7,400 matches
-
ca în țara sa, la rudele sale și în familia sa” (Marcu 6,4). Cel mai important dintre frații lui Isus din Nazaret a fost Iacob, pe care Pavel îl numește “fratele Domnului”. Acesta a fost unul din conducătorii grupării conservatoare, înrădăcinate în iudaism, a discipolilor lui Isus din Nararet, grupare intrată în conflict cu gruparea înrădăcinată în elenism, din jurul lui Pavel din Tars. Anumiți exegeți susțin că rudele lui Isus ar fi ocupat poziții speciale în . În secolul al III
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
O altă consecință a tulburărilor a fost acceptarea unei noi constituții în 1831, care a intrat în vigoare la 4 septembrie 1831. Odată cu noua constituție, Saxonia a devenit monarhie constituțională și a obținut o legislatură bicamerală. Constituția a fost mai conservatoare decât alte constituții existente la acest moment în Uniunea germană. Totuși constituția servit Saxonia până în 1918. Regele și-a păstrat suveranitatea sa exclusivă, dar a fost obligat să coopereze cu miniștrii și cu deciziile celor două Camere reunite. Fără moștenitori
Anton al Saxoniei () [Corola-website/Science/327170_a_328499]
-
și fratele lui, Gnaeus Pompeius, au crescut sub ochii tatălui lor, unul dintre cei mai mari generali romani și un politician de carieră. Când Iulius Caesar a trecut râul Rubicon în 49 î.Hr., pentru a porni un război civil, senatorii conservatori, Pompei cel Mare și Gnaeus Pompeius au obligați să fugă spre est. Sextus, alături de mama sa vitregă, Cornelia Metella, au stat la Roma, ca în 48 î.Hr., după înfrângerea armatei lui Pompei la Pharsalus, să se îndrepte înspre insula Lesbos
Sextus Pompeius () [Corola-website/Science/327184_a_328513]
-
Rubenstein au ajuns să fie considerate de mulți analiști ca o nouă mișcare creștină și iudaică ce pleda moartea lui Dumnezeu. Cu toate acestea, după cum nota teologul evanghelist conservator John Warwick Montgomery, poziția lui Vahanian a fost apreciată ca fiind „conservatoare fără speranță de către susținătorii ateismului creștin”. ("Suicide of Christian Theology", p. 80). Vahanian și-a exprimat înțelegerea „morții lui Dumnezeu” ca o situație în care Dumnezeu este transformat într-un artefact cultural. Vahanian a fost alarmat de obiectivarea lui Dumnezeu
Gabriel Vahanian () [Corola-website/Science/327350_a_328679]
-
de Modena, care se va dovedi un dușman înverșunat al liberalismului. În 1844, sora ei Hildegard de Bavaria s-a căsătorit cu Arhiducele Albert, Duce de Teschen, liderul conservatorismului austriac și consilier apropiat al Arhiducesie Sofia. Această familie atât de conservatoare dar uneori excentrică a fost zguduită de revoluția de la 1848. Regele Bavariei, compromis de dragostea lui adulteră cu dansatoarea Lola Montez, a trebuit să abdice iar fratele Mathildei a urcat pe tron sub numele de Maximilian al II-lea al
Prințesa Mathilde a Bavariei () [Corola-website/Science/327363_a_328692]
-
unitatea și în mod oficial, iar cele două ideologii principale, neologismul și ortodoxismul au devenit dominante. În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
a continuat să pretindă tronurile din Anglia și Scoția, și a încurajat revoltele în numele său și în numele nepotului său Carol (cunoscut ca Prințul Bonnie Carol). Acest lucru a condus la ultima revoltă nereușită din 1745, devenind simbol ironic al revoltei conservatoare și a romantismului. Casa Regală Stuart a dispărut cu moartea Cardinalului Henric Benedict Stuart, fratele lui Carol Edward Stuart, în 1807. Franz, Ducele de Bavaria, este moștenitorul senior curent. Acești monarhi au folosit titlul de "Rege/Regină a Marii Britanii", deși
Casa Stuart () [Corola-website/Science/330591_a_331920]
-
o formă moderată și tradițională a mișcării Haskala, care a ființat în armonie cu conducerea religioasă și în sânul acesteia. Totuși, în ciuda relațiilor în principiu normale, a început să se ivească o discrepanță între rabini mai liberali și cei mai conservatori din rândurile obștilor evreiești ale Regatului Ungariei, care a dus în cele din urmă la o schismă. Un reprezentant eminent al primei tendințe, care încă se vedea profund implicat în spiritul tradițional, a fost rabinul Aharon Chorin al Aradului, care
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
țară al reprezentanților evreilor care să stabilească o ordine liber consimțită. La 14 aprilie, după ce documentul a fost predat ministrului Eötvös, 63 comunități, inclusiv unele cu o majoritate tradiționalistă, au semnat că sunt de acord cu această inițiativă. Tabăra ortodoxă conservatoare s-a grăbit să acuze pe fruntașii Congregației reformiste din Pesta că au acționat în mod nelegitim . Chiar și ortodocși moderați, între care Hildesheimer, au identificat în congresul plănuit o uneltire menită să-i pună în stare de subordonare. Deja
