7,432 matches
-
roșești”, „Ia te uită, te porți ca și cum nu te-ai simți bine”, „Gata, începi să roșești”, etc. (expunere la certitudine); Isabelle nu trebuie să răspundă, scopul exercițiului fiind acela de a „digera” șocul emoțional fără evitare (a răspunde sau a argumenta pot constitui o evitare); atunci când activarea emoțională s-a diminuat, să răspundă la comentarii într-o manieră non ofensivă („Dar tu, tu te-ai privit cum arăți?”) și nedisimulatoare („Se întâmplă așa deoarece este cald aici”) dar asumându-și simptomul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
world of peasants. Primit la redacție: aprilie 2005 Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice? Cătălin Zamfir Universitatea București Autorul evaluează influența personalității științifice a lui Dimitrie Gusti asupra sociologiei și societății românești, identificând patru mari direcții. În primul rând, argumentează autorul, D. Gusti a creat sociologia ca știință în România, cu un prestigiu internațional și cu o largă acoperire și implicare națională. În al doilea rând, D. Gusti a conceput sociologia ca o știință a națiunii, având misiunea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a evoluției istorice a proprietății rurale. Aceste probleme, aparent pur teoretice, aveau și implicații politice și juridice directe asupra reglementărilor proprietății din perioada interbelică. Tot el declanșează și o celebră polemică cu filosoful Lucian Blaga. Sociologul Henri H. Stahl argumentează cu pasiune că teoria spațiului mioritic elaborată de Lucian Blaga trebuie să fie considerată doar o construcție filosofică și să nu fie utilizată ca o sociologie a satului românesc. Autor al unei noi paradigme în analiza istoriei sociale a României
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă alegem doar metode de măsurare a sărăciei lunare, o parte importantă a indivizilor fluctuează deasupra și sub pragul de sărăcie. Doar 25% dintre indivizii săraci în oricare din cei trei ani sunt sub linie în toată această perioadă. Lucrarea argumentează că dacă ne centrăm pe perioade mai mari, pe de o parte, creștem încrederea în date și, pe de alta, schimbăm modalitatea în care le privim (în care înțelegem persoanele sărace și/sau excluse social). În cazul nostru am distins
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
furnizor de studii dedicate problematicii sărăciei în România. Așa cum se va vedea, în unele cazuri am fost obligați să alegem proceduri diferite de cele utilizate de institutul oficial al statisticii românești. În paginile de mai jos, vom încerca să ne argumentăm opțiunile susținând că produc date ce reflectă mai bine calitatea vieții în familiile din România. Obiectiv sau subiectiv? Metoda de măsurare a sărăciei a fost cea a bugetelor de venituri și consumuri ale familiilor. Partea principală a instrumentului de culegere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de consum, spre deosebire de sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziții importante, ce tind să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiștii Institutului Național de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcția agregatului de consum. Ei argumentează că bunurile de folosință îndelungată din România sunt de multe ori foarte vechi și cu o valoarea foarte scăzută, fiind nocive pentru măsurarea sărăciei deoarece deținerea lor nu este neapărat un indicator al bunăstării. În plus, deținerea locuințelor nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele pozitive au crescut de la 20,0 % la 30,6%, iar cele neutre de la 10,8 la 26,3%; (vezi Graficul 3: Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale). Chiar dacă a fost un experiment simplu, variabilele dependente luate în considerare argumentează posibilitatea schimbării interpretării pe care o au indivizii față de organizațiile din care fac parte, mai ales în urma unei influențe exterioare apreciative. EMBED Excel.Sheet.8 Fig. 3. Evoluția percepțiilor față de organizație în organizațiile nonguvernamentale Concluzii 1. Ancheta apreciativă este o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a micșora tensiunile locale, în cazul Borșei, cele două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pârjoala moldovenească nu ne putem prezenta în fața unui chef din școala lui Carême, Nignon sau alt maestru consacrat“. Pasajul este extras dintr-un articol apărut în Adevărul literar și artistic, numărul 636, din anul 1933. Păstorel nu teoretizează, nici măcar nu argumentează, ci trasează sentențios granița dintre țările (toate cu excepția Franței) care se pot lăuda doar cu preparate culinare specifice (și, așa cum el însuși afirmă în repetate rânduri, delicioase) și acea unică, incomparabilă „bucătărie franceză“. Ce anume îl face să ajungă la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
