7,167 matches
-
frigiene ale cultului, izolate În veacurile Republicii În interiorul sanctuarului Împreună cu figura lui Attisxe "Attis" și cu echivocii lui credincioși, Galli, se Înmulțesc, fără să poată fi oprite, la sfârșitul acestei epoci și În primii ani ai Imperiului, fiind ținta unor aspre satire din partea lui Juvenal. Prin intervenția lui Claudiu (41-54 d.Hr.) și mai ales a lui Antoninus Pius (138-161 d.H.), este instituit marele ciclu festiv din martie (15-27) care celebrează public cruda istorie a lui Attis, cu izbucniri orgiastice tipice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
modern al poeziei așa-zis futuriste cu tradiția milenară a creștinismului”, ambelor fiindu-le comune „paradoxul liniei simple, primitivismul unui suflet complicat, patriarhalismul și liniștea unui suflet în veșnic război cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare, se simte freamătul personalității aprige a Ivireanului. Originalitatea didahiilor stă în modul în care mitropolitul știe să cearnă și să prelucreze ideile sau tezele din care s-a inspirat, dar mai ales în stilul lor cuceritor. El nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
că joacă un rol tot mai mic în conducerea noului stat unit românesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constituții (occidentale) și al mutării capitalei de la Iași la București. Prin anii 1860-1870, unii intelectuali din Iași au formulat o critică aspră a acestor schimbări. Nici unul dintre ei nu a exprimat-o mai lucid decît Titu Maiorescu. Acesta a scos în evidență lipsa progresului organic și faptul că pașoptiștii au clădit instituții și o politică culturală de tip occidental pe temeliile unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dovadă, în perioada sa antisemită, ziarul lui anunțase triumfător că Dreyfus era nevinovat: Nici vorbă de trădare", și îl considera pe colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga îi plăceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totuși cuvinte aspre despre emigranți, pe care îi numea Mahalaua (un cuvînt de origine turcă cu sensul de "pleava cea mai de jos"). Asuprirea demoralizează, dar nu numai evreii erau demoralizați. Dacă un evreu manifesta cel mai mic interes față de cultura românească, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sămănătoristă, Iorga va deveni inflexibil și total dogmatic în privința "realismului naționalist"85. E greu de înțeles cum cineva familiarizat cu literatura universală ca Iorga putea adopta asemenea doctrine estetice! Naționalismul lui cultural explică respingerea violentă a curentelor moderne și criticile aspre la adresa simbolismului etc.86 Ura sa față de futurism l-a făcut să împiedice primirea lui Marinetti (cu toate că Iorga încerca să întrețină relații bune cu Mussolini)87. Iorga considera că piesele lui Shaw sînt "hidoase" și l-a etichetat pe Mark
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu mantalele lor lungi măturînd praful. Ah, de cîte ori voi mai vedea eu convoaiele asiatice lungi și murdare ale acestor soldați tineri recrutați parcă ieri, bălăbănindu-se în ritmul lor lent, fără voință și fără vlagă. Cîntîndu-și totuși cîntecele aspre și jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nemulțumit și i-a spus lui Iorga: "Cei care ne urau înainte, acum ne disprețuiesc". Țăranii erau mai săraci ca oricînd și mulți dintre ei nu primiseră nici o palmă de pămînt. Iorga nu a putut niciodată tolera o critică prea aspră la adresa României (cu excepția cazurilor cînd o facea el însuși). Astfel că a conchis: "Ce influență dezastruoasă a hamletianismului rusesc!"166. Sovietele cunoșteau situația și provocau tot timpul incidente la frontieră. Au înființat dincolo de Nistru Regiunea Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre cele mai bune ființe umane, nu se încadra în cea de a doua parte a dictonului lui Yeats. Nu a fost niciodată lipsit de convingeri, cu toate că acestea nu erau întotdeauna cele mai bune. Acest "deceniu decăzut" a abătut o aspră critică asupra lumii lui Iorga. El a înlăturat ultimele relicve ale secolului al XIX-lea, lăsînd puțin loc perspectivei umanitare în mijlocul noilor "ideologii"2. Odată cu ridicarea Germaniei naziste și a Uniunii Sovietice, lumea "Sistemului de la Versailles", care s-a menținut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România) destul