7,173 matches
-
normalizarea relațiilor cu Pristina, dar la nivel intern practică exact opusul: refuză recunoașterea independenței provinciei. Practic, în Balcani sunt numeroși lideri „îmbrăcați” democratic, care s-au adaptat jocului dublu internațional de nevoie, se poate spune. Care ar fi motivația acestei diplomații pe două voci? Răspunsul este simplu: situația geopolitică actuală a fost factorul favorizant. Contextul crizei ucrainene i-a pus pe liderii balcanici în postura de a deveni interlocutori interesanți pentru „socotelile” altora în Balcani. De pildă, criza refugiaților a schimbat
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
confruntă UE, canalele diplomatice au fost folosite în cancelariile europene și ale SUA pentru a izola și submina opoziția locală macedoneană. Din păcate pentru unitatea regională, acest „model” poate fi extrapolat, întrucât se constată că fiecare și-a construit o diplomație proprie. Ne putem referi, în acest sens, și la „jocul“ Turciei, care, mizând pe prestația de excepție a fostului premier A. Davutoglu, a reușit să convingă principalii lideri de la Bruxelles că fără Ankara, Europa nu are soluție la problema migrației
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
la „jocul“ Turciei, care, mizând pe prestația de excepție a fostului premier A. Davutoglu, a reușit să convingă principalii lideri de la Bruxelles că fără Ankara, Europa nu are soluție la problema migrației. Însă, prin înlăturarea lui Davutoglu, este posibil ca diplomația turcă să fi ratat posibilitatea afirmării celei mai puternice țări balcanice pe o poziție deosebită în relațiile cu o Europă caracterizată de un pragmatism binecunoscut. Toată construcția diplomatică poate fi spulberată dacă se ia în considerare atitudinea președintelui Turciei, Recep
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
cu o Europă caracterizată de un pragmatism binecunoscut. Toată construcția diplomatică poate fi spulberată dacă se ia în considerare atitudinea președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care este interesat de reformarea Constituției și instituirea unui regim prezidențial absolut. Cum va rezolva diplomația prăpastia dintre cererile Turciei, care în schimbul soluționării situației refugiaților cere acces mai rapid în UE, și încălcările frecvente ale drepturilor cetățenilor din această țară? Cum se vor putea armoniza teama în fața Islamului radical pătruns prin valul de migranți și efectul
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
să rezolve problema: au acționat pentru a scăpa cât mai repede de refugiați de pe teritoriile lor, pasând valul... țărilor vecine. Evoluțiile au demonstrat că aceasta nu a fost o soluție a problemei, ci doar o amânare. La rândul ei, nici diplomația balcanică nu a reușit să se impună în rezolvarea problemei celui mai mare val migrator care a asaltat Europa după cel de de-Al Doilea Război Mondial. Ceea ce face ca aceasta să fie o lecție pentru europeni: crizele de acest
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
De-a lungul timpului, România a dat diplomației nume de referință în materie, personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
De-a lungul timpului, România a dat diplomației nume de referință în materie, personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția, Moscova, Roma
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note consulare etc. etc.”, scria poetul două decenii mai târziu, după ce slujise cu aplomb diplomația românească, în special în capitala Franței, unde a obținut recunoașterea dublei alegeri a lui Cuza și de unde a lucrat cu folos pentru același lucru și în cazul Angliei, precum și al italienilor din Torino. De menționat faptul că noul stat național
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
tot vestul Europei - Ludovic Steege la Berlin și Viena, Ștefan Golescu la Berlin și Paris, prințul Obolenski, un apropiat al domnitorului, la Petersburg. Un alt apropiat al lui Cuza, marele om de stat Mihail Kogălniceanu (1817-1891) a manifestat preocupare pentru diplomație încă din tinerețe. Mult mai târziu, însă, în 1880, cu anvergura demnitarului de rang înalt, avea să sosească în capitala Franței ca primul ministru plenipotențiar al României la Paris. Activitatea sa în prima legație a țării într-unul din cele
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
mai multor articole publicate în paginile revistei noastre. Printre reprezentanții de frunte ai politicii externe românești mai pot fi amintiți Constantin Argetoianu, Lucian Blaga, Neagu Djuvara, Mircea Eliade, Alexandru Paleologu, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Malița ș.a. Epocă după epocă, diplomația românească a continuat o tradiție de excepție prin personalități remarcabile, ivite în mod fericit de fiecare dată când istoria punea România în situația de a avea nevoie de viziune în diplomație. Despre eforturile și performanțele politicii externe românești, revista „Balcanii
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Vianu, Duiliu Zamfirescu, Mircea Malița ș.a. Epocă după epocă, diplomația românească a continuat o tradiție de excepție prin personalități remarcabile, ivite în mod fericit de fiecare dată când istoria punea România în situația de a avea nevoie de viziune în diplomație. Despre eforturile și performanțele politicii externe românești, revista „Balcanii și Europa” va publica o serie de articole prilejuite de prestigioase apariții editoriale, sprijinite de-a lungul anilor de „NIRO Investment Group”.
