10,800 matches
-
conferă stă-pînilor spanioli o autoritate deplină asupra populațiilor indiene pe care în principiu ei sînt însărcinați să le evanghelizeze se extinde pe întreg teritoriul imperiului american. Aceasta are același efect pe continent ca și în Antile. În ciuda campaniilor organizate de călugări pentru o comportare mai omenească față de indieni (mai ales cele ale dominicanului Bartolomeo de Las Casas), munca forțată (deosebit de grea în minele de argint) și bolile microbiene decimează populația indiană. Din acest moment, spaniolii recurg la sclavii negri din cadrul comerțului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
considerabile. . În afară de cărți, ideile umaniste sînt răspîndite și printr-o rețea de relații, o așa-numită "Republică a Literelor". "Monarhul" acestei prime Europe a intelectualilor este Erasmus din Rotterdam (1469-1536). După o ședere la Paris, unde frecventează cercurile intelectuale, acest călugăr începe o viață de călătorii continue pentru a-i întîlni pe umaniștii timpului său. În Anglia se întîlnește cu John Colet și se împrietenește cu Thomas Morus. Stă la Roma, la Padova, la Veneția, unde discută cu Aldo Manuce. Întors
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru a da un răspuns acestor așteptări și repuneri în discuție. Abuzurile sale, nefiind o noutate, sînt denunțate cu atît mai multă patimă cu cît timpurile noi le subliniază dimensiunile. Delăsarea și obiceiurile brutale caracterizează clerul secundar ca și pe călugări: beție, jafuri, concubinaj și gustul pentru profit sînt lucruri frecvente. Episcopii sînt mai puțin preocupați de diecezele lor decît de acumularea de funcții și de profituri. Cît despre Curia romană, aceasta se străduiește să exploateze bisericile locale în timp ce pontifii își
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fel de ruptură cu Biserica instituțională, ei deschid totuși calea către zguduirile reformei pe care Luther o inaugurează între 1517-1520. Religiile protestante Prima reformă, cea a lui Luther (1483-1546), continuă încercările de epurare a credinței din secolul al XV-lea. Călugăr augustin, Luther studiază teologia la Wittenberg și devine profesor. Obsedat, ca mulți dintre contemporanii săi, de ideea mîn-tuirii, el crede că numai calea mistică este cea care duce la ea. Luther începe o cercetare spirituală care îl convinge de transcendența
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pentru a fi folosite apoi de savanții străini. Se leagă prietenii, se organizează adevărate rețele. Unii oameni, savanți și ei, joacă rolul de intermediari: Peiresc, fost elev al lui Galilei la Padova și consilier în Parlamentul din Aix-en-Provence, părintele Mersenne, călugăr din ordinul franciscanilor care corespondează cu toți savanții Europei, canonicul Gassendi la Digne sau Constantin Huyghens, mare burghez din Olanda, prieten al lui Descartes și aproape al tuturor savanților francezi. Acest mediu științific în formare activează totuși într-un secol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
catolici, Henric al III-lea nu are altă alternativă decît să se împace cu Henric de Navarra și să-și unească armata cu armata acestuia din urmă pentru a asedia capitala. Înjunghiat (la l august 1589) de Jacques Clement, un călugăr fanatic, înainte de a muri, Henric al III-lea îl desemnează drept moștenitor legal pe Henric de Navarra. Filip al II-lea, care se mulțumise pînă atunci să subvenționeze Liga, hotărăște să intervină. Situația este avantajoasă pentru că majoritatea seniorilor catolici refuză
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
simbolul națiunii, care se evidențiază în luptele împotriva francezilor. Revolta spaniolă nu capătă numai un caracter xenofob, care pune în evidență naționalismul spaniol incipient. Ea capătă și un aspect religios, care nu este lipsit de fanatism. Cei 100 000 de călugări spanioli îl văd în Napoleon pe Anticrist și îi împing pe țăranii analfabeți să apare religia catolică de ideile franceze considerate diabolice. Războiul împotriva Franței se duce în sunetele imnurilor religioase și sub protecția Mariei de Pilar (statuie miraculoasă așezată