de mult ceea ce spunea Iorga că este. Tinerii istorici ai "Noii școli" de istorie îl contestau pe Iorga, fapt la care acesta nu reacționa deloc elegant. Soluțiile lui Iorga la problema evreiască și a altor minorități erau atît de aspru criticate din afară cît și contrazise de realitățile interne existente în România. Tineretul și o mare parte a corpului studențesc s-au îndepărtat de fostul "Apostol" în acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confruntări politice în care Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cuvenite că regimul politic din România se afla sub control. Era exact ceea ce voia Parisul să audă. În decembrie 1933, pentru a cincea oară în șase ani, au avut loc alegeri însoțite de violență și corupție, cu două scopuri: o aspră penalizare a Legiunii și a național-țărăniștilor. Rezultatul a confirmat o concluzie prevăzută dinainte. Dar Duca nu a prea avut ocazia să se bucure de triumful său. La 29 decembrie 1933 a fost asasinat de trei legionari. Cei trei au devenit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Spaak (ministru de Externe al Belgiei) Răzbunarea n-are nici un rost, dar unii oameni nu-și aveau locul În lumea pe care visam s-o construim. Simone de Beauvoir Pentru cel mai mare dintre trădători, onoarea națiunii cere un verdict aspru și drept. Rezoluția organizațiilor rezistenței cehoslovace, cerând o pedeapsă severă pentru părintele Jozef Tiso (noiembrie 1946) Pentru ca guvernele Europei eliberate să fie legitime, să poată invoca autoritatea unor state adecvat constituite, trebuiau mai Întâi să se confrunte cu moștenirea regimurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cerea vărsare de sânge era apanajul exclusiv al statului. Tranziția a avut loc de Îndată ce noile puteri s-au simțit suficient de puternice pentru a-i dezarma pe partizani, a impune autoritatea propriei poliții și a descuraja cererea populară de sentințe aspre și pedepse colective. Dezarmarea partizanilor s-a dovedit surprinzător de necontroversată, cel puțin În Europa Centrală și de Vest. Diversele infracțiuni și crime deja comise În euforia eliberării au fost uitate: guvernul provizoriu al Belgiei a proclamat o amnistie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și al epurărilor antifasciste din zonele europene ce fuseseră ocupate este greu de măsurat. La vremea respectivă, sentințele au fost aspru criticate: cei judecați când războiul era Încă În plină desfășurare sau imediat după eliberare au primit pedepse mult mai aspre decât cei inculpați ulterior. Prin urmare, delincvenții mărunți judecați În primăvara anului 1945 au primit sentințe mai lungi decât diverși colaboraționiști notorii, care nu au compărut decât abia după un an. În Boemia și Moravia, foarte multe (95%) dintre sentințele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
interne și internaționale erau de acum inseparabile. „În epoca noastră”, scria el În iulie 1947, „pentru indivizi, ca și pentru națiuni, alegerea-cheie este una globală, mai exact, una geografică. Fie În universul țărilor libere, fie Într-un teritoriu aflat sub aspra stăpânire sovietică. De acum Încolo, În Franța, fiecare va trebui să-și exprime alegerea”. Sau, cum a spus cu altă ocazie, „lupta nu e niciodată Între bine și rău, ci Între preferabil și detestabil”. Intelectualii liberali, În varianta continentală (Aron
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
septembrie 1968 până În mai 1969, studenții și alți intelectuali din Varșovia, Wroc³aw, Cracovia și £ódŸ au primit Între șase luni și trei ani de detenție pentru „participare la acțiuni secrete”, „distribuția de publicații Împotriva statului” și alte delicte. Cele mai aspre sentințe au fost date celor ca Adam Michnik, Jan Litinski sau Barbara Toruñczyk, care participaseră și la primele proteste studențești. Un număr disproporționat de studenți și profesori arestați, expulzați și Închiși În Polonia În perioada 1967-1969 erau de origine evreiască
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