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
avut loc nu demult o reuniune a societății civile pe tema complexă și incitantă a relațiilor româno-ruse. Inițiativa, temerară, aparține Centrului Rus pentru Știință și Cultură, directorului Centrului, doamna Natalia Mujennikova, care au realizat, prin masa rotundă pe tema „Rolul diplomației publice în întărirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre Rusia și România”, o performanță de invidiat și de către oamenii politici și diplomați, și de alți reprezentanți ai societății civile: un dialog româno-rus sincer și bine intenționat, într-un moment european
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
Viaceslav Samoșkin și Corneliu Vlad, dar și de cercetători și reprezentanți de ONG din generațiile mai tinere. Amintiri, nostalgii, planuri și speranțe în activități comune, dar toate cu gândul la relansarea legăturilor îndelungate și tradiționale dintre popoarele noastre. Tema reuniunii - diplomația publică - s-a dovedit a fi un generos stimulent pentru viitoare comunicări și dezbateri cu o tematică diversă și de real interes. Dialogul româno-rus abordat cu sinceritate este, totuși, parazitat de un deficit de înțelegere și comunicare, marcat în mod
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
prima femeie în această funcție după 1990 și de asemenea cel mai tânăr președinte croat din istorie. Kitarović a activat ca ministru de Externe al țării sale, Ambasador al Croației în SUA și asistent al Secretarului General al NATO pentru Diplomație Publică. Este unica femeie care a ajuns în structura de conducere a Organizației Nord-Atlantice. „UE și NATO trebuie să transmită mesaje ferme regiunii est-europene. Înainte de toate, procesul de extindere rămâne ca politică.” Dalia Grybauskaitė. Grație unei activități remarcabile în fruntea
Femei la vârful ierarhiei politice europene by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296376_a_297705]
-
eliminării vizelor pentru Statele Unite în cazul celorlalte țări - stabilitate, contribuție la securitatea regională și la operațiunile militare ale NATO, susținerea intereselor SUA, precum și un parteneriat strategic solid. Așadar, de ce mai depinde intrarea României în Programul „Visa Waiver”? De continuarea eforturilor diplomației românești, de un lobby eficient pe lângă Congresul Statelor Unite (promovat, de altfel, de cele 17 mari companii americane membre ale Consiliului de Afaceri Româno-American) și, nu în ultimul rând, de cetățenii români, care, îndeplinind condițiile, pot reduce rata de refuz a
Pe când eliminarea vizelor pentru Statele Unite? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296407_a_297736]
-
În calitate de reprezentanți peste hotare ai guvernelor, diplomații sunt protejați de o imunitate care de-a lungul timpului i-a scos din nenumărate încurcături. Totuși, unii au făcut lucruri suficient de grave încât „umbrela” protectoare să nu-i poată apăra... Când imunitatea devine un privilegiu de care se
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
care de-a lungul timpului i-a scos din nenumărate încurcături. Totuși, unii au făcut lucruri suficient de grave încât „umbrela” protectoare să nu-i poată apăra... Când imunitatea devine un privilegiu de care se face abuz, se întâmplă ca diplomații să mai și ajungă în instanțe. Alcoolul și viteza le-au făcut probleme de... imunitate și diplomaților ruși. În 2001, Andrei Knazyev, secretar al Ambasadei Rusiei, a lovit două femei care mergeau pe trotuar în Ottawa, una dintre ele decedând
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
