7,175 matches
-
traversarea râului a încetat, pentru că lumina dimineții permitea artileriștilor germani să lanseze atacuri mai precise asupra bărcilor. 2.163 de infanteriști, 160 de polonezi, 75 de soldați ai regimentului Dorset și mai multe zeci de alți soldați aliați au fost evacuați, dar cam 300 de oameni au rămas pe malul nordic când operațiunea s-a oprit, iar alți 95 au fost uciși în timpul nopții. De-a lungul dimineții de 26 septembrie, germanii au continuat atacurile și au reușit într-un final
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
dintre cei 30 de comandanți de companii. Aproximativ 500 de soldați aliați au rămas pe teritoriul controlat de inamic și, în lunile care au urmat, o bună parte dintre ei au fost recuperați, ca de exemplu cei 138 de oameni evacuați în cadrul Operațiunii Pegasus. După ce efectivele au mărite prin recrutarea de noi soldați, reîncadrarea unor evacuați sau a prizonierilor de război repatriați în lunile care au urmat, divizia era încă atât de puternic slăbită încât Brigada a 4-a de parașutiști
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
sugerează că în timpul luptelor au murit cel puțin 453 de civili, uciși de bombardamentul aliat din prima zi a operațiunii sau în timpul luptelor din zilele care au urmat. După încheierea luptelor, civilii din Arnhem și satelel din jurul orașului au fost evacuați forțat, ceea ce a permis germanilor să transforme malul de nord al Rinului într-o zonă defensivă puternică. Celor care locuiseră în zonă nu li s-a permis să se reîntoarcă la casele lor fără să aibă un permis, iar cei mai mulți
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
baie!", "Kin-dza-dza") și dramă ("Idiotul", "viraj Periculos", "Любовь земная"). A fost principalul artist al teatrului Vahtangov în perioada lui de glorie. S-a născut în familia juristului V. V. Iakovlev. Odată cu începutul Marelui război pentru apărarea patriei familia Iakovlev a fost evacuată în Ufa. Despre aceste groaznice prime zile de război Iuri Vasilievici a relatat mai târziu. În Ufa Iuri Iakovlev, la vârsta de 13 ani, a lucrat împreună cu mama sa în spital. În 1943, familia Iakovlev s-a întors la Moscova
Iurii Iakovlev () [Corola-website/Science/336753_a_338082]
-
o trecere îngustă către o curte deschisă, pătrată și înconjurată de ziduri și magazii. Vitele legate de niște stâlpi erau tăiate pe loc, bucăți de carne erau aruncate pe jos, sângele curgea din toate direcțiile și gunoiul acumulat nu era evacuat.” Filantropul evreu britanic de origine sefardă Sir Moses Montefiore a fost impresionat de suferința provocată de supraaglomerarea și bolile din Cartierul evreiesc și a hotărat înființarea pentru evrei a unui spital în afara zidurilor cetății.În acest scop el a cumpărat
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
dar societatea de renovare și dezvoltare continuă să fie activă. Până la Războiul de Șase Zile Cartierul evreiesc era despărțit de ulicioara Zidului de apus prin Cartierul arab al Moghrabilor de la poalele Zidului de apus. În urma războiului Cartierul Moghrabilor a fost evacuat, iar casele sale mizere au fost dărâmate pentru a crea esplanada din fața Zidului de apus.În acest fel s-a creat o continuitate între Zidul de apus, principalul loc sfânt al iudaismului contemporan și Cartierul evreiesc, și zidul a devenit
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
apus.În acest fel s-a creat o continuitate între Zidul de apus, principalul loc sfânt al iudaismului contemporan și Cartierul evreiesc, și zidul a devenit parte integrală din cartier. Familiile arabe care au locuit în cartierul evreiesc au fost evacuate în schimbul unei despăgubiri financiare. O parte din ele s-au mutat în cartierul Abu Dis, o singură familie fiind evacuată din casa ei dărăpănată, abia în anul 1980, în schimbul unei despăgubiri substanțiale. Unul din cei evacuați la începutul anilor 1970
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
Cartierul evreiesc, și zidul a devenit parte integrală din cartier. Familiile arabe care au locuit în cartierul evreiesc au fost evacuate în schimbul unei despăgubiri financiare. O parte din ele s-au mutat în cartierul Abu Dis, o singură familie fiind evacuată din casa ei dărăpănată, abia în anul 1980, în schimbul unei despăgubiri substanțiale. Unul din cei evacuați la începutul anilor 1970 a făcut apel la Tribunal cerând să-și arendeze casa din cartierul renovat, dar judecătorul Haim Cohen a respins cererea