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Organizația, sub conducerea poetului și juristului Albert (Abraham) Farkas, a lui Markus (Meir) Trebitsch și a lui Nathan Abeles, a primit sprijinul rabinilor Avraham Shmuel Binyamin Sofer, Yirmiyahu Loew și Menahem Eisenstaedter. „Shomrei Das” au stat în fruntea luptei taberei conservatoare Majoritatea membrilor asociației erau neo-ortodocși și se identificau cu pozițiile rabinului Hildesheimer. De aceea rabinul ultraortodox Josef Schlesinger îi poreclise „Shomdey Dat” (Shomdey Das), adică „Trădători ai religiei”. La 25 noiembrie 1867 a fost înaintată în parlamentul maghiar legea pentru
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
In cele din urmă, adunarea a decis să instituie o „educație simultană”, prin trimiterea copiilor și la școlile maghiare, iar în ore mai târzii la „Hadarim” particulare, mai degrabă decât să sprijine înființarea de școli moderne publice evreiești. Unii, mai conservatori, se pronunțaseră chiar și pentru școli moderne evreiești, preferând ca profesorii să fie mai degrabă creștini decât neologi sau luminați, care ar putea să-i îndepărteze pe elevi de la tradiția ortodoxă. În cursul adunării au sosit și rezultatele alegerilor pentru
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
a format o congregație separată care a aderat la Comitetul Executiv. La Ungvár (Ujgorod), cel mai mare oraș din Unterland, o mică fracțiune dizidentă alcătuită încă la începutul anului 1869 a decis să ignore boicotul alegerilor pentru Birou de către majoritatea conservatoare și s-a alăturat acestuia. Un alt grup minoritar din Bratislava cea dominată de ultraortodocși, a procedat și el așa, cu scurt timp înainte de decesul rabinului Benjamin Sofer. Diviziuni similare, provenind din dispute locale care au putut deveni instituționalizate după
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
von Lettow-Vorbeck s-a repatriat în Germania în ianuarie 1919, având parte de o paradă personalizată pe sub poarta Brandenburg datorită invadării cu succes al unui teritoriu britanic. S-a manifestat ca un susținător deschis al monarhiei și al unui regim conservator. A luat parte activ la viața politică a Republicii de la Weimar, și a participat la luptele împotriva comuniștilor - „spartachiști”. Din cauza preferințelor sale politice a fost demis din armată în 1920, cu gradul de general-maior. În perioada 1920-1930 a fost ales
Paul Emil von Lettow-Vorbeck () [Corola-website/Science/330735_a_332064]
-
general de cartier al armatelor din Germania și Italia (până în aprilie 1805), cu mandatul, de a începe o reformă a armatei. Dar s-a dovedit, că Petru n-a fost o alegere bună pentru acest proiect, din cauza atitudinei sale foarte conservatoare. Cu toate acestea, a fost designat pe data de 7 octombrie 1803 deținător al regimentului de infanterie maghiar nr. 39 și onorat în anul 1808 cu titlul de baron de către împăratul Francisc al II-lea. În Mai 1805 Duka a
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
la nivel politic. După asasinarea lui Juliano Mer Khamis, multă lume s-a temut să aibă de a face cu teatrul datorită represiunii venite din partea autorităților dar și datorită faptului că aceștia contestau multe dintre stereotipurile și tabuurile unei societăți conservatoare. Pentru actorul Faisal Abu Al Heija, utilizarea dramaturgiei pentru a confrunta trecutul și pentru a analiza prezentul, a deschis "un nou spațiu" în care se simte liber să viseze ""ca toți ceilalți oameni din lume"". Un alt membru al teatrului
Teatrul Libertății (Freedom Theatre) () [Corola-website/Science/330751_a_332080]
-
timp, Congresul Polonia și-a pierdut constituția și armata. După eșecul revoltei din noiembrie, activitatea conspirativă clandestină a continuat pe teritoriul polonez. O elită politică și intelectuală poloneză exilată și-a stabilit o baza de operațiuni la Paris. Un grup conservator condus de Adam Jerzy Czartoryski (unul din liderii revoltei din noiembrie) s-au bazat pe sprijinul diplomatic străin pentru a restabili statutul Poloniei stabilit în Congresul de la Viena, pe care Rusia l-a încălcat începând din 1819. În caz contrar
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
Rusia, Prusia și Austria. Marele Seim a fost convocat de către Stanislav August în 1788. Realizarea Seimului a dus la adoptarea Costituției din 3 mai 1791, fiind considerată prima din Europa modernă. Reforma constituțională a generat o puternică opoziție în cercurile conservatoare ale nobilimii din Comunitate și de către Caterina a II-lea. Confederația Targowica a apelat la împărătesa Ecaterina pentru ajutor și în mai 1792 armata rusă a intrat pe teritoriul Comunității. Războiul defensiv purtat cu forțele poloneze s-a încheiat atunci când
