7,249 matches
-
Cuvântul este optim folosit și se apropie de Logos, când evocă sau creează imagini. Tocmai aceasta este minunea imaginii: poate îngloba o cascadă de sensuri și lucrează și independent de nivelul înțelegerii noastre. Să folosim imagini, când vorbim, sfătuim sau certăm. Imaginea are multe virtuți: 1. Nu manipulează și respectă libertatea individului, trimițând la un complex de înțelesuri (din care alege liber). 2. Luminează spiritual adică: este un pas spre înțelegere, aduce bucurie și liniște prin adevărul și frumosul conținut. 3
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
teamă de a pași într-o lume pe care o presupun urâtă. Lipsa armoniei între părinți atenuează puterea educativa a exemplelor pozitive. Pentru a mă convinge de acest lucru, în cadrul unei ședințe cu părinții am adresat întrebarea: ,, Evitați să vă certați în fața copiilor? " Din răspunsurile primite se simțea faptul că părinții au fost puși în încurcătură, ezitând între adevăr și ocolirea lui.Unele răspunsuri erau de forma: ,, Nu, nu am evitat să mă cert în fața copiilor". Altele: ,, Desi mi-am propus
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
copilului cu părinții, prin toleranță, prin iubire necondiționată și prin aplicarea multor exerciții de empatie. Doar și noi am fost copii și ar trebui să ne amintim foarte bine cum e. Cum e să fii copil, cum e să fii certat, criticat, cum e să se ridice tonul la tine, cum e să nu reușești să îți mulțumești părinții, cum e să nu fii înțeles... Dar și cum e când mama și tata îți făceau un cadou frumos, cum e când
Arta de a fi părinte by Paula Livia Nicoleanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1423]
-
privire. Aceste consecințe se contrazic adesea. Unele vin din înțelepciunea noastră scurtă, altele din înțelepciunea care rămâne. Evenimentul providențial apare după evenimentul uman. Dumnezeu se ridică în spatele oamenilor. Negați oricât v-ar plăcea sfatul suprem, nu consimțiți la acțiunea sa, certați-vă asupra cuvintelor, numiți forță a lucrurilor sau rațiune ceea ce omul simplu numește Providență; dar priviți la capătul unui fapt împlinit și veți vedea că a produs întotdeauna contrariul a ceea ce se aștepta când nu a fost bazat câtuși de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care stă cuminte, rezemată de peretele din hol și îi arată în fiecare zi cât de îngrijită este. Uneori are o problemă și nu prea știe cum s-o rezolve. La școală sau la locul de joacă întâlnește persoane neîngrijite, „certate cu apa și săpunul”. Nu suportă mirosul greoi care vine dinspre acestea și se vede nevoită să se îndepărteze de ele. Pentru a nu deveni o persoana dezagreabilă, încearcă să urmezi câteva sfaturi pe care Mia le respectă cu sfințenie
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
problemele lui. Fii atent la ceea ce se vorbește, iar dacă cel cu care vorbești nu are dreptate, poți spune: “Totuși, părerea mea este că...” Nu-i contrazice mereu pe ceilalți parteneri de discuție, nu-i întrerupe brusc și nu te certa cu ei! Nu te amesteca într-o discuție dintre două persoane fără să știi despre ce este vorba! Vorbește pe un ton calm, convingător, folosind cuvinte pe care să le înțeleagă toți partenerii de discuție! Ai grijă să nu jignești
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
după care ceri meniul. Bărbatul sau băiatul face comanda, iar fata evită să discute cu chelnerul. În cazul în care nu ai fost mulțumit de ceva și vrei să faci reclamații, acestea nu trebuie făcute cu voce tare. Nu te cerți cu chelnerul, ci te vei adresa șefului de sală sau patronului restaurantului. Încearcă să nu-i incomodezi pe ceilalți cu coatele, geanta sau scaunul tău. După ce te ridici, împinge-l discret sub masă. IV.3. AȘEZAREA MESEI Astăzi Mia împlinește
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