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartierul evreiesc au fost evacuate în schimbul unei despăgubiri financiare. O parte din ele s-au mutat în cartierul Abu Dis, o singură familie fiind evacuată din casa ei dărăpănată, abia în anul 1980, în schimbul unei despăgubiri substanțiale. Unul din cei evacuați la începutul anilor 1970 a făcut apel la Tribunal cerând să-și arendeze casa din cartierul renovat, dar judecătorul Haim Cohen a respins cererea: „Este firesc faptul ca renovarea are drept menire revenirea colectivității evreiești din Orașul Vechi la vechea
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
etnice care locuiau în regiune. Mulți germani din Galiția au fost deja transferați în regiunea Volinia la sfârșitul anului 1914. În timpul Mării Retragerii rusești din vara anului 1915, sute de mii de evrei, germani și polonezi din Galiția au fost evacuați în mod brutal și transferați spre est. Grație cuceririi Liovului, generalul Mackensen a fost promovat la gradul de feldmareșal, comandantul unui grup de patru armate austro-germane. Între 23 și 27 iunie germanii au trecut, de asemenea, râul Nistru, în cele
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]
-
boli Mintale și Alți Deținuți" (1961), scrisă de sociologul Erving Goffman, În 1963, președintele american John F. Kennedy a introdus o legislație delegarea Institutul Național de Sănătate Mintală pentru a administra Centrele Comunitare de Sănătate Mintală pentru cei care sunt evacuate de stat, spitale de psihiatrie. mai Tarziu, însă, Centrele Comunitare de Sănătate Mintală accentul să mutat la furnizarea de psihoterapie pentru cei care suferă de afecțiuni acute, dar mai puțin grave tulburări psihice. în cele din Urmă nu au făcut
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
Rusia, luând de soție pe fiica unui comerciant, care l-a însoțit, ulterior, la reîntoarcerea în țara sa natală. După pensionare s-a retras din viața publică și a trăit, până la moarte, în Brno-Řečkovice. În perioada regimului comunist a fost evacuat din propria locuință și degradat la gradul de soldat, retrăgându-i-se și decorațiile date de către statul cehoslovac. A murit în sărăcie și uitare, fiind reabilitat de abia după Primăvara de la Praga. Născut, așadar, în 16 martie 1880, în Ústí
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
Ministerului Apărării, fiind, însă, confirmat cu calitatea de general în retragere, deși în anul 1945 și-a oferit serviciile ministrului apărării naționale, Ludvik Svoboda. Prigoana rușinoasă împotriva sa a continuat și după sfârșitul războiului. În luna februarie 1948 a fost evacuat din vila în care locuia, iar în primăvara anului 1950, autoritățile comuniste l-au degradat la rangul de soldat, i-au retras decorațiile și i-au tăiat pensia de general. A fost obligat să trăiască numai cu 200 de coroane
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
cucerită fără lupte de forțele israeliene din mâinile „Armatei de Eliberare Arabe” și ale armatei siriene, care s-au retras, în cadrul fazei a doua a așa numitei Operațiuni „Dekel” (19 iulie 1948). La 20 mai populația civilă a satului fusese evacuată din ordinul forțelor arabe neregulate. După Benny Morris, acestea se temeau că satul se va preda evreilor. La 7 iunie satul suferise o primă incursiune a unei grupe de soldați din brigada Golani. În primii ani de administrație israeliană, militară
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
naval, înaintarea germanilor a fost reluată. Răgazul de timp câștigat de bombardamentele navale a fost folosit de apărătorii olandezi pentru evacuarea trupelor în sectorul de nord și peste podul de peste canalul Postbrug. Sigurul sector al Zanddijkline care nu a fost evacuat imediat a fost cel partea de sud. Aici, batalionul olandezilor care nu fuseseră ținta bombardamentelor "Luftwaffe" a mai întârziat pe poziții, dar în cele din urmă și acesta a fost retras. Insula Tholen, care fusese mai înainte parte a regiunii
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
de 18 mai, un negociator german le-a adus apărătorilor olandezi vestea capitulării din alte regiuni. În aceste condiții, forțele olandeze izolate de restul țării, au capitulat la rândul lor. Cea mai mare parte a flotei militare olandeze a fost evacuată până pe 14 mai. După această dată, câteva vase militare dintre cele care nu fuseseră evacuate au reușit să se strecoare până în porturile Regatului Unit, iar cele rămase au fost capturate de germani. Vasele olandeze care au reușit să ajungă în
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
regiuni. În aceste condiții, forțele olandeze izolate de restul țării, au capitulat la rândul lor. Cea mai mare parte a flotei militare olandeze a fost evacuată până pe 14 mai. După această dată, câteva vase militare dintre cele care nu fuseseră evacuate au reușit să se strecoare până în porturile Regatului Unit, iar cele rămase au fost capturate de germani. Vasele olandeze care au reușit să ajungă în Anglia au fost folosite mai apoi pentru apărarea Indiilor Olandeze după ce colonia a fost atacată
