7,234 matches
-
e o raritate: puțini susțin teza în așa termini restrânși, deoarece numai pentru obținerea rezultatelor ce prezintă o teză de doctor, de regulă, sunt necesari 3 - 4 ani. Însă capacitățile intelectuale, munca încordată de zi cu zi și dragostea față de Codrii natali au încununat succesul. Problema științifică abordată a fost legată de studiul caracteristicilor microclimatice ale Codrilor. Cunoașterea caractericticelor climatice ale unei zone: Deci cunoașterea particularităților globale și locale ale climei sunt foarte importante pentru dezvoltarea durabilă a oricărei țări. Studiul
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
prezintă o teză de doctor, de regulă, sunt necesari 3 - 4 ani. Însă capacitățile intelectuale, munca încordată de zi cu zi și dragostea față de Codrii natali au încununat succesul. Problema științifică abordată a fost legată de studiul caracteristicilor microclimatice ale Codrilor. Cunoașterea caractericticelor climatice ale unei zone: Deci cunoașterea particularităților globale și locale ale climei sunt foarte importante pentru dezvoltarea durabilă a oricărei țări. Studiul caractericticelor climatice și a sensibilității climatice al anumitor zone a fost direcția principală de cercetare a
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
după alte surse, în 1842), aproximativ 40 de familii de munteni polonezi din Stara Huta au întemeiat un sat nou denumit Poiana Micului (în , în ). Conform legendei, muntenii fuseseră repartizați de comisia din Cernăuți într-o zonă premontană aflată în mijlocul codrilor. Ei au găsit o mică poiană pe care se afla o stână care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat cu exploatarea lemnului
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
Frumos, despre care face următoarea consemnare: "„A doua zi am ajuns la orășelul numit Târgul Frumos: o biserică acoperită cu paie, șapte case, iar cetățuia pustie.”" La 18 iulie 1755, domnitorul Matei Ghica (1753-1756) a dat schitului de călugări din codrul Iașului, de deasupra Socolei, și bisericii domnești din Târgu Frumos "„agiunsă la străcăciuni”" "„o bucată de loc din hotarul Târgului-Frumos”". Nemulțumiți că schitul din codrul Iașilor le cerea bezmăn, târgoveții s-au plâns în 1814 domnitorului Scarlat Callimachi, ei afirmând
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
pustie.”" La 18 iulie 1755, domnitorul Matei Ghica (1753-1756) a dat schitului de călugări din codrul Iașului, de deasupra Socolei, și bisericii domnești din Târgu Frumos "„agiunsă la străcăciuni”" "„o bucată de loc din hotarul Târgului-Frumos”". Nemulțumiți că schitul din codrul Iașilor le cerea bezmăn, târgoveții s-au plâns în 1814 domnitorului Scarlat Callimachi, ei afirmând că i-au purtat de grijă bisericii domnești "„dintru în vechimi și pană în zioa de astăzi, adică cu a lor cheltuială s'au făcut
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
muri, în dec. 1928. martie 1924 - Octav Vorobchievici este transferat la garnizoana de la Ismail, în calitate de căpitan, regimentul 28 Infanterie. 16 apr. 1925 - Primește ordinul Coroana României în gradul de ofițer, regimentul 28 infanterie Ismail. 1926 - Apare piesa de teatru "Drumul codrului", 24 pag., scene de război. A fost jucată de prieteni și membrii familiei. 1927-1928 - Octav Vorobchievici urmează cursurile Școlii Superioare de război din București. Președintele comisiei de admitere este generalul Ion Antonescu, care va fi și director de studii pe
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
în special râurii costișați / chezuri / piezuri - adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "șerpeasca", etc. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii "înfurcați" ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de râuri numiți "săbiate"; cosoiul dispare
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
