41,263 matches
-
deosebește în mod substanțial de animale, cum pretinde comentatorul mai sus numit. Din nou, puterea cogitativa nu are o relație cu intelectul posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și, deci, nu mai sunt aceleași entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei puteri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
entități inter mediare. Nu putem vorbi, așadar, de faptul că imaginile sunt obiecte ale intelectului, pentru că adevăratele obiecte ale unei puteri sunt cele pe care le cunoaște puterea în cauză, or intelectul nu cunoaște imaginile, ci doar le trans formă actualizând ceea ce era deja acolo în mod potențial, si anu me caracterul inteligibil. Pentru a vedea dacă imaginile îndeplinesc, în procesul de cunoaștere, un rol similar celui jucat de speciile sensibile a dacă sunt id quo-ul cunoașterii, si nu id quod-ul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de ce anume are nevoie intelectul de imagini. De ce nu este suficientă abstra gerea și iluminarea imaginilor, adică actualizarea potențialului lor inteligibil? Imaginile par a fi niște entități intermediare aparte, deoarece intelectul are o dublă relație cu ele: o dată, când le actualizează, si, a doua oară, când se intoarce asupra lor. Primul contact cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind imaterial, nu poate produce imagini ale obiectelor particulare; obiectele cunoașterii sunt totuși obiecte hilemorfice care există în afara sufletului nostru, astfel încât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile sensibile ale obiectului extramental, simțurile interne procesează datele informaționale primite de la simțurile externe, dar nu schimbă cu nimic inputul venit dinspre obiectul extramental. Se poate spune că, cel puțin până la formarea imaginilor (phantasmata), mișcarea este una aș cendenta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unite cu materia, este că ele nu mai pot fi concepute ca având un caracter inteligibil. Mai exact, nu au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai pot fi concepute ca având un caracter inteligibil. Mai exact, nu au un caracter actual inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil al imaginilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materie nu sunt inteligibile în act, rezultă că naturile sau formele obiectelor sensibile pe care le înțelegem nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în aceeași quaestio 79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este necesar în procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
79, articolul 3, din Summa theologiae, Toma din Aquino afirmă că intelectul agent este necesar în procesul cunoașterii, unde îndeplinește aceeași funcție pe care o îndeplinește lumină în procesul ve derii sensibile. Spuneam mai sus că lumina este cea care actualizează transparentul, mediul necesar vederii, astfel încât acesta să poată fi traversat de că tre speciile sensibile. Într-o manieră similară, intelectul agent este cel care actua li zeaza inteligibilitatea imaginilor, făcând posibilă cunoașterea lor de către intelectul posibil: (ÎI.5.2.) Ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectelor, cu atat mai puțin în natură obiectelor sensibile, care nu subzista în afara materiei. Și, din acest motiv, pentru a putea înțelege [natură obiectelor sensibile], imaterialitatea intelectului posibil nu ar fi suficientă dacă nu ar fi prezent intelectul agent, care actualizează inteligi bilele prin modul abstractizării. Intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imaginile pe care, totodată, le iluminează. Cum poate fi înțeleasă abstra gerea speciilor inteligibile din imagini? Eleonore Stump descrie acest proces ca fiind unul de îndepărtare a accidentelor materiale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
produse ale unor organe corporale. Cum poate fi depășită această dificultate? Spuneam că în lumea extramentala obiectele materiale au un mod sensibil de a fi, doar potențial inteligibil, si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Sufletul intelectiv nu are doar facultăți cognitive, intelectul agent și intelectul posibil, ci și apetitive, însă acestea din urmă nu joacă nici un rol în procesul de cunoaștere, ceea ce înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent, la fel, inteligibilitatea imaginilor trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei lumini într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formării conceptului putem spune doar că gândim pentru a înțelege, nu că am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel ca intelectul agent, intelectul posibil are două operații, una pasivă (1) și alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit a în și prin care intelectul posibil va cunoaște esență
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie în act, este precunoscuta, deoarece intelectul posibil nu operează decât dacă este în act, la fel cum văzul nu vede decât prin ceea ce este actualizat de o specie vizibilă. De aceea, specia vizibilă nu este cea care este văzută, ci cea prin care [lucrul] este văzut. Ace lași lucru este [adevărat] și despre intelectul posibil. Citind pasajul, interogația retorica a lui Robert Pasnau a cum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea cunoașterii propriu-zise a speciilor inteligibile, ci actualizarea caracterului inteli gi bil al speciilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Ambele pasaje arată că intelectul posibil este cel care realizează nu una, ci două operații (A4): prima operație este una pasivă, aceea de a fi actualizat sau de a căpăta formă speciei inteligibile de la intelectul agent a secundum quod informatur specie intelligibile a, iar a doua operație este una activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso quondam intentionem rei intellectae. În
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului, deoarece orice agent acționează în măsura în care este în act și este actualizat printr-o formă care este necesară ca principiu al acțiunii. Diferă și de acțiunea intelectului, pentru ca, așa cum s-a spus, conceptul este considerat ca final al acțiunii și ceva care este astfel constituit prin [acțiune]. Căci, prin acțiunea să, intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțurile externe și simțul comun, sunt cele care fac posibilă transmiterea informațiilor despre obiecte, si nu obiectele ca atare ale puterilor cognitive. Între formă care are un mod de a fi natural și material în obiectul extramental și puterea cognitivă actualizată de specia sensibilă există o relație de identitate for mala. Altfel spus, conținutul informațional pe care îl transmite specia, proprietatea accidentala a obiectului a culoarea, dimensiunea etc. a, este formal identică cu forma care se află în organul de simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există cunoaștere în lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (4) intelectul posibil efectuează nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil; (6) conceptul este primum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
contra Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul agent abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a fi intențional în minte. Toate aceste trei etape pot fi subsumate manierei în care reprezentationalistii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]