7,853 matches
-
cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole. În comună, conform recensământului din 2011, din totalul populației de 3.429, majoritatea absolută (3.377 sau 98.48%) sunt maghiari, 38 (1.1%) sunt români, 5 (0.14%) sunt țigani, iar 76 (2.2%) sunt de etnie necunoscută.
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
condiții climaterice mult mai favorabile decât cele din Depresiunea Giurgeului de pe Valea Mureșului superior unde se înregistrează temperaturi mult mai scăzute. În anul 1992 au fost numărate aici 3.751 persoane, din care 2.409 români, 1.312 maghiari, 28 țigani și 2 germani. Conform recensământului din anul 2011, sătul numără 3.279 de persoane; din care: 2.323 români, 946 maghiari și 10 romi. Funcția economică de bază este industria de exploatare a materialelor locale, iar funcția secundară este agricultură
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Ștefănești-Lipovățul", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era formată din satele Boldu, Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos, Ștefăneștii de Sus și Ștefănești-Pasărea, având în total 1714 locuitori, în mare parte țigani de vatra. În comuna funcționau o școală mixtă (la Ștefăneștii de Jos) și 3 biserici (la Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos și Ștefăneștii de Sus). În 1925, Anuarul Socec consemnează comună în plasă Pantelimon a aceluiași județ, având în componență satele
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
cel Bătrân s-a preocupat permanent de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii, prin întărirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate și moșii. De asemenea, i-a dat dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani, care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la spălarea nisipurilor aurifere de pe Olt și Valea lui Stan de pe Lotru. Pisania bisericii mănăstirii Cozia conține următoarele: Istoricii au convenit însă asupra faptului că anul 6809 (1301) inscripționat în piatra
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
femei, fiind cea mai mare localitate din județ ca număr de locuitori. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând o comunitate mare de români, precum și comunități mai mici de ucraineni, evrei, bulgari, germani, găgăuzi, maghiari, polonezi, armeni și țigani. În perioada interbelică au funcționat aici o prefectură, o pretură, o primărie, un tribunal, o judecătorie, o secție de poliție, o unitate de pompieri, un serviciu sanitar județean, un serviciu sanitar orășenesc, un serviciu veterinar, un serviciu hidraulic, un punct
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
711 erau domiciliați în Tucikov, 979 - în cetatea Ismail și 345 - în Broasca. Per etnii, erau 1.528 de moldoveni (37,8%), 982 ucraineni (24,3%), 693 ruși (17,2%, inclusiv 504 rascolnici), 241 bulgari, 165 armeni, 159 evrei, 154 țigani, 66 greci, 15 sârbi și 32 persoane de alte etnii. La 16 august 1817, populația orașului "Tucikov" (actualul Ismail) avea următoarea structură etnică: din cele 2.608 familii (inclusiv burlacii) erau 1.163 familii de ucraineni (44,6%), 543 familii
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
44,6%), 543 familii de ruși (20,9%), 393 familii de moldoveni (15%), 140 familii de bulgari (5,4%), 72 familii de armeni (2,8%), 63 familii de greci (2,4%), 59 familii de evrei (2,3%), 13 familii de țigani (0,5%), 6 familii de polonezi (0,2%) și 4 familii de alte etnii (0,1%). Mai trebuie menționat că erau și 148 familii de băjenari (5,7%), a căror etnie nu era cunoscută . Se remarcă o scădere a ponderii
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
Ë-ă Ï-î/a Ă-ia Ĕ-ie Ĭ-ii Ŏ-io Ŭ-iu Θ-t/d Ç-s/ț Ʒ-g+e sau i În opinia lui Angus Fraser, cele mai bune trei studii ale limbii români sunt: Paspati a început să-și strângă materialul despre țiganii nomazi în anii 1850 studiind limba în corturile lor devenind cu timpul un prieten înțelegător al acestora. Denumirea prescurtata a dialectului pe care l-a înregistrat este „varietatea greacă”. Sampson a început în 1894 să-și strângă materialul pe parcursul a
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
