8,564 matches
-
popor devine subiect capabil, forță creatoare în sensul cel mai larg cu putință (pentru că ceea ce îl instituie ca subiect politic îl instituie și ca subiect creator: aici schimbările politice și producția de literatură stau pe același plan). În acest context, folclorul românesc a hrănit viziunea politică a lui Michelet cu o reprezentare aproape utopică. Pentru istoricul francez poeziile populare reprezentau un partaj de intimitate care nu depindea de formele sociale consacrate de tradiție și de cadrele instituționalizate ale spațiului public. Punctul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pasiunii, îl ajută pe Rosetti să descopere un palier inferior al vieții, consumat în afara marii Istorii și populat de micro-conduite efemere. Cu aceste forme subtile ale vitalității, difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întrebarea: ce avea arheologia de oferit literaturii? Aș reține două aspecte care ne pot ajuta să înțelegem influența arheologiei asupra reprezentărilor literare. Mai întâi, în raport cu așteptările și nevoile noii culturi, arheologia era versiunea mai concretă și mai realizată a aspirațiilor folclorului. Ea promitea, pe o bază științifică, să transforme întreaga suprafață a țării în resursă patrimonială și traducea în modul cel mai propriu fantasma care îi condusese pe întemeietorii culturii naționale, a unui pământ ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
gândi operele, destinul și poetica lor din perspectiva unei dimensiuni temporale. Altfel spus, o nevoie de a reprezenta proprietățile poetice în măsura în care sunt afectate de trecerea timpului. O putem constata și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din Mickiewicz un citat referitor la raportul dintre poeziile populare și forțele destructive ale timpului: "Sicriu plin de sfințenie! Pe tine nu te atinge, nici nu te sfarmă vreo lovire, precât poporul tău chiar nu te-a profanat [...]. Flacăra
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
substanță vitală fără formă, alta decât cea a ruinei sale. Aceste percepții ale caducității, ale inconsistentului, ale clipei și ale fragilității trăirii au putut să orienteze raportul cu obiectele de artă și să încadreze experiențele estetice. În fond, arheologia și folclorul au fost modalitățile "tehnice" prin care timpul care trece, clipa și sentimentul diafan al prezenței ființei au fost captate și transformate în forțe productive, în surse de frumos și de sensibilitate. Ceea ce fiecare avea, un prezent și o prezență amenințate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
s-a datorat lui Vasile Alecsandri, cel care și-a intitulat astfel un ciclu de poeme publicat în 1863. Pentru contemporani a fost o imagine puternică, imediat percepută și adoptată în asociere cu inspirația populară și cu succesul culegerii de folclor. Așa apare la Iosif Vulcan în portretul pe care i-l dedică lui Alecsandri în 1865: "o literatură tradițională aveam de mult și încă o literatură frumoasă, care nu aștepta decât nește mâini abile cari să adune prețioasele sale mărgăritare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românească, vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar, într-o reverie de istorie alternativă, că Odobescu sau Bolliac ar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe care o presupunea Nicolae Bălcescu. Pe o filieră pe care urmează să o lămuresc, ideile despre separația domeniului artei au captat energia naționalistă a Revoluției de la 1848. Și asta e marea "ratare" a regimului monumentalizării. Nu naționalismul a condamnat folclorul și l-a lipsit de consecințe în evoluțiile pe termen lung ale culturii literare, ci tocmai absența sa - sau mai bine zis indiferența reprezentărilor estetice la energia orientată a angajamentului național. Partea a patra SINGULARIZAREA 4.1. Cucerirea interiorității Dacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bot, Ioana, Eminescu explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998. Breazu, Ion, "Michelet și folklorul românesc", Anuarul Arhivei de Folclor, vol. II (1933), pp. 181-193. Breazu, Ion, Michelet și românii. Studiu de literatură comparată, Tipografia Cartea Românească, Cluj, 1935. Bucur, Marian, Istoriografia literară românească, Minerva, București, 1973. Bud, Crina, Literatura română în Franța: configurări critice în context european, Editura Muzeului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și mitologia românească"). 15 Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", p. 56. 16 Walter Benjamin, Paris, capitale du
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și mitologia românească"). 15 Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", p. 56. 16 Walter Benjamin, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006, p. 222. 17 Pentru o expunere detaliată a deplasării ideii de monument în cursul secolului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte: perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Polirom, Iași, 2010, pp. 339-379. Despre situația conceptualizării caracterului național din prima jumătate a secolului al XIX-lea, la pp. 344-346 (cu referire directă la problema folclorului în raport cu domeniul caracterologiei naționale). 34 Ibidem, p. 242. 35 Ibidem. 36 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 426. 37 Ibidem, p. 422. 38 Russo, "Poezia poporală", p. 244. 39 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 439. 40 Ibidem, p. 423
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
