9,447 matches
-
casă, care îl ocupa iarna împreună cu toată familia; frumoasele datini strămoșești, statornice ca și caracterul și limba, înlocuiau până la oarecare grad civilizația ce lipsea. Astăzi acele datini s-au stins în mare parte, iar în loc a rămas golul sufletesc, mai amar și mai greu de suportat decât chiar sărăcia. Neavând nimic de sperat de la aliații străinilor, pe cari nu-i mai pricepe, poporul nostru se abrutizează prin băuturi și e cuprins de fatalismul raselor condamnate la nefericire. Înainte, mereu înainte Americă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șadă cu dânsul la masă dimpreună cu frații Orlof și Boreatinski. El primi cu plăcere și însuși ceru, să bea vin de Bourgogne. Dar d-abia înghițise un păhar și simți că l-au otrăvit. Atunci începu să se tânguiască amar. El ceru lapte, ce i se și dete, și îndată provocă multă vărsare. Ucigașii se depărtară pentru câteva minute spre a se consulta; apoi intrară iarăși împreună și Alexandru Orlof deodată apucă pe Petru de gât. Dar acesta sări iute
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stare a pierdut d-nul Brătianu? Cea pe care n-a avut - o? Cât despre exil, am dori să știm câtă pensie lunară plătea sultanul fiecărui martir patriot la Brussa și de ce fel era cataiful și baclavaua ce reprezenta pînea amară a exilului? Mulți au și murit, zice d. Brătianu. D-zeu să-i ierte, zicem noi. Pagubă mare pentru țară desigur nu e, din contra, câștig; avem câteva pensii reversibile și câteva reputații uzurpate mai puțin. Afară de N. Bălcescu nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe toate ulițele. După lăcrămoasele vorbe prin cari da a se înțelege că dumnealui și-a pierdut starea pe care n-a avut - o, că dumnealui a fost cel care a mâncat în restauranturile cele mai elegante ale Parisului pînea amară a exilului, înduioșarea și entuziasmul clicei s-a suit la culme, Comedie! Două zile după asta același d. Brătianu a revenit asupra sporului lefii. D-sa s-a sacrificat pe sine, dar nu poate sacrifica pe interesantul ministru al externelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suplantați de străinii ce imigrează, că suntem ca omul care muncește pentru străini de vreme ce el sau nu va avea copii, sau copiii lui se vor stinge. Daca "Romînul" crede că moartea, pieirea fizică a neamului românesc nu este o ironizare amară a sistemului de pîn' acum, să-i fie de bine. Noi credem însă că un sistem care, oricât s-ar îmbogăți patrioții, are de rezultat moartea reală a unei nații e tot ce se poate mai rău și mai ucigaș
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
O esplicare tot optimistă a retragerii era că voia să scape de d. Boerescu, care se prea angajase în cestiunea Dunării, și să dezlege mâinile eventualilor săi urmași. Toate explicările acestea au fost greșite. D. Ion Brătianu s-a supărat amar pe critica făcută de d. Chițu politicei sale în cestiunea Dunării; d-sa e solidar cu d. V. Boerescu și cu teoria emisă de acesta, pe care de mult am cunoscut-o, că "Dunărea nu e a nimărui și a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rezumat de atâtea ori în două cuvinte. Care e însă programul d-voastră, clar și cunoscut națiunii și Europei? Dacă al nostru e neclar și necunoscut, nu s-ar putea să vedem odată ceea ce numiți programul d-voastră? De atâția amar de ani tot vorbiți de existența unui program roșu, pe care nimeni în lume nu-l cunoaște, încît ar fi o adevărată binefacere pentru partidul d-voastră, pentru cititorii "Romînului", pentru națiune și - haiti, fie - pentru Europa daca l-ați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
politică, ce minune iar daca, neînfrînată de nici un control de sus, de nici unul de jos, [î]și râde de neputincioasele amenințări cu umbra ori cu carantina ale unui Dumitru Brătianu și, la ocazie, [î]i arată ușa? Și cu ce amară ironie i-o arată? Aceluiași ministru care a intrat în prosceniul politic cu protestațiuni de moralitate [î]i aruncă în față furniturile Goldental și furajul Saniel Marcus cine? Același orator care-a propus trecerea pur și simplu la ordinea zilei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