Sampson a început în 1894 să-și strângă materialul pe parcursul a trei decenii. Dialectul înregistrat s-a păstrat într-o formă puțin alterată comparativ cu celelalte dialecte țigănești din Anglia. Suedezii Gjerdman și Ljungberg au înregistrat în anii 1940 dialectul țiganilor căldărari vorbit de un colon care a călătorit prin multe țări europene. Apartenența limbii români la grupul indic a fost recunoscută la sfârșitul secolului al XVIII-lea în mod independent de mai mulți filologi (Carl Gotthilf Büttner, Johann Christian Christoph
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
mulți lucrează în noile societăți comerciale din sat și din Sibiu, Rășinariul fiind legat de oraș, din 1947, printr-o linie de tramvai electric. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.281 locuitori, dintre care 5.229 români, 32 țigani, 13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
trecerea mongolilor prin acest sat, probabil sec. XIV, femeile și copiii s-au ascuns în capela bisericii reformate. Au fost însa descoperiți și luați prizonieri sau uciși. În 1910, erau 922 de locuitori din care 737 români, 127 maghiari, 56 țigani, iar două familii au fost germani. În 2002, erau 246 de locuitori din 213 români, 26 țigani și șapte de naționalitate maghiară.
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
reformate. Au fost însa descoperiți și luați prizonieri sau uciși. În 1910, erau 922 de locuitori din care 737 români, 127 maghiari, 56 țigani, iar două familii au fost germani. În 2002, erau 246 de locuitori din 213 români, 26 țigani și șapte de naționalitate maghiară.
Dârja, Cluj () [Corola-website/Science/299563_a_300892]
-
Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Conform datelor recensământului din 1930 populația comunei era de 4.089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană de altă etnie. Sub aspect confesional populația comunei era alcătuită din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocși, 793 reformați, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani ș.a. De-a lungul timpului populația comunei
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
au fost comise de unități militare ungurești împotriva etnicilor români. În toamna anului 1940, ca urmare a dictatului de la Viena, în mai multe localități din Ardealul de Nord realipit la Ungaria, trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, țigani și evrei, în intenția de a determina prin teroare un exod din populațiile conlocuitoare nemaghiare. Atrocități similare au avut loc și spre sfârșitul anului 1944, îndeosebi pe fundalul stării de beligeranță în care frontul de est și-a mișcat relativ
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
bine cunoscute, atât de specialiști cât și de public, decât celelalte. Cuvântul german corespunzător este "Konzentrationslager", cu prescurtarea "KZ" (pronunțare în germană: "ca țet"). Lagărele de concentrare naziste au fost prevăzute inițial pentru strângerea la un loc a tuturor evreilor, țiganilor, oponenților politici, handicapaților și a altor persoane nedorite din întreg "Reich"-ul pentru a fi deportate spre Răsărit (de exemplu spre Polonia cotropită), acolo urmând nimicirea lor fizică în lagăre de exterminare. Ceeace a înfricoșat și îngrozit pentru totdeauna memoria
Lagăr de concentrare () [Corola-website/Science/299058_a_300387]
-
economice: gospodăria și bugetele țărănești III. Manifestările morale și juridice: 1. Viața juridică în trecut 2. Viața procesivă la Nerej 3. Codul pădurilor IV. Manifestări administrative V. Unitățile sociale: 1. Familia 2. Gospodăria și familia lui I. Șt. Badiu 3. Țiganii VI. Procese și tendințe sociale: 1. Invadarea terenului comun de către proprietățile particulare
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
avut succes pentru un număr de ani bancurile cu Alinuța, o fetiță proastă , victimă a unor situații sadice sau impudice. De la finele anilor 1990, nu au reușit să se impună noi personaje, cu toate că au existat numeroase cariere de scurtă durată. Țiganii: Glume despre țigani, o minoritate etnică a României. Temele principale sunt furatul, refuzul de a munci, prea mulți copii - în esență, toate stereotipurile negative despre poporul rrom din România. Pirando, iar ai plâns, fă? - De unde știi? - Ai mustața umedă... Evreii