despre mine, cred că dacă mai există astăzi o mare cauză, aceasta este apărarea intelectualilor”4. Jertfa de sine a intelectualilor În fața Istoriei a fost descrisă cândva de Isaiah Berlin drept „oribila soluție germană la povara dilemei morale”. Cuvinte cam aspre, fiindcă nemții nu erau nici pe departe singurii europeni care s-au Înjosit pe altarul necesității istorice, deși este adevărat că ideea Își are originea În filosofia romantică germană. De unde vidul apărut acum În gândirea politică europeană: dacă nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Est-Vest” În Praga au fost zădărnicite. În ianuarie 1989, la a 20-a comemorare a sinuciderii lui Jan Palach În Piața Wenceslas, Havel și alți treisprezece activiști ai Cartei 77 au fost arestați și Închiși din nou - deși, spre deosebire de tratamentul aspru la care fusese supus altădată, Havel a fost eliberat În mai (el devenise o figură internațională și abuzurile la adresa lui i-ar fi pus Într-o lumină proastă pe temniceri). În cursul primăverii și verii anului 1989, În toată țara au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avut loc, mai ales În capitala provinciei, Priština, demonstrații și proteste sporadice ale albanezilor față de felul cum Îi trata Belgradul. Instituțiile le-au fost desființate, liderii lor și-au pierdut slujbele, iar traiul zilnic le-a fost afectat de reguli aspre de menținere a ordinii și, din martie 1989, de instituirea stării de asediu. Amendamentele constituționale impuse de sârbi i-au deposedat pe albanezi (deja o subclasă dezmoștenită și deprimată) de orice fărâmă de autonomie sau reprezentare politică - iar tendința a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
insolvabilă - nu se putea redresa fără ajutor internațional. Însă ajutorul nu putea veni dacă Polonia nu crea structuri credibile prin care să recâștige Încrederea bancherilor și a organismelor internaționale de finanțare. Nu Fondul Monetar Internațional era cel care impunea măsuri aspre Poloniei, ci dimpotrivă, anticipând restricțiile FMI, Polonia avea să merite și să primească ajutorul necesar. Iar acest lucru putea fi realizat Într-un singur fel: repede, Înainte ca luna de miere postcomunistă să ia sfârșit, iar poporul să realizeze cât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de struguri în coșulețe mici, recolta rămasă este trasă la teasc și apoi vândută prin intermediul unor licitații publice la primăria arondismentului XVIII, profitul intrînd în conturile comitetului de binefacere al arondismentului. Din parcela Clos Montmartre iese un banal vin rosé, aspru și acrișor. Această așa-zisă zeamă de aguridă a inspirat de altfel, în secolul al XVII-lea, un cântec pentru dans, din ale cărui versuri aflăm că "Vinul din Montmartre, îl bei cu pinta (adică 93 cl) și îl "elimini
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de două sute de ani, recoltat în timpul consulatului lui Lucius Opimius (vinum opimianum), așa cum este pentru francezi vinul din anul apariției Cometei 58, dar care, după ilustrul naturalist latin, își pierduse tot farmecul și se redusese la un fel de miere aspră. Precum grecii, romanii beau vinul îndoit cu apă, pe care îl amestecau cu absint, miere, mirt, nard sau rășină. Toate păturile sociale beau vin, dar cel de calitatea a doua era păstrat pentru sclavi, cărora uneori li se dădea un
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
toate mișeliile dușmanului, în anevoiosul său drum adulmecă înălțimile și azurul cerului și urcă către Dumnezeu, Golgota dată lui. Mișcarea Legionară e armonie de suflete. Tot legionarul se împlinește numai în cadrul acestei armonii. El merge pe linia onoarei, a trăirii aspre și severe. El este omul măsurii, bunului simț și al modestiei. El nu face spectacol prin îmbrăcarea mult chinuitei cămăși verzi. Legionarul e omul faptelor îndrăznețe, a chinului și a zbuciumului în slujba neamului. M-am întrebat de multe ori
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ați înțeles, că a fi elita legionară, în limbajul nostru, nu înseamnă a lupta și a învinge ci înseamnă permanenta jertfire de sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăirea aspră și severă a vieții, că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa prin legământ urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe care noi înșine le jurăm: 1. Să trăim în sărăcie ucigând în noi poftele de îmbogățire materilă. 2. Să trăim o viață aspră și severă cu alungarea luxului și a îmbuibării. 3. Să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului de către om. 4. Să jertfim permanent pentru țară. 5. Să apărăm Mișcarea Legionară cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]