Rezervatia Pădurea Goșman este importantă pentru protejarea arboretului secular de amestec de rășinoase cu fag și a diversității biologice. Situl adăpostește specii rare de păsări și specii de plante importante pentru floră din zonă. Rezervatia Goșman prezintă un stadiu de codru secular (vârstă copacilor este de circa 140-260 de ani) neinfluențat de om, al cărui arboret variază că vârsta înălțime și dimensiuni, de la uriași bătrâni de sute de ani ce ating înălțimi de peste 60 de metri cu diametru la baza de
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
1674 Mihalcea Hîncu este luat în robie de către tătari, iar fiul său, Dumitrașcu Hîncu, vinde o parte din avere pentru a-l răscumpăra. Se consideră că scăparea din robie l-a făcut să ctitorească în 1678 o mănăstire în inima codrilor - mănăstirea Hîncu (cu hramul Sf. Parascheva.) Mihalcea Hîncu moare în 1698. De numele lui Hîncu este legată denumirea orașului Hîncești din Republica Moldova, precum și mănăstirea pe care a ctitorit-o. Strada principală a orașului Hîncești poartă numele lui Mihalcea Hîncu, iar
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
drumul perfecționării universitare. Puternic impresionat de lecturile geografice ale lui Ion Simionescu,de care aflase și pe care le citise în anii de liceu,la care se adaugă dragostea pentru natură minunată a locurilor natale cu dealuri,vai și lunci,codrii și câmpuri roditoare îl fac să se înscrie,ca stundent,la secția de Geografie a Universității din Iași,unde Ion Simionescu era profesor,obținând,în urma unui concurs și dreptul de a locui gratuit în cămin. La secția de Geografie-Stiințele Naturale
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
sateni. Deoarece parașutele cu muniții au căzut în Ponorî, parașutiștii s-au fostificat aicea. Lupta care a durat o zi întrega s-a soldat cu: moartea unui parașutist (s-a sinucis), doi s-au predat iar ceilalți au dispărut în codrii. Pierderile noastre au fost un soldat și un civil. Toate aceste sacrificii umane și materiale făcute pe frontul de est cât și pe cel de vest s-au dovedit în mare parte inutile. După cum se știe Conferințele de la Teheran (noiembrie
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
,<ref name="list/33">"Belovezhskaya Pushcha / Białowieża Forest" pe pagina oficială UNESCO</ref> (în , în grafie latină "Belavežskaja Pušča", în Belarus și în Polonia), este un codru care se întinde în zona frontierei polono-bieloruse, aflat la circa nord de Brest (Belarus) și la sud-est de Białystok (Polonia). Este una dintre ultimele și cele mai mari rămășițe din imensele păduri virgine care odinioară acopereau Câmpia Europeană. Clasificată ca
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
Vălceaua Adâncă, între Palanga și Râca, la jumătatea drumului, Vâjietoarea, Valea Teleormanului, Valea Strâmbei și Valea Plescării. Flora și fauna comunei Flora: Vegetația zonei este reprezentată bogat: Pădurile au ocupat o mare zonă pe aceste meleaguri, făcând parte din marii codri ai Teleormanului. Cele mai importante păduri ale comunei au fost: pădurea Popilor, Bobatea, Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului. Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
importante păduri ale comunei au fost: pădurea Popilor, Bobatea, Șapte-Boi, Piscului, Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului. Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Academiei (sau pădurea Bucovului) și Cracului. Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
spre vest pădurea “Satul Vechi” prin partea centrală a acesteia. Din cauza deselor năvăliri ale turcilor, în drumul lor de la Giurgiu spre capitala Țării Românești, o parte din locuitorii vechiului sat s-au retras la 4-5 km de vechea așezare, spre Codrul Vlăsiei. Legenda spune că printre cei plecați se află și o femeie cu numele de Visa. Ea împreună cu cei șapte feciori ai săi și cu rudele sale formau cea mai numeroasă familie din noua așezare. De aici provine denumirea de
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
