KorAP: Find »[drukola/base=puternic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2858 2859 2860 ...2902 >

72,529 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice, unitare în privința coordonării, care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale. Centralizarea concentrată în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură fundamentală a modului de organizare a Bisericii. Crearea unor instituții și organisme internaționale, naționale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
independent (cu perspectiva dezvoltării sale ulterioare conform principiului autoterminării popoarelor, aplicat în cazul românilor după 1918). Principatele Române s-au aflat, din punct de vedere confesional, la intersecția ortodoxismului cu catolicismul. România avea o populație majoritar ortodoxă, cu o ierarhie puternică în stat, însă subordonată încă Patriarhiei de la Constantinopol și supusă influenței ortodoxiei rusești și panslavismului. Statul român a ținut totuși cont de faptul că o parte a populației sale era de confesiune catolică. Majoritatea catolicilor se aflau în Moldova, cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi"274. Nu s-a concretizat nimic însă până la sfârșitul războiului din mai multe cauze, printre care opoziția Bisericii Ortodoxe Române (deși unii politicieni români conștientizau necesitatea încheierii unui astfel de tratat), iar pe de altă parte, politica

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diferit față de celelalte mișcări de rezistență existente în România. Această opoziție a fost înfrântă într-un mod foarte brutal, însă nu în totalitate 295. Comportamentul mult mai agresiv al comuniștilor față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, puternica ei subordonare față de Vatican și solidaritatea dintre diferitele comunități din întreaga lume296. Papa Pius XII vedea în comunism "răul absolut, astfel că ciocnirile dintre cele două instituții au fost constante și violente"297. Deși au existat numeroase tentative inițiate de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presa religioasă din Occident. Presa catolică a fost lipsită de unitate de acțiune și s-a caracterizat prin incapacitatea de manifestare unitară, de a înființa instituții de presă după modelul țărilor catolice din Occident, de a crea un cotidian catolic puternic reprezentativ, care să militeze pentru drepturile acestei confesiuni din România și care să prezinte poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
un articol-program care să împărtășească cititorilor dorințele și așteptările colectivului de redacție, adică să fie expus exact scopul apariției unui ziar catolic la București 388. A fost transmis doar un scurt mesaj către cititori, semnat de Comitetul redacțional: "Numai un puternic val de lumină poate risipi întunericul care în ziua de azi răzvrătește atâtea minți. Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo, nu străbat bezna înfricoșătoare și primejdioasă, nu pot arăta drumul spre limanul mântuitor. Farul este înfipt

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de-al doilea an al apariției, pe prima pagină a ziarului trona sintagma "Unit cu Dacia creștină"394, care făcea referire la unirea revistei de la Iași, Sentinela catolică (devenită ulterior Dacia Creștină) cu Farul nou, în vederea creării unei publicații catolice puternice în capitala țării. Din anul al II-lea al apariției, au existat doi directori: preotul Iosif Frollo și dr. Nicolae Popa395. Costul abonamentului în tară era de o sută de lei, iar pentru străinătate era de 200 de lei. Anul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
țara noastră și către zona balcanică, dorind încheierea războiului. Materialul continua cu omagiul adus regelui și guvernului pentru victoria și pacea obținută: "Drept este așadar să izbucnească din inimile noastre un cântec de laudă și de mulțumire către a tot puternicul și milostivul Dumnezeu, care a călăuzit pe augustul nostru Suveran și Guvernul Său de a câștiga scumpei noastre Românii un triumf așa strălucit înaintea lumii întregi. Trăiască România! Trăiască M.S. Regele și întreaga Familie Regală împreună cu toți aceia care au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la război. În articolul "Columbia, o țară fericită" s-a relatat într-o notă total subiectivă și preferențială situația din acest stat: "De câțiva ani, Republica Columbia din America de Sud e cârmuită după principiile catolice. Viața religioasă a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha, care era prezentat ca "un catolic exemplar și foarte iubit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a nordului Ardealului. A murit la Săbăoani în seara zilei de miercuri, 15 martie 1944. Din bogata sa activitate vom schița un singur aspect: acela de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință prin finanțarea cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o orientare culturală și axându-se foarte puțin pe subiecte de ordin politico-social. Dorința episcopilor și a celor care s-au ocupat și au răspuns efectiv de presa catolică a fost așadar de a înființa, susține și dezvolta un ziar puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi de toate problemele contemporane; în același timp, el trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva acestei instituții. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
transmiterii mesajului dorit la nivel național (dorindu-se practic ieșirea din zona provincială, locală sau regională), iar pe de altă parte s-a evidențiat dorința de "comunicare" cu statul român și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unor "fițuici inutile și slabe". Această analiză nu a vizat însă întreaga presă catolică, a fost subiectivă și realizată într-un moment de supărare a ierarhului, care vedea că nici după atâta timp nu se putea realiza un cotidian catolic puternic și profesionist la București, deși s-a conștientizat nevoia existenței acestuia. Nivel calitativ redus al presei catolice de la începutul anilor '30, reclamat de arhiepiscopul de București, era explicabil prin multiple cauze, precum: situație economică precară, lipsa unor specialiști, lipsa unității

