dintre principalii anchetatori de la NAȘĂ Robert Overmyer, au considerat că majoritatea membrilor
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
a dat publicității un raport din partea lui Joseph P. Kerwin, specialist biomedical de la Centrul Spațial Johnson din Houston, legat de decesul astronauților în accident. Dr. Kerwin, veteran al misiunii Skylab 2, fusese angajat să efectueze studiul la scurt timp după accident. Conform raportului Kerwin: În pofida acestui raport, unii experți, printre care unul dintre principalii anchetatori de la NAȘĂ Robert Overmyer, au considerat că majoritatea membrilor echipajului, daca nu toți, erau în viață și posibil conștienți pe parcursul întregii coborâri până la impactul cu oceanul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Challenger, și Sala Memoriala Challenger în fostul loc al Antelope Valley Fairgrounds, ca omagiu pentru naveta și echipajul "Challenger". În 2004, Presedintele George W. Bush a conferit post-mortem Medalia de Onoare Spațială a Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
al Antelope Valley Fairgrounds, ca omagiu pentru naveta și echipajul "Challenger". În 2004, Presedintele George W. Bush a conferit post-mortem Medalia de Onoare Spațială a Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia". În primele minute după accident, au început eforturile de recuperare prin ordinul directorului pentru recuperări de lansări NAȘĂ, care a trimis la locul impactului cu apă navele utilizate de NAȘĂ pentru recuperarea propulsoarelor laterale. În acest moment, însă, încă mai cădeau resturi, si ofițerul de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
și navele în afara zonei de impact până când s-a putut intra acolo. A trecut aproape o oră până când forțele de recuperare au putut să înceapă să lucreze. Operațiunile de căutare și salvare care au avut loc în prima săptămână de după accidentul "Challenger" au fost gestionate de Departamentul de Apărare al Statelor Unite în numele NAȘĂ, cu ajutor din partea Pazei de Coastă, si a constat mai ales din căutări la suprafață. Conform Pazei de Coastă, „operațiunea a fost cea mai mare operațiune de căutare
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
fază a operațiunilor a durat până la 7 februarie. După aceea, eforturile de recuperare au fost preluate de o echipă de căutare, recuperare și reconstrucție; scopul acesteia era cel de a recupera resturile ce ar fi putut ajuta la determinarea cauzei accidentului. În timpul căutării s-au folosit sonare, scafandri, submersibile operate prin telecomandă și submersibile cu echipaj uman, care au acoperit o arie de 1600 km², coborând până la 370 m adâncime. La 7 martie, scafandrii de pe USS "Preserver" au identificat ceea ce părea
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
rămășițelor tuturor celor șapte membri ai echipajului, au fost confirmate a doua zi, si la 9 martie, NAȘĂ a comunicat această presei. Până la 1 mai, se recuperase o parte suficientă a propulsorului lateral dreapta pentru a determina cauza inițială a accidentului, și operațiunile majore de recuperare s-au încheiat. Deși au continuat unele eforturi de recuperare la mică adâncime, acestea nu mai aveau legătură cu anchetă; scopul lor era recuperarea de resturi pentru studii efectuate de NAȘĂ asupra proprietăților materialelor utilizate
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Onizuka a fost înmormântat la Cimitirul Național Memorial al Pacificului din Honolulu, Hawaii. Rămășițele neidentificate ale echipajului au fost înhumate într-un mormânt comun de la Monumentul Navetei Spațiale "Challenger" din Arlington la 20 mai 1986. Comisia Prezidențială de Anchetă a Accidentului Navetei Spațiale "Challenger", cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a fost înființată pentru investigarea dezastrului. Pe langă identificarea cauzei accidentului ca fiind defectare oringurilor, raportul a luat în considerare și cauzele ce au contribuit la accident, inclusiv
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
comun de la Monumentul Navetei Spațiale "Challenger" din Arlington la 20 mai 1986. Comisia Prezidențială de Anchetă a Accidentului Navetei Spațiale "Challenger", cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a fost înființată pentru investigarea dezastrului. Pe langă identificarea cauzei accidentului ca fiind defectare oringurilor, raportul a luat în considerare și cauzele ce au contribuit la accident, inclusiv răspunsul inadecvat al NAȘĂ și al companiei Morton Thiokol la defectele de proiectare și procesul decizional de lansare a navetei. Comisia a concluzionat