roți. Toți și-au îndreptat privirile spre strada din apropierea școlii. Au observat o mașină care oprise brusc chiar lângă cei doi băieți care se jucau pe stradă. Fuseseră la un pas de un accident. Pe lângă sperietură au mai fost și certați de către șoferul nervos. Să râdem cu Mia! Mamă, cine este domnul acela din intersecție, îmbrăcat în uniformă? Este domnul polițist, puiule. Dar de ce dă din mâini, când în dreapta când în stânga? Arată șoferilor unde să meargă. Dar de unde știe el în
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
la povestitor puterea "de a crea tipuri vii" este nejustificat. Întrucât privește Amintirile și Moș Nichifor Coțcariul, se mai poate vorbi de tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii fac nebunii, un popă joacă cu poalele anteriului prinse în brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând dar nici acum de trebi. În plin fabulos dăm de scene de un realism poznaș. Gerilă, Ochilă și celelalte monstruozități ale basmului se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge o comică sfadă: "- Măsoară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să-mi aplec urechea glasului plânsorilor. Când, în timpul nunții, Făt-Frumos trece pe la curte, împăratul, vesel de băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului cum se nasc miturile în popor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și îl cântau. Era atât de minunată simplitatea și puritatea lor, încât, în capitule, se acuzau în mod public chiar și de poluțiile nocturne. Obișnuiau să nu judece niciodată, ci spuneau cu simplitate: «Așa este». Imediat ce vreunul dintre ei era certat de superior sau de un confrate, răspundea îndată: «Mea culpa» și se prosterna adesea la pământ. În acest sens, fratele Giordano, maestrul general al Predicatorilor, a spus că diavolul, apărându-i o dată, i-a spus că această expresie «mea culpa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
când mergea, părea că plânge continuu. O făcea într-o manieră discretă, astfel că nu era observat nici datorită vreunui zgomot, nici din cauza vreunui gemet sau schimonosire a feței. De asemenea, se ruga mereu oficiul stând în picioare și a certat cu asprime pe un frate care, după ce fusese nevoit să i se ia sânge, recita orele canonice rămânând așezat. Când i s-a apropiat ceasul morții, i-a spus fratelui Petru de Tewkesbury: «Tu cunoști toată viața mea». Și fiindcă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a văzut pe cineva că ara cu doi boi, unul slab și celălalt gras, iar pe acesta din urmă îl lăsa să meargă cum voia, pe când pe celălalt slab îl biciuia continuu. Țăranul a intervenit și a început să-l certe. Imediat a intervenit Sfântul Petru și a voit să-l alunge afară, dar l-a iertat de data aceea, avertizându-l să fie mai atent. Mergând mai departe, a văzut un alt om care ducea o grindă lungă cu care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-și pentru a treia oară drumul, a văzut un pădurar ce tăia copaci într-o pădure. Acesta îi lăsa pe cei bătrâni și strâmbi, tăindu-i pe cei drepți, verzi și foarte frumoși. Apropiindu-se de el, țăranul l-a certat. Și iată, imediat a intervenit Sfântul Petru și, de această dată, l-a dat afară din paradis». Fratele Albert voia de asemenea ca subalternii să fie respectuoși cu superiorii lor, deoarece trebuie să fim atenți, spunea el, ca «familiaritatea să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sens, a amintit faptul că pe când locuia într-un azil cu Sfântul Francisc, acesta l-a obligat să dubleze în fiecare zi cantitatea de mâncare ce era obișnuit să o consume. Fratele Albert era atât de generos, încât, odată, a certat cu asprime un guardian și pe econom, fiindcă nu avuseseră grijă de frați cu mai multă dărnicie după eforturile depuse în cadrul unei mari solemnități. Era un om atât de înțelegător și compătimitor, încât, unui frate cu sănătatea șubredă, i-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
am văzut; probabil că mi-ar lipsi timpul, nu așa avea hârtie suficientă și aș da cititorilor ocazie de sminteală, și nu de edificare (p. 144-145). Frații laici 25. Dacă un frate laic vedea vreun tânăr că vorbește latinește, îl certa, iar apoi își zicea sieși: «Vai mie mizerabilul! Vrei să renunți la sfânta simplitate pentru această înțelepciune a ta datorată Sfintelor Scripturi?». Pe de altă parte, eu răspundeam astfel: «Sfânta simplitate își este folositoare doar sieși, și cât reușește să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