departe de s.Drăgușenii-Noi (Conojeni) Raionul Hîncești, își desena singur harta ocolului silvic, în care indica cele mai importante puncte,cum ar fi Mănăstirea Hâncu, stejarii seculari, izvoare, lăcușorul de la marginea pădurii, căci satul Secăreni este amplasat la margine de codru des, unde apa curge în izvoare cristaline. Clasa întîia a învățat-o în satul natal. A fost foarte greu să frecventeze lecțiile , trebuia să parcurgă o distanță de doi kilometri pe un drum plin de noroi. Vasile nu putea să
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
pește (prezent la turnul mare și la cele două turnulețe). Podul castelului este pavat cu cărămidă așezată pe palanca. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj pereții sunt mai subțiri. Intrarea principala în castel se face printr-o ușa mare din lemn de stejar, plasată sub terasă dinspre
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
Fapta", "Dacia rediviva", "Vremea", Revista Fundațiilor Regale, "Femeia și căminul", "Dorul românesc", Viața românească, "Luceafărul", etc. Debutează cu nuvela „Revedere” în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret „E pace noaptea asta-n codru” (1958). În perioada 1944-1947 frecventează cenaclul Sburătorul, iar în 1947 un comitet format din F. Aderca, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Camil Petrescu, Perpessicius, I. Negoițescu îi acordă premiul Asociației „Eugen Lovinescu" pentru nuvelă. Manuscrisul premiat, „Caii dracului”, nu va fi
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
precum "Bojskai, Derevici, Diadikov, Ghidicev, Gorodeț, Gorodok, Gubin, Kobud, Kudin, Semoti" sau "Vozviagl" și este deasemenea posibil ca grupul să fie slavo-român, păstoritul seminomad fiind în acele vremuri tulburate ocupația de bază a populațiilor din zonă, care se ascundeau în codri și mlaștini în caz de năvăliri, dar puteau ocazional participa la conflictele puterilor vremii, ca mercenari. Lisseanu a scris despre orasul Bolechov că era numit, intr-o cronică polonă, cu denumirea " Vila Valachorum dicta" Astăzi nu mai există nicio localitate
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
a fi cunoscut. Munții Tatra găzduiesc o mare diversitate de floră (arbori, arbuști, ierburi, licheni, mușchi, ciuperci) și fauna (mamifere, păsări, insecte, reptile, amfibieni, pești) specifică Munților Carpați, cel mai mare lanț muntos din Europa Centrală. Masivul este acoperit de codri bătrâni până la 1600 m (de fag și brad între 700 și 1250 m, de molid până la 1500-1600 m) și de pășuni hrănitoare între 1800 și 2300 m. Mai sus de 2500 m se află domeniul smocurilor de iarbă și al
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
un teritoriu de 45.630 km², cu 482,630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (conform cu recensământul ordonat de autoritățile țariste în 1817). Au trecut în componența Imperiului Rus ținuturile: Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată "Bessarabia". O dată cu încheierea războiului ruso-turc din 1877-1878, victorios pentru armata rusă, după ce a fost salvată de la înfrângere de intervenția armatelor române conduse
Rusofobie () [Corola-website/Science/328349_a_329678]
-
Belarusului vecin inclus în întregimea sa în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aria naturală se află în zona central-estică a Poloniei, în sud-estul voievodatului Podlasia, în nordul orașului Białowieża. a fost înființat în anul 1932 și reprezintă o mică parte a vechilor Codri ai Mazuriei (Pădurea Białowieża) ce ocupau Europa de Est, o zonă acoperită cu păduri seculare. Din cauza exploatării nemiloase a lemnului din această zonă, spațiul cuprins între Bretania și Rusia a rămas practic fără păduri, mai multe specii de animale, printre care și
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
munți ce fac parte din Carpații Maramureșului și Bucovinei, gruparea nordică a Carpaților Orientali), în bazinul superior al văii Caselor (pe cursul văii ce se varsă în râul Valea Caselor, afluent de dreapta al râului Moldova), în apropiera rezervației naturale Codrul secular Slătioara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (în bazinul superior al
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]