hautes banques. Pentru a urca cât se poate de mult prețul acțiilor și pentru a le desface scump, indiferentă fiind valoarea lor intrinsecă. [19 iulie 1881] [""OBSERVATORUL " DIN SIBIIU... "] "Observatorul " din Sibiiu a contractat maniera de-a vorbi atât de amar în privința unor lucruri cu totul secundare și de-a face insinuațiuni atât de gratuite la adresa unor oameni pe cari nici [î]i cunoaște încît merită să relevăm măcar o dată acest defect al confratelui nostru din Ardeal. În unul din numerele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ingrat a se lupta în contra unor asemenea arme. Nici o idee cât de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației, a dezvoltării muncii și a culturii. Trebuia poate această amară experiență. Trebuia nația să vază cum toată plebea aceasta greco - bulgărească au pretextat numai idei liberale ori naționale pentru a face averi din nimic, pentru a fi galopinii lui Bleichroeder și a cumpăra în numele statului cu 60 procente valori ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putem zice că pasajul respectiv al mesajului s-a rostit și pentru Austria, că cuprinde răspunsul la silințele guvernului nostru de-a înfrînge împrotivirea României în contra pretențiunilor austriace. Spre marea noastră părere de rău cată să mărturisim că suntem dezamăgiți amar prin acest răspuns. Nu ne-am legănat niciodată în speranțe sanguinice în privirea cestiunii dunărene și, după declarațiile făcute de d. de Kallay la 6 a curentei, în comitetul delegațiunii ungare, nu ne-am mai putut tăinui că succesul Austriei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mesajul regelui Carol ne învață însă că România nu gândește nici pe departe măcar de-a îndeplini dorințele noastre și că rezistența ei e mai îndărătnică decât oricând. Mesajul respinge datina obicinuită de-a îndulci c-o prevenitoare politeță pilula amară pe care o oferă statului învecinat. Din contra, se servă de-o manieră de-a vorbi francă și neînflorită și compensează prin sinceritate ceea ce-i lipsește ca politeță. Poate că, nu s-a mai întîmplat pân - acuma ca-n mesajul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în anul următor. Dialogul menținut cu cealaltă superputere pentru limitarea înarmărilor, concretizat prin SALT-2 (Soviet American Limitation Treaty), semnat în 1979, a fost compromis de invazia sovietică a Afganistanului câteva luni mai târziu. Reagan urma să învețe din această lecție amară că era timpul ca SUA să uite iar de drepturile omului în restul lumii și să revină la politica de îngrădire a comunismului. Criza energetică a anilor șaptezeci și inflația au erodat nu numai poziția SUA, dar și pe cea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sale, Sylvia Plath, în februarie 1963. Poezia "Moartea Sylviei", scrisă la puține zile după tragicul eveniment, exprimă și surpriză, și reproș, trădând tendințele suicidale ale colegei confesionale: "Hoațo! Cum de te-ai furișat, singură, în moartea pe care de-atât' amar de vreme o doream...". Charles Gullans este unul din criticii care nu apreciază acest tip de poezie, pe care o consideră un document al psihiatriei moderne, publicarea sa fiind rezultatul confuziilor în legătură cu standardele critice în mintea publicului (în Middlebrook, 1993
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
scriitor de science-fiction ce apare frecvent în alte romane, ce privește evoluția omenirii din perspectiva oferită de un moment plasat cu un milion de ani în viitor. Este o poveste aparent mai optimistă decât cea din Leagănul pisicii, o satiră amară la adresa inteligenței umane și a consecințelor sale. În Galapagos, supraviețuirea speciei umane este asigurată de o catastrofă și de o ulterioară selecție naturală oarecum inversă, în care exemplarele ce supraviețuiesc și se reproduc seamănă din ce în ce mai mult cu un pește, și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
invoca că n‑am fost noi Înșine autorii suferințelor noastre ?”11 Sfântul Grigorie de Nyssa, recurgând la un paralelism destul de frecvent În literatura patristică, subliniază că așa precum cei cu stomacul Încărcat și plin de venin sorb cu hotărâre băutura amară, ca prin ea să depărteze pri cina La originile bolii 23 bolii, așa primește cel ce e gonit de vrăjmaș și aleargă spre Dum nezeu, băutura durerilor, care stinge efectul rău al plă‑ cerii. Căci nu se poate bucura cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Cum s‑au schimbat lucrurile pentru tine ?”