14), nu mai sunt pomeni suficiente... (p. 31). Aprobarea pontificală 34. ... Aceștia sunt cei mici despre care vorbește Evanghelia lui Matei, la capitolul 19: Au fost aduși la Isus niște copii ca să-și pună mâinile asupra lor. Dar discipolii îi certau (Mt 19,13) (fiindcă la început unii cardinali nu vedeau cu ochi buni întemeierea acestui ordin). Dar Isus le-a spus (fiindcă suveranul pontif, adică Inocențiu al III-lea, așa le-a vorbit cardinalilor): Lăsați copiii și nu-i opriți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a dus la o mănăstire a doamnelor și, fiind odată în călătorie împreună cu Fericitul Francisc de la Bevagna spre o altă localitate, i-a cerut iertare fiindcă se dusese din porunca fratelui Filip la acea mănăstire. Atunci Sfântul l-a certat cu asprime și i-a poruncit, ca penitență, să se arunce așa îmbrăcat cum era în râul pe lângă care mergeau. Era luna decembrie. Ud până la piele și tremurând din cauza frigului, a trebuit să-l însoțească două mile lungi pe Fericitul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
om, care era plin de Dumnezeu și din această plinătate era bine pregătit cu privire la ceea ce trebuia să facă și să spună, trecând peste acel covor, s-a apropiat de sultan. Acesta, considerând că avea un motiv suficient pentru a-l certa pe omul lui Dumnezeu fiindcă îl ofensase pe Domnul Cristos, îi spuse: «Voi creștinii adorați crucea, ca semn special al Dumnezeului vostru; de ce atunci nu ți-a fost teamă să calci peste aceste cruci?». Fericitul Francisc a răspuns: «Trebuie să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a definit Ion Pop - o scriere a cărei originalitate nu poate fi contestată. Aici, ca și în poezia lui M., sinceritatea ofensivei față de întreaga organizare culturală și socială - trăgându-se din spiritul, înnăscut, de opoziție al unei persoane ,,neîngăduit” de certată cu sine și mereu în ,,contraavânt” - conturează imaginea unui autentic, sui-generis, avangardist. În contrast cu începuturile sale, întemeiate pe dilatarea și distorsiunea realului în numele unui eu hipertrofic, pe negarea mimesisului, versurile chemate să retrăiască patriotismul celui ce părea îndeobște a întoarce spatele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
care cei implicați nu fac un efort comun, comunicarea interpersonală nu prea are speranțe.” Norman Weiner, consultant În afaceri „Ai de gând să mă asculți?!?” M-am Întors să văd cine țipa În halul acela și am văzut o mamă certându-și copila. Exasperată și frustrată pentru că nu putea să capteze atenția fiicei ei, mama a izbucnit. Mă Întreb câți angajați n-au vrut să facă la fel cu managerii lor. Adică să-i apuce de umeri, să-i zgâlțâie bine
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
că multe firme nu reușesc să promoveze o polemică serioasă Între oameni bine intenționați și cu multă imaginație. Divergențele de opinie nu presupun neapărat un conflict. Frații Wright au Învățat cum să se contrazică și le plăcea enorm să se certe, dar cu un scop. „Tare-mi place să mă iau la harță cu Orv”, spunea Wilbur. „E ceva ce ne ajută să scoatem la iveală noi modalități de a privi lucrurile și de a șlefui imperfecțiunile.” „Certurile” lor au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
și respectul de sine. Cultura companiei la care lucra Carol era tocmai pe dos. Ea și colegii ei manageri nu se simțeau deloc În siguranță, iar consecințele nu au Întârziat să apară. Fiți de acord cu ei, ca să nu vă certați În afacerile din ziua de azi, se pare că ne-am pierdut abilitatea de a contesta ideile celuilalt. În numele corectitudinii politice, am făcut din amabilitate ceva mai important decât generarea de noi idei. Tolerăm orice fel de diversitate, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]