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ou Tartares, par le frère Jean du Plan de Carpin, în „Recueil”, IV, Paris, 1838, p. 399-602, cu un extras și în E. Hurmuzaki-N. Densușianu, Documente privitoare la Istoria Românilor, vol. I/1, 1199-1345, București, 1887, p. 231-234, precum și ale călugărului dominican Ascelin (1246), care se află în același volum E. Hurmuzaki - N. Densușianu, I/1, p. 234-239. Tot așa de importante sunt apoi și Historia Tartarorum, Historie des Tartars, din anul 1247-1248, a lui Simon de Saint Quentin, publicată la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ridica patru oameni, și ploaia de săgeți a desăvârșit dezastru. Au murit aici, de săgețile tătare ori sub dărâmăturile zidurilor distruse de către aruncătoarele de bolovani din piatră, după o luptă îndârjită, luptători, purtători de sabie, un număr de 90 de călugări, în frunte cu episcopul Teodoric. Atât catedrala, cât și cetatea, au fost apoi dărâmate din temelie. După aproape 40 de ani, papa Nicolae al III-lea scria episcopului catolic de Fermo, din Ungaria, în 7 octombrie 1279 că „Cetatea Milcovului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mănăstirea Șirioara, de lângă Siria, din Episcopatul Transilvaniei, zidită de Ștefan, banul Slovoniei și alți ctitori, căreia nu numai că i-au pustiit în întregime satele de locuitori și i-au devastat moșiile, dar i-au ruinat zidurile și au ucis călugării în timpul jafului pricinuit de tătari, încât și la 11 august 1250 era „greu de știut când s-ar putea reînălța”. După acest teribil masacru, au trecut Mureșul pe stânga și s-au îndreptat spre mănăstirea Egreș, din apropiere de Cenad
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
incinta căreia se refugiaseră multe familii ale nobililor plecați la oastea de la Buda. Întărită cu puternice ziduri, mănăstirea ar fi putut rezista mult, dar a cedat numai în fața mașinilor de război. Dintre cei dinăuntru, au fost lăsați în viață numai călugării și doamnele și fetele frumoase luate în robie. Ceilalți au sfârșit viața sub sabie. Nu avem știri referitoare la ce s-a petrecut cu orașul Nova-villa, numit și Perg, de la vest de Arad, unde se refugiaseră locuitorii din 70 de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Consecințele Marii Invazii tătare au fost grave pentru popoarele europene, dar, mai ales, pentru cele așezate în stepă. Tăvălugul mongol a distrus toate așezările omenești întemeiate pe marile drumuri și pe acelea din câmpie, și a semănat numai moarte. Falsul călugăr Ascelin semnala, între a opta zi după Paște și până la Înălțarea Domnului din anul 1246, cât a călătorit prin stepa din nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a lua în stăpânire Bulgaria, în care se aflau mulți cumani, au pătruns până în Grecia și au nimicit întreaga populație, cu excepția castelelor și cetăților întărite. Și informația de aici nu este izolată. Ea este confirmată, în anul 1246, de către falsul călugăr Ascelin, care scrie că întregul teritoriu, pe unde s-a întins Cumania și până în Grecia, și la Constantinopol, iar în Apus până în Rusia Roșie și Ungaria este stăpânit efectiv de către tătari. Din toate țările supuse se aflau, în același an
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
asedierea acestui oraș, iar pe Aloha sau Olaha cu Oleg Ingarevici, principele de Riazan. În ce-i privește pe români, dacă voievozii lor se aflau și ei în aceeași situație cu principii ruși, este inutil să mai discutăm, când falsul călugăr Ascelin mai adăoga că între ungurii și polonii supuși tătarilor se află și locuitorii montani, desigur ai regiunilor muntoase românești. Căci o identificare a muntenilor cu locuitorii regatului Boemiei este inadmisibilă, deoarece aceștia nu au fost niciodată supuși tătarilor. Dacă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vorba, datorită slăbiciunii regatelor catolice, care se resimțeau încă după Marea Invazie. Papa Inocențiu al IV-lea se gândea acum să slăbească presiunile mongole pe cale diplomatică, trimițând misionari în aceste părți românești, la 19 ianuarie și 23 iulie 1253, pe călugării din Ordinul Predicatorilor „în țara acelor cumani” și „la tătari”, precizând că acei „din neamurile păgâne sau schismatici, adică români aduși de curând la dreapta credință, să-și poată păstra soțiile”. Ele confirmă știrile lui Wilhelm de Rubruck că, de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Hanul își împărțise cu oglanii, șoldanii și mârzacii acest spațiu uriaș, în ținuturi, în care fiecare hălăduia cu supușii, robii și vitele, mereu în căutare de pășune. „Ei nu au oraș zidit și nu-l cunosc pe cel viitor - scrie călugărul misionar. Și-au împărțit între dânșii Scithia, care se întinde de la Dunăre până la răsăritul soarelui. Și fiecare căpitan, după cum are sub ascultarea sa mai mulți sau mai puțini oameni, știe hotarele pășunilor sale și unde trebuie să pască iarna, unde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au sosit cislenicii care au făcut cisla întregii țări a Suzdalului și a Riazanului și a Mur omului și au numit căpetenii peste zece și peste sută și peste mie și peste zece mii și au plecat în Hoardă, iar egumenii, călugării, preoții