musacaua și imanbaialdiul turcesc le am cucerit fără luptele de la Podul Înalt și din Codrii Cosminului, de la Câmpia Turdei și de la Plevna...“ „Umor din partea autorului, naivitate din partea personajului său“, ar putea replica un tradiționalist, spunând că la fel de bine ar putea argumenta un gurmand turc, ungur, rus, bulgar ori polonez anexarea culturală a bucătăriei noastre: fără nici o bătălie au izbutit să ne ocupe din punct de vedere culinar. Bucatele „altora“ nu sunt niciodată doar nevinovate găteli savuroase, „vrednice de luare-aminte“, ele sunt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
an. Pentru diminuarea efectelor negative determinate de problema identificării și înregistrării arieratelor, s-a împuternicit personalul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București în vederea efectuării unor verificări cu privire la arieratele înregistrate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale. Analiza problemei arieratelor argumentează clar nevoia de îmbunătățire a indicatorului sold bugetar structural care să reducă influența șocurilor temporare asupra deficitului. Vorbim aici despre arierate sau anumite taxe introduse temporar, ca de exemplu taxa pe veniturile suplimentare obținute de companiile din energie ca urmare
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
presiune pe reducerea cheltuielilor guvernamentale. Analiza factorilor care influențează modificarea soldului bugetar primar indică faptul că unul dintre cei mai importanți indicatori luați în considerare de autorități în fundamentarea deciziilor este decalajul de producție (output gap). Coeficientul (b = -1,029) argumentează faptul că în perioada analizată politica fiscal-bugetară a fost preponderent prociclică, reducându-se astfel sustenabilitatea finanțelor publice. Coeficientul (c = -1,35) evidențiază faptul că o creștere a ratei inflației cu 1 punct procentual determină o reducere a surplusului primar cu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
responsabilității fiscale) plus Completarea sistemului de reguli fiscale cu enunțarea clauzelor exoneratorii privind atingerea țintelor și cu un sistem de sancțiuni plus Ajustarea țintei fiscale la inflație, eliminându-se componenta inflaționistă a serviciului datoriei din soldul bugetar. În acest subcapitol argumentez detaliat nevoia de îmbunătățire a regulii fiscale propuse de Comisia Europeană în cadrul Compactului Fiscal, considerând optimă introducerea unei reguli fiscale îmbunătățite bazate pe creștere (augmented growth-based balance rule) pentru România. Într-adevăr, FMI (2009) arată că „țintirea unui anumit nivel
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Russo, fusese compus de acesta în limba franceză și numai tradus în românește de Bălcescu. Studiul lui P.V. Haneș, „Cântarea României” (1900), punând enigmatica scriere în seama lui Alecu Russo, generează o bruscă schimbare de optică. Ipoteza dublei paternități, larg argumentată de Paul Cornea, a fost formulată întâia dată de Odobescu. Chestiunea nu e tranșată definitiv. Nu se poate ști cu siguranță dacă textul prim a fost unul românesc, cu particularități dialectale, al lui Alecu Russo, unul francez al aceluiași, tradus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
situațiile în care nici unul dintre cele două obiecte nu prezintă o însușire. Acest coeficient se calculează raportând numărul de însușiri care sunt prezente la ambele obiecte la numărul de însușiri care sunt prezente la cel puțin unul dintre obiecte. Se argumentează că, atunci când este folosit coeficientul de asociere simplă, obiectele pot părea similare mai ales pentru că ambelor obiecte le lipsesc o serie de însușiri, și nu pentru că împărtășesc aceleași însușiri. Coeficientul lui Jaccard, în schimb, se concentrează doar asupra însușirilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
