11,041 matches
-
concrete (care sfîrșesc prin a fi un surogat al fericirii) aceasta era ipoteza ambiguă, impresionist formulată, a caracterului funciarmente tragic al vieții. Un astfel de gînd încolțea în mintea tînărului Cioran pe solul oferit de ceea ce el însuși numea tragicul cotidian al existenței personale, ca semn al neputinței de a ajunge la esența proiectelor, promisiunilor, a revărsărilor și elanurilor de fiecare zi, ca ilustrare, altfel spus, a sforțării zadarnice de a prinde "finalitatea atîtor flagelări și schingiuiri spirituale"111. " Există zile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
București, 1991, p. 42. 50 v. Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, Editura Eminescu, București, 2001, p. 49. 51 v. Conferințele organizate de Asociația "Criterion" în primăvara lui 1933 (v. cea publicată în LA&I, Suplimentul de cultură al ziarului Cotidianul, serie nouă, nr. 43/247), anul VII, 28 oct. 2002) și de Uniunea Intelectualilor Români la 20 febr. 1934, în Mircea Vulcănescu, Tînăra generație, ed. cit., pp. 110-140. 52 Exegeza operei lui Vulcănescu nu a eludat însă tendința unui anume
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care l-a adus în lume", în Vremea, an VII, nr. [418], Crăciun [25 decembrie] 1935; apud SD, pp. 294-299. 109 v. Emil Cioran, " Nae Ionescu și drama lucidității", în Vremea, 6 iunie 1937. 110 v. textul inedit "Tragicul cotidian", în Saeculum, serie nouă, Sibiu, an I(III), nr. 3-4(12)/1995, pp. 89-90. 111 Ibidem. 112 Ibidem. 113 Ibid. 114 Emil Cioran, "Adolescența", text inedit, în Saeculum, serie nouă nr. 3-4/1995, pp. 90-91. 115 Ibidem. 116 Ibid. 117
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al femeii era definit stereotipic, limitat la acela de mamă, la menaj și îngrijirea persoanelor dependente. În combinație cu pretențiile față de femei din sfera publică, rezultatul era supraaglomerarea femeilor. Regimul comunist ignora - de fapt, ascundea - realități crunte dar, din păcate, cotidiene, precum violența domestică, abuzurile, violurile conjugale. Deși formal valorizată, codificată și ritualizată, egalitatea de gen a fost un mit și nu o realitate a comunismului. Acest lucru este demonstrat mai ales de datele referitoare la sfera privată culese prin sondaje
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ieșim în față nici într-un fel, pentru că trebuia să ne ducem viața mai departe [...]. Și, în condițiile astea, nu pot să spun că am dus lipsă, dar nici nu ne-am lăfăit". Această învățătură de viață explică mult din cotidianul cenușiu, dar rezistent, al vieții din timpul regimului comunist: neimplicarea, neieșitul în evidență, moderația, limitarea riscurilor sociale și profesionale, capitalizarea discretă a resurselor. Autodisciplina impusă astfel era în acord cu autoritarismul vremii și a fost compensată prin strategii tradiționale de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
volumele sale de interviuri pot avea relevanță pentru tema propusă, noi remarcând în mod special cel coordonat împreună cu Theodora-Eliza Văcărescu, Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008. 2 Dan Lungu a deschis practic o reevaluare a cotidianului comunist cu volumul său Povestirile vieții. Teorie și documente, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2003. Sesizând potențialul literar al subiectului, l-a reluat în registrul ficțiunii declarate, scriind romanul de succes Sînt o babă comunistă, Editura Polirom, Iași, 2007
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
publicat separat jurnalele sau rememorările ulterioare este cuprinzătoare. Fără a ne referi aici la literatura de și despre detenție (sau alte forme de persecuție directă, cum a fost domiciliul forțat), enumerăm doar câteva titluri, care trimit la relatări consistente ale cotidianului din perioada comunistă, imposibil de ignorat: Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, vol. I. (1944-1947), și vol. II (1947-1959), Editura Humanitas, București, 2007-2009; Alice Voinescu, Jurnal, vol. I-II, Editura Polirom, Iași, 2013; Doina Jela, Telejurnalul de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
străine naturii sale; trecerea bruscă de la spațiul agricol dominat de „frunza verde” la un spațiu dominat de sirena de fabrică; contestarea puternică a credinței la un popor trăitor Într-o credință care era nu percepută, ci temeinic asumată, ca banal cotidian de familie; un popor care, lipsit de cadrele impunătoare, nu resimțea nevoia templului purtând biserica În suflet, un popor cu puțini sfinți consacrați dar cu multă sfințenie. Ar fi interesant și poate tulburător să ne putem apropia de visele, fantasmele
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