Bătălia pentru Zeelanda () [Corola-website/Science/337131_a_338460]
-
orașul. Luptătorii francezi care apărau citadela care domina orașul vechi nu au putut fi anunțați cu privire la ordinul de retragere, iar generalul Lanquetot și-a dat seama doar în dimineața celei de-a doua zi ca majoritatea soldaților britanici au fost evacuați. Francezii și britanicii care nu fuseseră evacuați au rezistat până pe 25 mai, când au acceptat să capituleze. Guderian avea să noteze că ordinul de oprire a înaintării și organizarea unor poziții defensive împotriva unui atac probabil al aliaților, a dus
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
domina orașul vechi nu au putut fi anunțați cu privire la ordinul de retragere, iar generalul Lanquetot și-a dat seama doar în dimineața celei de-a doua zi ca majoritatea soldaților britanici au fost evacuați. Francezii și britanicii care nu fuseseră evacuați au rezistat până pe 25 mai, când au acceptat să capituleze. Guderian avea să noteze că ordinul de oprire a înaintării și organizarea unor poziții defensive împotriva unui atac probabil al aliaților, a dus la pierderea șansei cuceririi rapide a porturilor
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
pe 23 mai, numai pentru ca a doua zi să fie oprită din nou până pe 27 mai. Dunkerque a fost cucerit doar pe 4 iunie, când cea mai mare parte a Corupului Expediționar britanic și importante forțe franceze și belgine fuseseră evacuate. Boulogne-sur-Mer, Calais, Dunkerque și Dieppe sunt proturile franceze din zona cea mai îngustă a Canalului Mânecii. Boulogne se află la vărsarea râului Liane, ale cărui meandre străbat o vale dintre dealuri. Portul este plasat pe ambele maluiri ale râului. Din zona
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
de coastă din forturi să fie demontate și să fie transportate în port în vederea evacuării. După aceea, Dutfoy a plecat spre Dunkirk, iar indisciplina s-a instalat în rândul trupelor. Au fost semnalate jafuri, iar civilii care doreau să se evacueze pe mare au intrat panică. Pentru îndepărtarea civililor panicați din port, comandantul frontului de pe țărm i-a amenințat pe aceștia cu folosirea armelor de foc. Acțiunea de evacuare sau de distrugere a bateriilor de coastă a continuat până când amiralul Leclerc
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
în plin de bombardierele în picaj [[Stuka]]. Cu doar puțin timp mai înainte de declanșarea atacului aerian, distrugatorul HMS "Keith" a ancorat în port și a început îmbarcarea geniștilor răniți. După ora 18:00, comandantul distrugătorului "Keith" a primit ordin să evacueze, împreună cu alte cinci distrugătoare care se îndreptau spre port, pe toți militarii britanici. Fox-Pitt a decis să continue cu evacuarea geniștilor, în vreme ce unitățile de gardă se retrăgeau spre port. Distrugătoarele "Vimiera" și "Whitshed" le-au înlocuit pe "Vimy" și "Keith
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
șoseaua Târgu Ocna-Slănic-Moldova (actual dezafectată) ce aproape a scufundat un pod de beton, s-au adus zeci de basculante cu pământ pentru umplerea găurii din urmă dar prima continua să se extindă. O parte din cartierul Gura Slănicului a fost evacuat iar familiile s-au mutat în alte zone. În anul 2013 Specialiștii de la Institutul de Studii Geotehnice și Geofizice din Cluj-Napoca nu au reușit să stabilească adâncimea lacului. Motivul ar fi acela că fundul apei are legături cu caverne pornite
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
000 trupe și grade inferioare, morți și răniți, plus 480 de ofițeri și circa 28.000 de alți militari luați prizonieri. Din capul de pod de la Turtucaia au reușit să se salveze circa 2.000 de militari care au fost evacuați peste Dunăre de vasele Flotilei de Dunăre și alți circa 3.500 care s-au retras în debandadă spre Silistra. Consecințele înfrângerii de la Turtucaia au fost imense, influențând decisiv cursul campaniei anului 1916. Pentru bulgari recucerirea orașului „răpit” în 1913
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
ale "Armée de l'Air" (ALA - Forțele Aeriene Franceze), pentru asigurarea victoriei în Bătălia Franței din 1940. Pe 10 mai 1940, forțele terestre germane ("Wehrmacht") au declanșat invazia în Europa Occidentală. Până pe 3 iunie, Corpul Expediționar Britanic (BEF) a fost evacuat prin Dunkerque în timpul Operațiunii Dynamo, Olanda și Belgia au capitulat, iar cea mai mare parte a forțelor terestre franceze fusese distrusă - soldații fuseseră uciși sau căzuseră prizonieri. În vederea desăvârșirii înfrângerii Franței, comandanții germani au organizat o a doua fază a
Operațiunea Paula () [Corola-website/Science/335911_a_337240]