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
a Accidentului Navetei Spațiale "Challenger", cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a fost înființată pentru investigarea dezastrului. Pe langă identificarea cauzei accidentului ca fiind defectare oringurilor, raportul a luat în considerare și cauzele ce au contribuit la accident, inclusiv răspunsul inadecvat al NAȘĂ și al companiei Morton Thiokol la defectele de proiectare și procesul decizional de lansare a navetei. Comisia a concluzionat că dezastrul "Challenger" a fost „un accident cu rădăcini în istorie.” Comisia Camerei Reprezentanților pentru Știință
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
luat în considerare și cauzele ce au contribuit la accident, inclusiv răspunsul inadecvat al NAȘĂ și al companiei Morton Thiokol la defectele de proiectare și procesul decizional de lansare a navetei. Comisia a concluzionat că dezastrul "Challenger" a fost „un accident cu rădăcini în istorie.” Comisia Camerei Reprezentanților pentru Știință și Tehnologie a efectuat și ea audieri, si la 29 octombrie 1986 a publicat propriul său raport asupra accidentului "Challenger". Comisia a revizuit concluziile Comisiei Rogers ca parte a anchetei sale
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
lansare a navetei. Comisia a concluzionat că dezastrul "Challenger" a fost „un accident cu rădăcini în istorie.” Comisia Camerei Reprezentanților pentru Știință și Tehnologie a efectuat și ea audieri, si la 29 octombrie 1986 a publicat propriul său raport asupra accidentului "Challenger". Comisia a revizuit concluziile Comisiei Rogers ca parte a anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
și Tehnologie a efectuat și ea audieri, si la 29 octombrie 1986 a publicat propriul său raport asupra accidentului "Challenger". Comisia a revizuit concluziile Comisiei Rogers ca parte a anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ a efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
a publicat propriul său raport asupra accidentului "Challenger". Comisia a revizuit concluziile Comisiei Rogers ca parte a anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ a efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967, acțiunile sale de dupa "Challenger" au fost constrânse de decizii ale unor organisme
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
propriul său raport asupra accidentului "Challenger". Comisia a revizuit concluziile Comisiei Rogers ca parte a anchetei sale, si a confirmat concluzia acesteia privind cauzele tehnice ale accidentului. Ea a prezentat, însă, cateva diferențe în evaluarea cauzelor circumstanțiale ale accidentului. După accidentul "Challenger", zborurile navetelor spațiale au fost suspendate, în așteptarea rezultatelor anchetei Comisiei Rogers. În vreme ce NAȘĂ a efectuat o anchetă internă după incendiul Apollo 1 din 1967, acțiunile sale de dupa "Challenger" au fost constrânse de decizii ale unor organisme externe. Comisia
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de construcția propulsoarelor laterale, conținea o clauză conform căreia în caz de defecțiune care ar conduce la „pierderi de vieti sau ratarea misiunii”, Thiokol renunța la 10 milioane de dolari din banii cuveniți și poartă răspunderea legală pentru defecțiune. După accidentul "Challenger", Thiokol a „acceptat voluntar” plata despăgubirii pentru a nu fi forțată să răspundă pentru accident. NAȘĂ a înființat și un nou Birou pentru Siguranța, Fiabilitate și Asigurarea Calității, condus, după cum specificase comisia, de un administrator asociat al NAȘĂ care
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
la „pierderi de vieti sau ratarea misiunii”, Thiokol renunța la 10 milioane de dolari din banii cuveniți și poartă răspunderea legală pentru defecțiune. După accidentul "Challenger", Thiokol a „acceptat voluntar” plata despăgubirii pentru a nu fi forțată să răspundă pentru accident. NAȘĂ a înființat și un nou Birou pentru Siguranța, Fiabilitate și Asigurarea Calității, condus, după cum specificase comisia, de un administrator asociat al NAȘĂ care răspundea direct administratorului NAȘĂ. George Martin, fost angajat la Martin Marietta, a fost numit în acest
