7,295 matches
-
pe malul unui râu. Generalul (Paul Lavric) îl întreabă pe locotenentul David (Peter Paulhoffer), care comanda un batalion de asalt cu un efectiv de 417 militari aflat în zona 211, dacă poate forța albia unui rău. Ofițerul îi răspunde că albia nu putea fi forțată cu efectivul de care dispunea din cauza poziției dezavantajoase: malul pe care se aflau trupele române era întins și orice mișcare putea fi observată de pe malul celălalt. El afirmă că doar o unitate cu 1500-2000 de oameni
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
de care dispunea din cauza poziției dezavantajoase: malul pe care se aflau trupele române era întins și orice mișcare putea fi observată de pe malul celălalt. El afirmă că doar o unitate cu 1500-2000 de oameni ar avea o șansă să forțeze albia. Neputând să renunțe la capul de pod, generalul îi ordonă căpitanului Mihai Petrescu (Ion Dichiseanu), un ofițer cu o pregătire specială care fusese trimis de Biroul Special al Marelui Stat Major pentru a dinamita un viaduct (acțiune care urma să
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
cu o pregătire specială care fusese trimis de Biroul Special al Marelui Stat Major pentru a dinamita un viaduct (acțiune care urma să aibă loc peste câteva zile), să preia comanda batalionului de asalt din zona 211 și să forțeze albia râului. Căpitanul Petrescu este primit cu adversitate de locotenentul David, dar între cei doi ofițeri (primul originar din Gorj și al doilea din Maramureș) se creează o relație de respect după ce David refuză să meargă la mijlocul râului pentru a-i
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
ofițeri (primul originar din Gorj și al doilea din Maramureș) se creează o relație de respect după ce David refuză să meargă la mijlocul râului pentru a-i verifica adâncimea, iar căpitanul decide atunci să se ducă el. Batalionul reușește să forțeze albia râului și să ajungă pe malul celălalt cu pierderi mari, permanentizând astfel capul de pod. Trupele române urmau să încercuiască armata germană în depresiunea Lunca, iar în acest scop trebuia aruncat în aer viaductul care o străbătea pentru a tăia
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
este construită lângă poteca principală cabana "Ecolog". La ieșirea din chei la marginea șoselei, o construcție artizanală - șteaza, poate fi observată. Aceasta este un fel de butoi cu doagele rare, în care apa captată de o țeavă metalică din amontele albiei Șugăului se agită clătind covoarele sau obiecte vestimentare mari care au fost spălate în prealabil acasă. Desi inițial a fost declarată de interes geologic este de tip mixt datorită prezenței unor elemente peisagistice, floristice și faunistice. Pe plan local, apare
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
aspectul unor fluvii de gheață, cu frecvente confluențe. Prin înșeuări și transfluență, gheața, foarte groasă, trece peste cumpene, unindu-se cu ghețarii vecini. Vara, în zona de intensă ablație se formează lacuri și torenți care timp de 1-2 luni sapă albii și terase în ghețar. În Himalaia se disting două mari zone de glaciație, una către est, în perimetrul Vf. Chomolugna (Everest), iar cealaltă către vest spre munții Kara-Korum. Dintre ghețari menționăm: Rakhiot, Bazhin, Sikkim, Siachen-lung de 72 km, Rongbuk. Ghețarul
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Spre deosebire de torenți, care desfășoară o eroziune impresionantă, dar de scurt timp și pe spații foarte restrânse, râurile și fluviile au cursuri permanente ce merg de sub vârfurile munților sau dealurilor până la mare
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
metri. Pe văi sunt transportate către mare și ocean, o dată cu apă, materiale erodate de pe suprafață uscatului. Relieful fluvial reprezintă relieful creat prin acțiunea complexă de eroziune (regresiva, laterală și în adâncime), transport și de depunere de către râuri și fluvii. Prin albie se înțelege suprafață ocupată permanent sau temporar de apă unui organism fluviatil, în cadrul căreia se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Albia propriu-zisă, cunoscută și sub numele de albie minoră, reprezintă partea ocupată de apă râului în timpul nivelelor medii
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
