38,100 matches
-
Robert Escarpit, (la noi studii foarte interesante de sociologia lecturii au scris la începutul deceniului nouă Paul Cornea, Constantin Crișan, Ion Vasile Șerban ș.a.) literatura devenea în primul rând un act de comunicare între un emițător (autorul) și un destinatar (cititorul), mediat de mai multe instanțe (sistemul editorial, critica literară, mass-media, opiniile prietenilor și ale membrilor familiei cititorului). Spre deosebire de semiotică și structuralism, specializate în studierea măruntaielor textului, această metodă ridica cititorul la rangul de (co)autor, opera devenind în egală măsură
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
Cornea, Constantin Crișan, Ion Vasile Șerban ș.a.) literatura devenea în primul rând un act de comunicare între un emițător (autorul) și un destinatar (cititorul), mediat de mai multe instanțe (sistemul editorial, critica literară, mass-media, opiniile prietenilor și ale membrilor familiei cititorului). Spre deosebire de semiotică și structuralism, specializate în studierea măruntaielor textului, această metodă ridica cititorul la rangul de (co)autor, opera devenind în egală măsură (cel puțin) și rezultatul lecturilor diferențiate (în funcție de gradul de cultură, background-ul existențial ale celor în cauză
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
act de comunicare între un emițător (autorul) și un destinatar (cititorul), mediat de mai multe instanțe (sistemul editorial, critica literară, mass-media, opiniile prietenilor și ale membrilor familiei cititorului). Spre deosebire de semiotică și structuralism, specializate în studierea măruntaielor textului, această metodă ridica cititorul la rangul de (co)autor, opera devenind în egală măsură (cel puțin) și rezultatul lecturilor diferențiate (în funcție de gradul de cultură, background-ul existențial ale celor în cauză) și oarecum independentă de intențiile scriitorului care a redactat-o. Foarte relevante până la
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
epoca actuală este, prin definiție, una a comunicării și a relațiilor publice. Totul se negociază și se tranzacționează, emițătorii (de bunuri materiale sau simbolice) dezvoltă campanii de seducție din ce în ce mai sofisticate pentru a-și cuceri destinatarii (fie că ei se numesc cititori, cumpărători de bunuri de tot felul sau alegători în procesul electoral). Un autor debutant, nu foarte tânăr, Iulian Costache, a publicat o carte mai mult decât convingătoare în legătură cu revelațiile pe care le pot aduce astăzi studiile de sociologia lecturii. Mai
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
ordinea lor în volum, Maiorescu acomodează imaginarul poetic cu existența zbuciumată a poetului și impune un șablon de interpretare preluat de mai toate generațiile următoare de exegeți ai operei eminesciene), caracterul complex al liricii sale, apte să ofere satisfacție și cititorilor experimentați, dar și celor ocazionali (romanțele), permanentul proces de up date de care a beneficiat limbajul său poetic în editările succesive și care a făcut ca limba sa literară să surprindă mereu prin prospețime, indiferent de mutațiile firești petrecute în
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
mâhnesc, în cazul în care v-ați gândit să vă prefațez cartea, că nu mă consider omul cel mai potrivit, că nu am energia, acum, pentru a susține un asemenea proiect, și că mai mult decât cele câteva impresii de cititor cucerit, așa cum am procedat modest la aparițiile din România literară, n-aș putea dezvolta. Insist în părerea mea că vă trebuie un critic cu greutate, cu verb credibil și mai ales cu siguranța răbdării exemplare care să vă livreze publicului
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
în 1984 în Atelierul său din revista Flacăra. în toate versurile sale sunt risipite semnale superioare despre arta sa, despre sufletul său, despre gesturi și impulsuri care-i dau în lume grația unei mișcări artistice extrem de interesante și utile pentru cititorul atent să afle cum sunt în psihologia lor densă artiștii. Textele sale iradiază puterea de a se fixa în memorie, și ca însăși viața, ceva nu se poate consuma fără să nu ne încânte și impresioneze. Și mai spuneam un
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
aș fi vrut să fiu eu însumi și în a cărui stea cred cum cred în icoane". Și de ce nu vă semnați în clar, ca proprietară a unor atât de bogate calități și semnificații, ci aproape abarcadabrant, Isidora, Muza, prim cititor și modest exeget? în fine, iată și scopul epistolei: "Mi-aș dori ca din cele trimise să selectați ceva ce merită cu adevărat cunoscut și de alții. E de prisos să vă spun (spunem) că deja avem un volum de