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
un număr de ani bancurile cu Alinuța, o fetiță proastă , victimă a unor situații sadice sau impudice. De la finele anilor 1990, nu au reușit să se impună noi personaje, cu toate că au existat numeroase cariere de scurtă durată. Țiganii: Glume despre țigani, o minoritate etnică a României. Temele principale sunt furatul, refuzul de a munci, prea mulți copii - în esență, toate stereotipurile negative despre poporul rrom din România. Pirando, iar ai plâns, fă? - De unde știi? - Ai mustața umedă... Evreii sunt văzuți ca
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
Evreii sunt văzuți ca mari afaceriști în domeniul bancar sau comerț, dar foarte șireți și lacomi când este vorba de bani sau alte foloase. Sunt religioși și cu frică de naziști. 1.Ce rezultă dacă încrucișezi un evreu cu un țigan? Un lanț de magazine goale... 2.De ce evreii au nasul mare? Pentru că aerul e pe gratis. Scoțienii: Glume despre acei purtători de kilturi, vicleni și încăpățânați, care nu își refuză nimic pentru a economisi câțiva penny. Rușii: Somalezii sunt văzuți
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
de ziua a șaptea (1,74%), penticostali (1,64%) și greco-catolici (1,21%). Pentru 5,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.212 locuitori, dintre care 866 români, 216 maghiari, 100 țigani și 30 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 920 greco-catolici, 115 reformați, 111 romano-catolici, 33 ortodocși, 30 mozaici și 3 adventiști. Aici s-a născut în anul 1881 botanistul Erasmus Gyula Nyárády. Orașul Ungheni este înfrățit cu următoarele
Ungheni, Mureș () [Corola-website/Science/299240_a_300569]
-
Mircea Baniciu, Josef Kappl, Costin Petrescu și Valeriu Sepi. Continuarea vine în 1973 cu EP-ul Meșterul Manole, apoi, în 1974, cu "Mugur de fluier", unde apar câteva dintre hiturile absolute ale grupului "Phoenix": "Mica țiganiadă", "Ochii negri, ochi de țigan", "Mugur de fluier" și "Andrii Popa", care a devenit aproape un imn national. "Andrii Popa" este singura compoziție de Mircea Baniciu apăruta în discografia "Phoenix", despre care artistul povestește ca a apărut din întâmplare pe disc, datorită faptului că la
Mircea Baniciu () [Corola-website/Science/299260_a_300589]
-
Iași și Piatra-Neamț. Debutează cu traduceri din Pușchin și Krâlov, fiind menționat în 1835 ca traducător în revista moscovită „Teleskop”. În colaborare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin „Țiganii” (scris de poetul rus după vizitarea Basarabiei), mai traduce „Torentele și oamenii” de Mihail Lermontov, „Tunsul” de Aleksandr Veltman și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
Bassen, Bâssn, Baussn". În maghiară este atestată și ca "Felsőbajom, Bajom". Variantele în română sunt "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformați (calvini), 12 ortodocși și 5 unitarieni. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 3.911 locuitori, dintre care 2.576 români
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.141 evanghelici-luterani, 575 greco-catolici, 24 romano-catolici, 19 reformați (calvini), 12 ortodocși și 5 unitarieni. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 3.911 locuitori, dintre care 2.576 români, 1.170 țigani, 136 maghiari, 26 germani. "Biserica evanghelică-luterană" a fost ridicată probabil în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, așa cum pare a indica inscripția "O REX GLORIAE VENI" ("O, Rege al Gloriei, vino !") de pe unul dintre clopote, scrisă cu majuscule
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
numărat printre locuitorii satului în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Peste 100 de maghiari au fost colonizați de guvernul de la Budapesta la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. O șatră de țigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localității. În ultimul secol populația evreiască, apoi și cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale țării, în special din
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]