făcea parte din casta războinicilor, kșatriya (păli: khattiya), și se pare că era de origine indo-europeană. Faptul că membrii clanului pretindeau că sunt „descendenți ai Soarelui” pledează în favoarea acestei opinii, de altfel foarte răspândită la popoarele indo-europene. Vechile imnuri vedice argumentează și ele că Soarele era unul dintre primii zei adorați de aceste popoare. Mama celui care avea să devină Buddha se numea Măyă și provenea dintr-o familie influentă a unui trib vecin cu Śăkya numit Koliya. Se spune că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din distilarea înțelepciunii și a practicilor umane perene. Cu toate acestea, gândirea sa este analitică și sistematică și are o vigoare și o independență care o fac originală. Buddha neagă valoarea originii sociale înlocuind o cu însemnătatea meritelor personale. Virtutea, argumentează el, este o calitate pe care o poate avea oricine: ea nu e deținută prin naștere, ci dobândită prin sârguință. La fel, înțelepciunea trebuie dobândită, neputând fi pur și simplu atribuită. Astfel, brahman adevărat nu e decât persoana care, indiferent
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
că limba nu doar transmite, ci ne și modelează felul de a gândi, atitudinile și credințele.16". Una din marile diferențe, bariere între culturi este limba. Convențiile lingvistice pot cauza neînțelegeri în ceea ce privește lexiconul, formele de politețe, relațiile manageriale. Michael Argyle argumentează că persoanele aflate în contact cu o altă cultură ar trebui să fie conștiente de impresia pe care o creează prin stilul verbal pe care îl folosesc. O persoană poate indica o atitudine pozitivă sau negativă spre interlocutor, prin schimbarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu Comunicarea, (ed. a II-a) Denis McQuail Comunicarea, Lucien Sfez Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zémor Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus Manipularea cuvântului, Philippe Breton Mediatizarea discursului electoral și imaginea publică a candidaților, Viorica Roșca PR politic, Flaviu Călin Rus Propaganda politică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
încadrate în diferite structuri metrice. Condiționat de text și dans, a evoluat din Comuna primitivă și Antichitate în stil recitativic (lent), melismatic (liber) și silabic (vioi). Exemplele extrase din Victor Giuleanu,- op. cit., paginile 275, 280 au fost alese pentru a argumenta aceste observații. Alăturarea intonațiilor microintervalice cu durate scurte și lungi conferă un desen sonor original. Muzica religioasă a Evului Mediu va păstra caracterul simplu al ritmului egal, dar treptat va fi influențat de creația folclorică și va cunoaște o diversificare
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
tratatul de la Utrecht, pentru a delimita provincia franceză Dauphiné de regiunea învecinată a Piemontului; în plus, existau de mult, în stare latentă în opinia publică. Cu toate acestea, guvernanții monarhici nu le luaseră deloc în serios, ministrul Vergennes, spre exemplu, argumentînd că "Franța, așa cum este constituită, trebuie mai curînd să se teamă de extinderi decît să le provoace". În ianuarie 1793, Danton adoptă o cu totul altă atitudine: "Hotarele Franței sînt hotărîte de natura însăși, proclama el. Noi le vom întări
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ele depășesc cadrul strict lingvistic testînd gradul de adeziune al maselor față de Revoluție, patriotismul lor civico-național și "prejudecățile" de ordin lingvistic ce le stînjenesc. În fapt însă, numeroși corespondenți ai abatelui Grégoire nu vor decît să-și apere particularismul lingvistic, argumentînd, de exemplu, că este vorba de o "limbă a fraților și a prietenilor", și că "pentru a distruge dialectul nostru ar trebui distruse mai întîi soarele, răcoarea nopților, stilul de alimentare, calitatea apelor, într-un cuvînt, omul în întregime!" Însă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
anticipație apartenența individului la o comunitate națională precisă; cealaltă, "orizontală"203, care, conform viziunii lu Renan, delimitează spațiul unui Stat creat prin libera alegere a individului uman. Această dihotomie a fost ulterior folosită, în mod abuziv, în sensul de a argumenta clivajul ideologic între dreapta și stînga. Mai mult decît atît, la un moment dat a devenit un soi de criteriu conform căruia se putea distinge o națiune bună de o națiune rea. Națiunii în stil francez, redefinită de către Renan i
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
le considerase neglijabile se pot observa de altfel și în Spania sau Belgia. În Spania, particularismul basc ca și cel catalan se situează la pri-ma vedere în categoria "naționalismelor orientale" de care, nu fără paradox, vorbea John Plamenatz. Faptul este argumentat prin cronologia destul de recentă a dezvoltării lor politice, ca-re nu coboară mai mult de 1870-1890 cît și prin resortul etnic și cultural, în ceea ce-i privește pe basci, și mai mult lingvistic în Catalonia. Preocupați fiind de a-și conserva
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]