iscat o dispută între cele două țări, care a dus, se pare, și la un proces. Acesta a rămas atât de bine acoperit, încât nu s-a mai auzit nimic despre caz. La agresiunea împotriva soțiilor sunt de remarcat și diplomații japonezi. În 1999, Shuji Simokoji, consul general la Vancouver, a fost arestat pentru bătăile aplicate consoartei. A pledat vinovat și... a fost exonerat pe deplin. Ba chiar a avut curajul să afirme că „în Japonia nu contează dacă soțul își
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
dintre acești angajați au fost prinși cu o jumătate de tonă de marijuana transportată în limuzina diplomatică. Se pare că aceasta este o practică extinsă, din moment ce în anul 2004, un raport american dezvăluia faptul uluitor că timp de două decenii diplomații nord-coreeni fuseseră implicați în 50 de incidente cu droguri pe teritoriul SUA. Iar în 2013, serviciile secrete sud-coreene atrăgeau atenția că vecinii din nord au trimis un mare transport de metamfetamine (circa 200 kg, notează listverse.com) în Ambasadele din
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
că vecinii din nord au trimis un mare transport de metamfetamine (circa 200 kg, notează listverse.com) în Ambasadele din estul Europei, cu ordin să se vândă și banii să fie trimiși înapoi în țară! Phenianul i-a retras pe diplomații demascați de fiecare dată când a fost cazul și nu se știe să fi existat procese ori condamnări...
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
solemne a Parlamentului. De altfel, două demersuri ale Germaniei au purtat semnele reconcilerii istorice în zilele marcării celor 70 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Este vorba despre prezența, în ziua de 7 mai, a șefului diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier, la ceremoniile organizate în fostul oraș-erou Stalingrad. Oficialul german a vizitat, împreună cu omologul său rus Serghei Lavrov, locurile unde s-a purtat sângeroasa bătălie și a prezentat Rusiei scuze pentru suferințele pe care trupele germane le-au
70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste () [Corola-website/Journalistic/296404_a_297733]
-
Aderarea la Spațiul Schengen preocupă diplomația bulgară în cel mai înalt grad. Stau mărturie ultimele declarații de intenție în această direcție, care atestă faptul că Bulgaria își extinde aria eforturilor pentru a se vedea membră a spațiului de liberă circulație. O asemenea acțiune este dialogul intensificat
Bulgaria şi dosarul Schengen () [Corola-website/Journalistic/296410_a_297739]
-
I. Unii dintre acești oameni de stat au plătit cu viața îndrăzneala de a face politică mare între mari jucători ai istoriei, Mihai Viteazul numărându-se între ei, fiind chiar primul dintre aceștia. Ceea ce a gândit acest om de acțiune, diplomație și patriotism a devenit o constantă a politicii românești, atunci când aceasta s-a manifestat. Au fost și momente grele, când politica românească a tăcut, dar atunci când a găsit o nișă între marile blocuri de presiune din est, vest și sud
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
și o garanție pentru a aproba parcursul spre UE al țării vecine: semnarea unui Protocol româno-sârb privind etnicii români din Valea Timocului. A urmat un val de critici, dar România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziția de atunci a diplomației române a fost corectă și legitimă, bazată pe realitățile din Șerbia: populația de etnie română a fost supusă constant mecanismelor de deznaționalizare, statul sârb a inventat o „etnie vlaha” și a negat că ar fi vorba tot despre români, a
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
să aibă libertatea de a-și alege identitatea națională și asta trebuie să se întâmple și în Valea Timocului”, spunea Korodi. După semnarea amintitului Protocol, nu s-a mai întâmplat nimic. A rămas o hârtie fără valoare. În paralel cu diplomația română, asociațiile românilor din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]