. Nu Întotdeauna boala trupească este În mod direct urma‑ rea păcatului (Ioan 9, 3), ci ea poate fi o tainică pedagogie divină, o frână preventivă pentru cel care dorește să guste din cupa amară a păcatului, o certare Îndreptătoare, un imbold spre desăvârșire, o chemare insistentă la Înduhov‑ nicire, la smerenie 21, la o credință mai fierbinte, altfel spus, o chemare la căutarea mântuirii sufletului. Teama de boală poate fi pentru unii și cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolile, diversele Încercări și necazurile sunt considerate de Părinții Spiritualității Ortodoxe medicamente În folosul vieții noastre spirituale. Singura atitudine sănă‑ toasă pe care trebuie să o adoptăm În fața acestora este răbdarea și nu revolta. Căci așa cum suportăm și acceptăm doctoríi amare care ne sunt de folos trupului, și uneori, cu cât medicamentele sunt mai fără gust, insipide sau amare, iar intervențiile chirurgicale mai dureroase și mai chinui‑ toare, cu atât credem că efectul lor este mai puternic și vindecarea mai rapidă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atitudine sănă‑ toasă pe care trebuie să o adoptăm În fața acestora este răbdarea și nu revolta. Căci așa cum suportăm și acceptăm doctoríi amare care ne sunt de folos trupului, și uneori, cu cât medicamentele sunt mai fără gust, insipide sau amare, iar intervențiile chirurgicale mai dureroase și mai chinui‑ toare, cu atât credem că efectul lor este mai puternic și vindecarea mai rapidă, În același fel ar trebui să primim și medicamentele cele duhovnicești, căci sunt de folos sufletu‑ lui nostru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fiind prins de Îndeletniciri materiale și pământești se chi‑ nuiește și se Întinde când Dumnezeu atrage spre Sine partea Sa, și când Îl subțiază forțat de elementele străine, care s‑au lipit de el, iar această lucrare pricinuiește sufletului chinuri amare și de nesuferit”40. Astfel, rolul judecății dumnezeiești constă, precum a dovedit demonstrația, numai În despărți‑ rea binelui de rău și În atragerea spre participare la fericire a celui mai bun. Iar aceasta produce smulgerea celui bun din legătura cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de‑a mânca, sporindu‑și În acest mod boala și grăbindu‑și sfârșitul pământesc. Cugetând la acestea, putem lansa următoarea interogație, retorică de altfel : nu‑l vom socoti oare mai fericit pe cel ce trăiește foarte cumpătat primind cele mai amare doctoríi, care deși prici‑ nuiesc durere și jenă, prin acestea readuc sănătatea ? Negreșit că acesta este bolnav și se Însănătoșește, iar celălalt malad nu‑și găsește vindecarea. Cura este grea, dar folositoare, căci conduce la tămăduire. Continuând ideea, subliniem un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stinge din viața aceasta. Prin urmare, nu‑și mai au rostul intervenți‑ ile chirurgicale dureroase, tratamentul Îndelungat și Însoțit de suferință, jenă, prohibiții și neplăceri. Însă, bolnavului ce poate fi tratat și vindecat, medicul Îi livrează o serie de doctoríi amare și dureroase, dar cu efect taumaturgic. Întocmai procedează și Domnul Dumnezeu : În atotștiința Lui cunoaște că, unora, oricât de multe suferințe le‑ar trimite sau le‑ar Îngădui ca certare pentru păcate, În scopul mântuirii lor, ei tot nu‑și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aceea este păcatul pentru suflet. Și ceea ce este tăietură și doctorie pentru trupul cel bolnav, aceea este suferința sau necazul pentru un suflet bolnav. Ceea ce lucrează doctorul folosind medicația și cauterizarea, Dumnezeu lucrează cu focul purificator al necazurilor, cu medicația amară dar taumaturgică a durerilor și a Încercă‑ rilor. La un suflet bolnav, bolile și necazurile de tot felul Împiedică Întinderea cangrenei sufletului și‑l vindecă. În același gând cu ceilalți Părinți ai Bisericii citați ante‑ rior, Sfântul Ioan Casian, care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împlinire mai convin‑ gătoare a mărturiei Lui că „... vă spun că trebuie să se Împlinească Întru Mine Scriptura aceasta : «Și cu cei fără de lege s‑a socotită, căci cele despre Mine au ajuns la sfârșit” (Luca 22, 37). Cupa cea amară a suferințelor Sale cuprindea păcatele Întregii lumi. „Numai Cel fără de păcat putea să moară pentru păcătoși”69, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Același autor patristic menționează că, pe Golgota, Hristos a fost În același timp și jertfă și preot
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vedeau pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu‑i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându‑le nu puțină ușu‑ rare În amara lor durere 105. Unul din urmașii săi la condu‑ cerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]