complexă de eroziune (regresiva, laterală și în adâncime), transport și de depunere de către râuri și fluvii. Prin albie se înțelege suprafață ocupată permanent sau temporar de apă unui organism fluviatil, în cadrul căreia se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Albia propriu-zisă, cunoscută și sub numele de albie minoră, reprezintă partea ocupată de apă râului în timpul nivelelor medii și de etiaj. În profil transversal se pot deosebi: malurile - care o despart de albia majoră; talvegul (canalul de etiaj) - ocupat permanent de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
adâncime), transport și de depunere de către râuri și fluvii. Prin albie se înțelege suprafață ocupată permanent sau temporar de apă unui organism fluviatil, în cadrul căreia se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Albia propriu-zisă, cunoscută și sub numele de albie minoră, reprezintă partea ocupată de apă râului în timpul nivelelor medii și de etiaj. În profil transversal se pot deosebi: malurile - care o despart de albia majoră; talvegul (canalul de etiaj) - ocupat permanent de apă. Canalul de etiaj reprezintă linia care
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Albia propriu-zisă, cunoscută și sub numele de albie minoră, reprezintă partea ocupată de apă râului în timpul nivelelor medii și de etiaj. În profil transversal se pot deosebi: malurile - care o despart de albia majoră; talvegul (canalul de etiaj) - ocupat permanent de apă. Canalul de etiaj reprezintă linia care unește cele mai joase puncte dintr-o albie și ocupă o lățime foarte redusă în cadrul albiei propriu-zise, în care se încorporează organic ; pe el se
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în timpul nivelelor medii și de etiaj. În profil transversal se pot deosebi: malurile - care o despart de albia majoră; talvegul (canalul de etiaj) - ocupat permanent de apă. Canalul de etiaj reprezintă linia care unește cele mai joase puncte dintr-o albie și ocupă o lățime foarte redusă în cadrul albiei propriu-zise, în care se încorporează organic ; pe el se retrage râul la apele sale cele mai mici. Pe fundul canalului se găsesc o serie de praguri și adâncituri, care iau naștere și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
transversal se pot deosebi: malurile - care o despart de albia majoră; talvegul (canalul de etiaj) - ocupat permanent de apă. Canalul de etiaj reprezintă linia care unește cele mai joase puncte dintr-o albie și ocupă o lățime foarte redusă în cadrul albiei propriu-zise, în care se încorporează organic ; pe el se retrage râul la apele sale cele mai mici. Pe fundul canalului se găsesc o serie de praguri și adâncituri, care iau naștere și sunt menținute datorită vartejelor cu axa de rotație
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
praguri și adâncituri, care iau naștere și sunt menținute datorită vartejelor cu axa de rotație orizontală, ce se formează în stratele apelor de fund. În cadrul lui se canalizează cei mai puternici curenți de apă, cu viteză cea mai mare. Relieful albiei este format dintr-o alternanta de aluviuni de diferite grosimi, dispuse în bancuri sau dune de diferite forme, care se află într-o mișcare periodica. Deplasarea se face cu precădere la viituri. Materialele aluvionare au de obicei o constituție heterogena
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele unde domină acumularea, râul
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
pod peste un râu cu meandre și dacă râul își îndreaptă ulterior cursul, tocmai la meandrul respectiv, atunci podul va rămâne pe uscat și deci inutilizabil. În asemenea cazuri, tendința de evoluție a meandrelor trebuie studiată în prealabil. Este o albie creată prin meandrare Râul ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
inutilizabil. În asemenea cazuri, tendința de evoluție a meandrelor trebuie studiată în prealabil. Este o albie creată prin meandrare Râul ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
meandrare Râul ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc, retezate aproximativ la același nivel. Urmează un strat de aluviuni, heterogen din punct de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc, retezate aproximativ la același nivel. Urmează un strat de aluviuni, heterogen din punct de vedere petrografic și granulometric. În partea superioară, albia majoră este acoperită de un strat de argilă aluviala. Aceasta este depusă de apele de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de un strat de argilă aluviala. Aceasta este depusă de apele de inundație și provine mai ales din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]