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
el însuși de un laconism cât se poate de elocvent): " Dați-mi pe mână un ziar de provincie / și o baracă de scânduri cu o firmă soioasă / și-n trei zile orașele vor duhni a vanilie și a porturi deschise". Cititorii din epocă ai acestui poem înțelegeau prea bine că vanilia nu era un simbol al exoticului, ci o emblemă a libertății. În 1983, când citeam aceste versuri, credeam , împreună cu autorul lor, că un ziar liber ar putea schimba soarta unei
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
și trei firtale... Lumea se culcușește într-o deplină egalitate care, lucru ciudat, n-o împinge în monotonie. Un loc în care toate afacerile sînt chestii, toți cunoscuții sînt amici și toate iubirile amicilor sînt dame bune e, pentru toți cititorii care deschid cartea volantă, fără identitate, fără copertă, expresia însăși a diferitului. Cum se face? Diferențele, într-o "carte" în care onoarea devine bun de larg consum, accesibil tuturor, ca o manta decăzută în uniformă, nu sînt abolite, doar împinse
Cartea onorabililor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8853_a_10178]
-
ca număr de pagini, aparținând unor spații culturale și timpuri diferite: micul roman Domnișoara Christina de Mircea Eliade, apărut în 1936 (reeditare, Humanitas, 2004) și Măștile de Enchi Fumiko (Humanitas fiction, 2007, colecția "Raftul Denisei", traducere de Angela Hondru), oferit cititorilor români după jumătate de secol de la publicarea sa în 1958. Domnișoara Christina este construită la nivelul de suprafață ca o poveste cu strigoi care vampirizează făpturile vii, faptele se petrec pe o moșie din câmpie, aproape de Dunăre, iar epica se
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
deschis, ambiguu sporește efectul ambelor cărți. Adâncimi esoterice Yukio Mishima considera, plin de admirație, că Măștile sunt "o capodoperă esoterică", și aceeași definiție se poate aplica și romanului Domnișoara Christina, capodoperă a fantasticului românesc. Mai multe lecturi vor lămuri pe cititorul avizat și pasionat de fața ascunsă a ficțiunii, că ambele scrieri au numeroase taine încifrate, dincolo de istoriile spectaculoase. Romanul eliadesc rescrie, în variantă feminină, binecunoscutul mit al strigoiului, totodată reia câteva arhetipuri vehiculate frecvent de la romantism încoace, ele abat atenția
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
talent și de spirit posesiv. Domnișoara Christina distruge tot în viață și în moarte: femeile familiei par apăsate de un blestem, pier vitele și păsările, strigoiul cere mereu sângele și vlaga celorlalți. "Mortul viu" se supune unei fatalități pe care cititorul trebuie să o descopere singur. În Măștile se ascunde alt secret: Mieko TaganÜ se răzbună pe cei doi bărbați, soțul și iubitul, care i-au provocat, fiecare, o mare suferință. Povestea căsniciei și a sarcinii pierdute are ca pandant povestea
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
respirației și de un interes special pentru imponderabila lexicală, dusă uneori pînă la abstracțiune, toate de filiație barbiană, poezia lui Barbu Brezianu este lipsită de angulozități, de acel impact aproape contondent pe care poezia lui Ion Barbu îl are asupra cititorului. Dacă autorul Jocului secund se comportă ca un pugilist, lovind năprasnic și definitiv, Barbu Brezianu levitează într-un mediu translucid, folosește geometria doar ca pe o plasă cu ajutorul căreia captează muzici imateriale, și nu spre a crea realități definitive și
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
în Grecia. Desigur, nu-i exclus să fim întrebați: Cine se mai interesează astăzi de literatură și îndeosebi de poezie? Și câți vor citi oare poemele poetelor românce? Nu putem, într-adevăr, să răspundem cu certitudine nici să prevedem numărul cititorilor. Putem doar să spunem că volumele de beletristica și îndeosebi cele de poezie sunt cele mai frumoase lucruri "nefolositoare" pe care putem încă să le "cumpărăm"." A patra amplă antologie de poezie românească tipărită în Grecia la interval de câteva
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
în Grecia la interval de câteva decenii (cea mai "recentă" datează din deceniul 7 al secolului trecut) rămâne o dovadă grăitoare că, dacă există implicare de ambele părți, rezultatul este pe masura eforturilor: un volum elegant, atent tradus, care propune cititorilor din țară prietena câteva dintre cele mai percutante voci ale liricii feminine românești actuale.