și cântăreții și cei care slujesc Maicii Domnului nu au dat cisla”. Mărturia cronicii lui Laurentie ne este confirmată și de către aceea a Cronicii Novgorodului, sub același an. „În iarna aceea au sosit solii tătarilor, scrie cronicarul, împreună cu Alexandru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a rămas în Țările Române cuvântul tătar vataman, ca economic ai satelor cu zece case, și acela de tămgăluire, pentru vite. Au fost exceptați de la recensământ clericii, episcopii și egumenii cu averile episcopiilor și mănăstirilor, și scutiți de oaste toți călugării și oamenii din satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici tamga și nici darea pentru plug și nici cai de olac, și nici pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest obicei a fost inițiat de către însuși Ginghis-Khan. „Ginghis împărat a miluit pe mitropoliții ruși și pe oamenii bisericii...” scrie în acest act, „pentru ca și împărații care vor veni după el să miluiască în același fel pe preoți și pe călugări și pe toți slujitorii bisericii, pentru că se roagă lui Dumnezeu cu inimă dreaptă și cu bucurie pentru noi și pentru neamul nostru și să ne binecuvânteze și ei să nu fie ținuți a plăti nici haraci, și nici tamga... nici una
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de a le rade bărbile și de a le distruge alte obiceiuri cu sila, nu au fost întâmpinate cu prea multă bunăvoință de către aceștia. Și cum întotdeauna violența naște rezistență, cumanii s-au răsculat împotriva lui Ladislau Cumanul și a călugărilor catolici, sub conducerea căpeteniei lor Oldamir, în anul 1282. Ciocnirile dintre răsculați și trupele regale au avut loc la Houd, în gura Mureșului. Înfrânți, cumanii cu Oldamir în frunte iau calea pribegiei și se refugiază în ținuturile românești stăpânite de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regelui romano-german, celui al Poloniei și nobililor din Slavonia și Ungaria. Până la urmă, nici Vaticanul nu a fost în stare să pună în mișcare o acțiune de mare anvergură a tuturor forțelor catolice împotriva lui Nogai. Mai ales, după ce un călugăr din Misiunea Franciscană din Crimeea i-a scris la Roma, în 10 aprilie același an 1287, că misionarii se bucură de toată atenția lui Nogai, care a însărcinat pe Ymor (Repede, în limba tătară), fiul lui Moldai, să supravegheze și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și în com. M. Kogălniceanu din județul Tulcea, dintre care una emisă chiar de către emirul Nogai. În fața atotputerniciei acestuia, următorul papă, Nicolae al IV-lea, nu știa ce atitudine trebuie să adopte. Pe de o parte, îndemna și trimitea pe călugării predicatori cu scrisori, în 3 septembrie 1288, să propage religia în țările de sub dependența lui Nogai; iar, pe de alta, în același an, cerea arhiepiscopului de Strigoniu să propage „cuvântul crucii” în Ungaria împotriva sarazinilor și tătarilor nogai, după ce constatase
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Licostomo, Chilia, Cetatea Albă sau Tana, după un portulan alcătuit în 1318 de Petru Visconti din Veneția. În vâltoarea acestor evenimente, trupe auxiliare de bulgari de pe Volga, din oastea emirului de la Cetatea Albă, au ucis la începutul anului 1314 pe călugărul franciscan Angelo de Epoleto. Faptul nu a fost urmat de consecințe. O singură scrisoare a papei Clement al V-lea, trimisă, în 1 februarie același an, regelui Ungariei cerea întreprinderea unei cruciade, acordând tuturor credincioșilor iertare de păcate, dacă s-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
s-a purtat cu alanii creștini și-l ruga să aibă aceeași bunăvoință și față de ceilalți creștini din imperiul său, ca să-și poată ridica biserici. În 31 octombrie același an, Marele Pontif mai trimitea încă o solie, alcătuită din patru călugări, pentru întărirea Misiunii Catolice și îndemna pe călugărul minorit Ilie, aflat la curtea hanului de la gura Volgăi, să obțină și bunăvoința lui Tynybeck, fiul întâi născut al lui Uzbek, în același scop. Și, pentru că solia trebuia să treacă prin Ungaria
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ruga să aibă aceeași bunăvoință și față de ceilalți creștini din imperiul său, ca să-și poată ridica biserici. În 31 octombrie același an, Marele Pontif mai trimitea încă o solie, alcătuită din patru călugări, pentru întărirea Misiunii Catolice și îndemna pe călugărul minorit Ilie, aflat la curtea hanului de la gura Volgăi, să obțină și bunăvoința lui Tynybeck, fiul întâi născut al lui Uzbek, în același scop. Și, pentru că solia trebuia să treacă prin Ungaria și Transilvania, unde aveau loc lupte cu tătarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]