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Fostul director de zbor al lui "Challenger" Jay Greene a devenit șef al Diviziei de Siguranță a direcției. Programul nerealist de optimist de lansări urmat de NAȘĂ fusese criticat de Comisia Rogers că o posibilă cauza ce a contribuit la accident. După accident, NAȘĂ a încercat să planifice mai realist zborurile navetelor: a adăugat un alt orbiter, "Endeavour", la flotă de navete spațiale în locul lui "Challenger", si a colaborat cu Departamentul Apărării pentru a plasa mai mulți sateliți pe orbită cu ajutorul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
de zbor al lui "Challenger" Jay Greene a devenit șef al Diviziei de Siguranță a direcției. Programul nerealist de optimist de lansări urmat de NAȘĂ fusese criticat de Comisia Rogers că o posibilă cauza ce a contribuit la accident. După accident, NAȘĂ a încercat să planifice mai realist zborurile navetelor: a adăugat un alt orbiter, "Endeavour", la flotă de navete spațiale în locul lui "Challenger", si a colaborat cu Departamentul Apărării pentru a plasa mai mulți sateliți pe orbită cu ajutorul vehiculelor de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
a anunțat și că navetele nu vor mai transporta sateliți comerciali. După o pauză de 32 de luni, a fost lansată la 29 septembrie 1988 următoarea misiune a navetelor spațiale, STS-26. Deși s-au operat de către NAȘĂ modificări semnificative după accidentul "Challenger", numeroși comentatori au afirmat că modificările operate în structura managerială și în cultura organizațională nu erau nici profunde, nici de durată. Dezastrul navetei spațiale Columbia din 2003 a atras din nou atenția atitudinea managementului NAȘĂ față de aspectele de securitate
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
afirmat că modificările operate în structura managerială și în cultura organizațională nu erau nici profunde, nici de durată. Dezastrul navetei spațiale Columbia din 2003 a atras din nou atenția atitudinea managementului NAȘĂ față de aspectele de securitate. Comisia de anchetă a accidentului Columbia (CAIB) a concluzionat că NAȘĂ nu a învățat multe dintre lecțiile de la "Challenger". În particular, agenția nu a înființat un birou cu adevarat independent pentru supervizarea securității; CAIB a considerat că în acest domeniu, „răspunsul NAȘĂ la recomandările Comisiei
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
securității; CAIB a considerat că în acest domeniu, „răspunsul NAȘĂ la recomandările Comisiei Rogers nu a satisfăcut intențiile Comisiei”. CAIB afirmă: „cauzele defecțiunilor instituționale responsabile pentru "Challenger" nu au fost îndreptate”, spunând că „procesul decizional defectuos” care avusese ca rezultat accidentul "Challenger" a fost responsabil și pentru distrugerea "Columbiei" după șaptesprezece ani. Deși prezenta profesoarei Christa McAuliffe din New Hampshire în echipajul lui "Challenger" provocase interesul media, lansarea a fost transmisă în direct foarte puțin. CNN a fost singura televiziune de
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
în misiune, NAȘĂ a aranjat că multe școli publice din SUA să vizioneze lansarea în direct la NAȘĂ TV. Ca rezultat, multi dintre cei care în 1986 erau școlari în SUA au avut ocazia să vadă lansarea în direct. După accident, însă, 17% din respondenții unui studiu au afirmat că au văzut lansarea, iar 85% au spus că au aflat vestea accidentului în mai puțin de o oră. După cum afirmau autorii lucrării, „doar două studii au prezentat o mai rapidă răspândire
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
multi dintre cei care în 1986 erau școlari în SUA au avut ocazia să vadă lansarea în direct. După accident, însă, 17% din respondenții unui studiu au afirmat că au văzut lansarea, iar 85% au spus că au aflat vestea accidentului în mai puțin de o oră. După cum afirmau autorii lucrării, „doar două studii au prezentat o mai rapidă răspândire [a veștilor]”. (Unul dintre aceste studii viza răspândirea veștii asasinării Președintelui Kennedy în Dallas, iar celălalt viza răspândirea veștii morții Președintelui
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Un alt studiu a punctat că „chiar și cei ce nu se uitau la televizor la ora dezastrului au văzut aproape sigur imaginile reluate când rețelele de televiziune au dat știri despre subiect toată ziua”. Foarte mulți copii au văzut accidentul în direct, un procent mai mare decât adulții, întrucat 48% din copiii cu vârste între 9 și 13 ani, conform "New York Times" au urmărit lansarea la scoala. În ziua de după accident, interesul presei a rămas crescut. Dacă doar 535 reporteri
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]