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
apariție din seria Simenon: înainte de a-ți răspunde, va tasta ceva grăbit pe keyboardul computerului, după care te va privi derutat-bănuitor: "Parc-ar trebui să mai avem pe undeva două exemplare..." Formula idilică a librarului care era și cel dintâi cititor a apus demult. Pe vremuri, librăriile erau alimentate o dată sau maximum de două ori pe săptămână. Astăzi, magaziile se umplu în ritm necontenit. De când editorii au ajuns și propriii difuzori, e practic imposibil să faci față avalanșei de cărți ce
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
suficient de activă pentru a menține în viață un întreg sistem editorial. Ar urma să ne întrebăm cum arată cititorul-standard al României acestui moment. Fără a avea pretenția unui studiu sociologic, mi-e ușor să afirm că majoritatea copleșitoare a cititorilor de la noi sunt tineri: elevi, studenți, proaspăt absolvenți de facultăți. (Mă refer, desigur, la domeniul "umanioarelor", și nu la disciplinele specializate). Dintre maturi, cred că există două categorii care cumpără în mod constant cărți de literatură: medicii și avocații. De când
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
au fost cărți scrise... la celular (în metrou, la cursuri, în parc) și tipărite ulterior în formă clasică. "Romanul la celular" a devenit în ultimii ani un veritabil fenomen. Odată cu explozia blog-urilor, ne putem aștepta la surprize și mai mari. Cititori să fie, că scriitori are balta!
Cartea ca scut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8857_a_10182]
-
ca și bibliografie academică facultativă". Această ieșire din țarcul manualelor în largul culturii se face într-un mod cât se poate de atractiv și de convingător. Cărțile Editurii Art aplică, într-a--devăr, "exigența calității", așa cum se recomandă: "Dorim să ne câștigăm cititorii prin alegerile noastre: de autori, de traducători, de colaboratori, prin calitatea grafică a cărților noastre, prin prețurile lor decente. Oferta noastră își propune să fie - în toate sensurile - accesibilă. Singura restricție va fi aceea dictată de exigența calității. Nu altceva
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
și prin aspectul lor grafic, o editură de elită, mai îndrăzneață în "demonul teoriei" decât în demonul literaturii. Mai departe se pune problema rezistenței pe piața de carte, la acest nivel autoimpus și pe deplin asumat, demn de admirația unui cititor pretențios.
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
Libuše Valentová Cititorii României literare își vor aminti desigur că statul numit Cehoslovacia nu mai există de câțiva ani buni, fiind despărțit în două state independente curând după "revoluția de catifea" din 1989, printr-un divorț tot "de catifea". În 1993 a încetat
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
un volum de povestiri fantastice ale lui M. Eliade), și tânăra doctorandă Eva ¸apajnová. Firește, orice selecție este restrictivă și nu toate numele demne de interes au putut fi înglobate într-un grupaj de 115 pagini. Totuși, sunt convinsă că cititorii slovaci vor fi în stare să-și facă o idee destul de veridică despre ceea ce se întâmplă în ultima vreme în literatura română, odată ce vor ajunge să îi cunoască pe acei reprezentanți remarcabili ai prozei, poeziei, eseisticii și dramaturgiei: ne gândim
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
mea, această reîntoarcere spre anii '50, priviți dintr-o optică originală îmbinând o realitate aspră cu vis și fantezie, s-ar bucura, fără îndoială, în cazul în care romanul ar fi tradus, de un ecou favorabil și în rândurile publicului cititor ceh. Deocamdată, A2 kulturní túdeník a publicat un amplu fragment din roman, un medalion al autorului și un interviu în care Gabriel Chifu răspunde la întrebări legate, printre altele, de rolul scriitorului în societate, de postmodernism, de spațiul cultural numit
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
bloc parcă fără sfârșit și muzica lui Johann Sebastian Bach este de un efect nemaipomenit. Însă demne de admirație sunt înainte de toate performanțele artiștilor, răsplătiți la spectacolul praghez cu lungi aplauze și ovații. În încheiere, aș dori să le transmit cititorilor României literare o veste care îl privește pe scriitorul Milan Kundera, foarte bine cunoscut și în România. Această mare personalitate a literaturilor cehă și franceză s-a exprimat nu de mult, într-unul din puținele interviuri acordate, că nu se
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]