celor care au îndurat represiunile comuniste și au biruit chiar dacă doar spiritual, înțelegi pe viu comunismul, dar înțelegi și că în fibra celor care vorbesc aceeași limbă cu tine stă o demnitate pe care e bine s-o cauți când cotidianul o infirmă. Trăim în Evul Media și acest mediu trebuie transgresat cu propriile sale mijloace. EBL este conștientă de rolul său de martor al istoriei. Când își invită insistent fiica să-și numeroteze scrisorile primite de la mama ei, ca nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a jucat și întâlnirea mea, în trenul Cluj-București, cu G. Stempel, Directorul Bibliotecii Academiei Române, cunoscut de mult. Din motive pe care le voi evoca mai jos și despre care am vorbit pe larg și mai înainte într-un interviu în Cotidianul 2 am fost pe punctul, de două ori, să distrug, exasperat, acest dosar. Un obscur instinct arhivistic m-a împiedicat totuși. Ca să nu mai fiu tentat, am donat întregul dosar Academiei. Dar întreaga experiență și aventură Eliade mi-a lăsat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și de insubordonare directă/indirectă. Aceasta a fost una din formele inconformismului meu și ale angajamentului ideologic împotriva regimului. Nu-l supraevaluez deloc, dar nici nu-l pot ignora total. Nu fac decât să repet ceea ce am declarat și în Cotidianul și în scrisoarea către Mircea Handoca. Reiau deci din primul text: Am scris-o (Hermeneutica lui M. E., n.n.) cu intențiile cele mai bune din lume: să sparg o blocadă. Cartea a fost scrisă în '79 și editată în '80
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de ifose, de suficiență, a întâmpinat această premieră riguros absolută. Mi-am dat seama repede că eram acuzat că... recuperam (sic !) pe M. E. în contul regimului etc. Ce puteam să răspund? Citez din nou protestul meu reprodus și în Cotidianul: Nu recuperez pe nimeni, nu transmit nici un mesaj, cartea îmi aparține integral ca inițiativă, dar mă întreb: Domnilor de la Paris, de ce Dvs. n-ați făcut-o întâi? N-ați făcut nici pușcărie, ați avut și posibilități de documentare superioare. De ce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că a fost, ca să ne exprimăm astfel, jumulit bine de pene, este, iarăși, incontestabil. Iar exploatarea sa a continuat chiar și după... moarte. Ne mărginim să reproducem doar scena finală a înmormântării, de la Schitul Păltiniș, așa cum am descris-o în Cotidianul: în munte se adunaseră, fără nici un anunț de presă, vreo patru-cinci sute de persoane. A fost și un mare sobor de preoți, condus de mitropolitul Plămădeală. Niște festivități religioase deosebite, care mi s-au părut exagerat de pompoase pentru modestia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este singurul care poate fi luat în discuție. într-un sens, este chiar... singurul. Autorul se dovedește un profesionist, căci nu este chiar simplu să scrii, ani la rând, câte un editorial zilnic, plus unul săptămânal, să conduci și două cotidiene de mare tiraj, un săptămânal și să faci și emisiuni etc., etc. Ion Cristoiu are experiența vieții și a oamenilor. Cunoaște bine epoca și protagoniștii săi. Are și o vastă sferă de relații, spirit de observație, bun simț popular, inteligență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
române se manifestă în neputința noastră de a concretiza și finaliza mari proiecte culturale. Ba, mai grav, chiar în neputința de a gândi proiecte culturale majore, din cauza unei bine înrădăcinate mentalități liliputane. Trăim de azi pe mâine, scufundați într-un cotidian haotic, avem senzația că suntem activi și eroici și, prinși de măreția noastră imediată, nici nu ne mai gândim să schițăm structura operelor de referință care lipsesc din cultura română. Pe scurt, nu avem... cărțile fundamentale care vertebrează orice cultură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mult. în unele momente de cumpănă, dezgustat de multele mizerii rezervate de deceniul al nouălea, intenționa să distrugă această corespondență. S-a răzgândit până la urmă și a donat-o Bibliotecii Române. 2 Șerban Madgearu, Interviu cu dl. Adrian Marino... in: Cotidianul, 19 martie 1992. Reproducem un pasaj: A.M.: îmi amintesc în modul cel mai neplăcut de Hermeneutica lui Micea Eliade. O carte pe care aproape regret că am scris-o. Am scris-o cu intențiile cele mai bune din lume: să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
larg această situație în capitolul Cultura oficială, cultura alternativă, pp. 256-299. 25 Paris, Gallimard, 1973, p. 69. 26 Fondul Adrian Marino amintit, Dosar nr.23. 27 Jurnal de idei, p. 153. 28 Șerban Madgearu, Interviu cu dl. Adrian Marino... in: Cotidianul, 19 martie 1992. 29 Euphorion, II, 6-8, 1991. 30 Jurnal de idei, p. 188. 31 Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, pp. 204-205. 32 Colocviu fără menajamente, (La TV, cu I. Sava), Gabriel Liiceanu nu face concesii, in: Românul liber, XII