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
Paris, unde a cântat ca violoncelist secund în orchestra teatrului Folies Marigny, el a revenit la Barcelona. Din octombrie 1896 a predat la Școala municipală de muzică din Barcelona, iar din noiembrie același an a devenit profesor de violoncel la Conservatorul del Liceu. Paralel, a dat concerte în saloanele din Barcelona, o vreme împreună cu orchestra Escalas. Apoi a fost angajat ca violoncelist în Orchestra Teatrului Grand du Liceu. În 1897 l-a cunoscut la Barcelona pe Camille Saint-Saëns. Împreună cu violoniștii Mathieu
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
metodă eficientă de a-l aduce mai aproape de țelul său; și anume transformarea imperiului. A fost un critic recunoscut al regimului celor doi principali mari viziri ai lui Abdül-Aziz, Ali și Fû' âd, despre care credea că sunt mult prea conservatori. Din cauza constatărilor negative la adresa guvernării va plăti cu numeroși ani de exil. A fost un admirator al filozofiei Luminilor și nu a făcut referire atât de des la islam pe cât au făcut-o alți contemporani de-ai săi. Prezent în
Ibrahim Șinasi () [Corola-website/Science/330912_a_332241]
-
căsătoriilor, independentă de gen. În 2006 cinci deputați social-liberali au introdus o rezoluție în care au cerut guvernului să creeze un proiect pentru o lege a căsătoriilor independente de gen (). Rezoluția a fost dezbătută în parlament, iar cei din coaliția conservatoare de guvernare i s-au opus. Ministrul Familiei, Carina Christensen, a argumentat că partenerii înregistrați aveau deja aceleași drepturi ca cei căsătoriți, cu excepția posibilității de a se căsători în biserică, iar astfel căsătoria independentă de gen nu era necesară. În
Căsătorii între persoane de același sex în Danemarca () [Corola-website/Science/330031_a_331360]
-
coloniști înfruntându-i pe maorii ce s-au ridicat la luptă și subjugându-i pe aborigeni. Europa domina întreaga lume prin intermediul comerțului, industriei, îndrăznelii și tunurilor. India era cucerită treptat de britanici, iar China rezista în fata schimbărilor, devenind mai conservatoare și refuzând să încurajeze idei noi și contactele externe. Japonia a continuat politica sa de izolaționism, dar s-a modernizat. Alte țări asiatice au căpătat noi alianțe și noi inamici din rândul europenilor, ce se amestecau în problemele acestora în
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
formată din 30 de persoane, în frunte cu arhiepiscopul de Kalocsa s-au deplasat la Czestochowa, de unde s-au întors, la data de 14 mai, împreună cu 14 călugări paulini însoțiți de arhiabatele ordinului, Pius Przezdziecki. Cu ocazia acestui eveniment, ziarul conservator "Budai Napló" ("Jurnalul de Buda"), în data de 16 mai 1934, scria: Începând din toamna anului 1939, sosesc sute de mii de refugiați polonezi în Ungaria, dintre aceștia, foarte mulți credincioși își aleg biserica-grotă ca loc de pelerinaj. În timpul celui
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
Jan Skotnicki, Feliks Jasieński și Zenon Pruszyński. Boy-Żeleński a scris o mulțime de poezii, schițe, cântece satirice și scurte povestiri care au fost puse în scenă la cabaretul Zielony Balonik, unde, a criticat și și-a bătut joc de autoritățile conservatoare precum și de moralitatea ambiguă a orășeanului în stilul bombastic al Tinerei Polonii. Datorită acestora, și-a creat o reputație de „copil teribil” al literaturii poloneze. La izbucnirea primului război mondial, Żeleński fost recrutat în armata austro-ungară și a servit ca
Tadeusz Boy-Żeleński () [Corola-website/Science/330462_a_331791]
-
ironică de insider. Corelația este între stil și conținut. Diferența este una a politicii reprezentării, intersectate cu sistemul social... pentru că reprezentările au o politică așa cum au o istorie, o geografie, o filosofie chiar...<br> Format într-un mediu academic destul de conservator, Pervolovici parcurge experiență oferită de paradigmă Brâncuși și de generațiile de aur ale sculpturii românești/ de la Apostu la Buculei. Dar, în același timp parcurge și un proces de adaptare prin teorie. Intersectate cu teoria, lucrările lui Pervolovici au o istorie
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
apare în „"Tęczna Powieść historyczna"”, o lucrare a lui Julian Ursyn Niemcewicz apărută în anul 1825 și în mai multe scrieri a lui Józef Ignacy Kraszewski apărute în anii 1839 și 1841. În anul 1869, un grup de tineri publiciști conservatori: Józef Szujski, Stanisław Tarnowski, Stanisław Koźmian și Ludwik Wodzicki au publicat o serie de pamflete satirice intitulate „"Teka Stańczyka"”, pe românește „"Portofoliul lui Stańczyk"”. La numai cinci ani după tragicul sfârșit al rebeliunii din ianuarie, pamfletele ridiculizau armata de revoltă
Stańczyk () [Corola-website/Science/329171_a_330500]