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
situație economică precară, lipsa unor specialiști, lipsa unității, inexistența unui plan bine întocmit și a unei viziuni unitare și planificate, dar și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii populații). Unificarea presei catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ancorate în realitatea imediată și conectate la pulsul și la politica națională. Proiectul de cotidian catolic, concret, aplicat și bine realizat, prin care s-a dorit coalizarea tuturor forțelor și instituțiilor catolice din România în vederea inițierii și dezvoltării unui ziar puternic și reprezentativ la București, a fost conceput de către reprezentanții AGRU abia la sfârșitul anului 1931. Deși, el nu s-a concretizat, redactarea lui a oferit informații despre viziunea asupra presei catolice din România a responsabililor și a celor implicați direct

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe lucru ce nu era posibil într-o publicație clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state cu atitudini revizioniste, ce nu doreau existența la București a unui cotidian catolic românesc puternic, care să ofere informații precise și corecte despre realitățile din România și care să fie preluate de Vatican. Din lipsa unor surse care să demonstreze ipoteza exprimată, nu vom dezvolta această direcție a cercetării în acest moment, ci am enunțat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anume lipsa de unitate și de exprimare omogenă), nu s-a reușit depășirea și rezolvarea ei, cu toate că au existat numeroase încercări; ele au avut inițiativă internă, dar au apărținut și Vaticanului (ne referim la proiectul de constituire a unui cotidian puternic la București care a eșuat, la dispariția ziarului Albina doar după patru ani de apariție și la incapacitatea de a crea organisme naționale în domeniul presei catolice). Au existat și puncte de vedere diferite ale episcopilor catolici privitoare la dezvoltarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta un nou mijloc de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice(unitare în ceea ce privea coordonarea), care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale (unificarea presei catolice a reprezentat o prioritate pentru Vatican, care a întreprins numeroase acțiuni în întreaga lume pentru a realiza acest deziderat, ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ziariștilor (Idem, La presse, ed. a VIII a, Presses Universitaires de France, Paris, 1988, p. 16). 26 O altă dificultate a istoriei presei ține de diversitatea formelor sale. Încă din secolul al XVII-lea, noțiunea de presă acoperea o masă puternic disparată de publicații. În secolele următoare, tipurile și categoriile lor s-au diversificat într-o asemenea măsură, încât varietatea și multiplicitatea titlurilor ascundea cel mai adesea unitatea ansamblului (Idem, Istoria presei..., p. 8). 27 Camil Mureșan, Etape și probleme din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
diversificării categoriilor acestora. S-au înregistrat schimbări majore privitoare la așezarea în pagină a articolelor etc. Printre efectele revoluției industriale și tehnice a presei în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea s-au remarcat diferențierea mai puternică a tipurilor de cotidiene și dezvoltarea considerabilă a presei (Pierre Albert, Istoria presei..., p. 63). 31 Pentru mai multe detalii vezi: Iulian Negrilă, Istoria presei, Editura Multimedia, Arad, 1997, Florica Vrânceanu, Un secol de agenții de presă românești, Editura Paralela

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, 2002, Mircea Popa, Istoria presei românești din Transilvania, Editura Tritonic, București, 2003. 32 Pierre Albert, Istoria presei..., p. 64. 33 Ibidem, p. 65. 34 Studierea fenomenului a dus la două abordări diametral opuse: în prima, mass-media este o forță puternică,ce influențează societatea (exemplificându-se prin intervențiile active asupra mediului și structurilor vieții) iar în doua, mass-media este o forță slabă, considerându-se că ea influențează într-o mică măsură societatea, fiind subordonată și nu supraordonată societății. Pentru a înțelege

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]