of East-Central Europe. Junctures and disjunctures in the 19th and 20th centuries, III, John Benjamins Publishing, Amsterdam, 2007 ("Forging primal pasts: The uses of folklore"). În introducerea acestei secțiuni, Marcel Cornis-Pope și John Neubauer subliniază atât caracterul internațional al culturii folclorului în secolul al XIX-lea, cât și importanța implicării "străinilor" în colecționarea și publicarea poeziilor populare (p. 275). O demonstrație foarte clară în acest sens se găsește în articolul dedicat culturii albaneze a folclorului (Robert Elsie, "The Rediscovery of Folk
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subliniază atât caracterul internațional al culturii folclorului în secolul al XIX-lea, cât și importanța implicării "străinilor" în colecționarea și publicarea poeziilor populare (p. 275). O demonstrație foarte clară în acest sens se găsește în articolul dedicat culturii albaneze a folclorului (Robert Elsie, "The Rediscovery of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
of Folk Literature in Albania", pp. 335-337). 45 Atanasie Marienescu, Poesia poporală. Balade, Pesta, 1859, pp. IX-X. 46 Vasile Alecsandri, "Melodiile românești" (1855), în Opere, IV, Proză, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Minerva, București, 1974, p. 392. 47 Despre receptarea folclorului la Collège de France prin interesul arătat de Mickiewicz, precum și despre perspectiva "transnațională" făcută astfel posibilă, în Cornis-Pope, Neubauer (eds.), History of the Literary Cultures of East-Central Europe, III, pp. 277, 278, 351sqq. 48 Ion Breazu, Michelet și românii. Studiu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Astfel este veacul, nu e vina ta. Ainsi va le siècle, ce n'est pas ta faute...". 52 Breazu, Michelet și românii, pp. 33-35. 53 Ibidem, p. 35. V. și Ion Breazu, "Michelet și folklorul românesc", în Anuarul Arhivei de Folclor, II (1933), pp. 181-193. 54 C.A. Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri" (1856), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 522-523. Rosetti citează fragmentul din Michelet, Légendes démocratiques du Nord. 55 Jules Michelet
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau orașe, câte au dispărut, care au fost acelea, cum au trăit oamenii este treaba specialiștilor să o spună. Cunoașterea cât de cât a ceea ce pătrundem noi, oamenii obișnuiți apelând la ceea ce ne spun cei invocați, chiar și legendele ori folclorul local prezintă, totuși, interes. Unde am văzut lumina zilei Când se îndrăznește a ni se spune că teritoriul pe care am văzut lumina zilei și ne-am încălzit sufletele privind în ochii mamei ori a bunicii, a fraților și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
familia și pruncii, altul păgubașii sau pe cei loviți de vrăji ori boli pe care le vindecă, este o binefacere. Din tradiția laică ori bisericească țin și obiceiurile de Anul Nou, de Crăciun și de Paști, cântecele și colindele, urăturile, folclorul, față de care este implicată școala dar și instituțiile culturale de tot felul. Administrația țării, oamenii de știință, însăși societatea civilă, au în continuare foarte multe de făcut și pentru conservarea, dar mai ales pentru valorificarea valorilor locale. Doar câteva exemple
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fost la Moscova în timpul războiului, în cea de-a doua era Teohari Georgescu, aflat în țară în aceeași perioadă); 2) campania împotriva A. Pauker nu a fost o dovadă de antisemitism (T. Georgescu, aflat alături de Pauker, era etnic român, în pofida folclorului care încă mai este susținut de creațiile unor istorici deprofesionalizați; de partea cealaltă, în tabăra lui Dej, un rol important au jucat doi evrei, I. Chișinevski și Leonte Răutu); 3) nu a fost un început al politicii autonomiste a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică în favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală franceză, surprinzând de cele mai multe ori evenimentele publicistice care marcau într-un fel sau altul fie momentul desolidarizării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este și trist și necinstit” (p. 202). Prezența românească în străinătate a îmbrăcat aspecte profund negative, ca în cazul spectacolului oferit de Ansamblul „Rapsodia” la Paris, la 28 aprilie 1964, care a fost „mai degrabă spectacol de music-hall decât de folclor, dar și evaluări pozitive cum ar fi Teatrul de Comedie de la București la Paris, sub regia lui David Esrig «un regizor de clasă» din noua generație de regizori în stare să înfrunte concurența internațională” sau a regizorului Lucian Pintilie. în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Române Unite și Chemarea, cu apariție săptăm`nală, editată de N.S. Govora, și România. Foaie românească independentă, care anunță `n 1951 că aici și-a `nceput activitatea editura „Cartea Pribegiei”. La Rio de Janeiro apărea `n șir de mărgărite. Literatură, Folclor, Artă, Știință, Critică. Publicație trimestrială, editată de Cercul cultural „Andrei Mureșanu”, `nființat din inițiativa lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu, iar la Sao Paolo, Căminul. La Sttugart apărea Orizonturi, `n timp ce la München erau editate Cuv`ntul studențimii. Organ
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
omenirea, chiar și atunci când, aparent, grija pentru ea ocupă un loc secundar. Cunoscută sub numele de arta oratoriei, retorică sau neo retorică, arta de a comunica rămâne, cu toate oscilațiile și ultraspecializările sale, având în vedere apariția retoricilor speciale pentru folclor, roman, etc., expresia epocii și a culturii în care se manifestă. Arta de a comunica este, implicată fenomenilor sociale, politice și culturale, ținând seama de permanența și simultana oscilație dintre „fond” și „figură”, dintre funcția unificatoare și de diferențiere a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]