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
188. 31 Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, pp. 204-205. 32 Colocviu fără menajamente, (La TV, cu I. Sava), Gabriel Liiceanu nu face concesii, in: Românul liber, XII, 2 februarie 1996, p. 12; o altă versiune, cu unele mici deosebiri, in: Cotidianul, V, 291, 13 septembrie 1995. 33 Dreptatea, 1 septembrie 1992. 34 Lupta (Paris), 188, 7 septembrie 1992. 35 Trebuie menționat (din rațiuni strict bibliografic-documentare) că acest studiu, pe care l-am dorit cât mai rece și documentat posibil, ne-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu citate din diferite publicații). După Dan C. Mihăilescu: Foarte exactă, scrisă cu gravitate, sever dar echilibrat, contribuția lui A.M. va rămâne o referință sigură în domeniu. (Pronostic... optimist?, n.n.). Să fie oare Noica răul deplin al culturii române?, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 7 decembrie N te 360 Adrian Marino 1992. Un ecou favorabil și în Israel, Minimum (Tel-Aviv), II, 76, iulie 1993, semnat Iacob Popper. 2. Mitul situației ireversibile, in: 22, IV, 7, 18-24 februarie 1993, 8
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
România literară, XXIV, 3; 17 ianuarie 1991. 1 Doina Cornea, Libertă? Entretiens avec Michel Combes suivis de lettres ouvertes adressăes à Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Petre Roman (Paris, Criterion, 1990, 272 p.). 5. Intelectualii și alegerile, in: Alternativa. Supliment politic. Cotidianul, I, 6 septembrie 1992. 1 Observații ulterioare în același sens la Marian Cătălin Avramescu, Așteptând pe Havel. Opoziția intelectuală în România de azi, in: Sfera Politicii, I, 6, mai 1993. 6. Don Quijote a greșit adresa, in: 22, V, 22-28 iunie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1995. Tema ne-a preocupat după 1989, adesea în termeni polemici: Intelectualii și lupta politică, in: Patria, I, 1, 16 februarie 1990; Scriitorul și puterea, in: 22, I, 35, 14 septembrie 1990; între suferință și competență, in: Alternativa. Supliment politic. Cotidianul, I, 8, 6 noiembrie 1992 (reluat in: Tribuna Ardealului, I, 205, 18 noiembrie 1992). 1 22, VI, 13, 29 martie 4 aprilie 1995, p. 13, la lansarea cărții sale Imitație de coșmar (București, Editura Du Style, 1995). 2 Lecție de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ianuarie 1995. 6 București, Editura Staff, 1995. 7 București, Ed. Kadet, 1994, cf. și comentariul nostru: Aici radio... Horasangian, in: România liberă, 1473, 31 ianuarie 1995. 8 București, Editura Staff, 1994. 9 Adrian Marino, O nouă istorie a ideilor, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 30 ianuarie; în acest volum, pp. 247-255. 10 Dan Pavel, Etica lui Adam sau de ce rescriem istoria (București, Editura DU Style, 1995). 11 Adrian Marino, Cetatea cărților, in: Jurnalul literar, II, 43-46, noiembrie decembrie 1991
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturii libere, in: Tribuna, 1, 28 decembrie; Un alt scriitor, in: Jurnalul literar, I, 8, 26 februarie 1990 și Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R., in: Dreptatea XXII, 249, 30 noiembrie, 1990; ultimul, în acest volum, pp. 17-20. 2. Postcomunismul cultural, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 8 noiembrie 1993. Reprodus in: Xenopoliana, II, 1-4, 1994, pp. 118-121. 3. Criză de structură in: România literară, XXVI, 15, 22-28 aprilie 1993. Răspuns la ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Agora, 3, 1991, pp. 31-36 (datat: 8 septembrie 1982). 2 Adrian Marino, Dosarul Mircea Eliade, in: Jurnalul literar, III, 27-30, octombrie 1992; în acest volum, pp. 41-51. 3 Aevum, fasc. III, 1980, pp. 541-543. 6. Români în Republica Literelor, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 11 aprilie 1994. 1 Adrian Marino, Amintiri în dialog, o lectură ideologică, in: 22, V, 16, 20-26 aprilie 1994. 2 Idem, Literature and Ideology in the Republic of Letters, in: aesthetics and the Literature of
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Literature of Ideas. Essays in Honor of A. Owen Aldridge, ed. by François Jost... (New York University of Delaware Press; London and Toronto, Associated University Press, 1990), pp. 214 224. 7. Integrare și identitate culturală. Titlul anterior: Decolonizarea Europei literare, in: Cotidianul. Supliment literar. Litere. Arte. Idei, 29 mai 1995. 1 Carla Valentino, Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimesione Europea/European Dimension, 1990). 2 Adrian Marino, La letteratura europea, oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]