12,272 matches
-
poată fi date zilnic. Prețurile serale erau: benuar, 24 lei noi; lojă de rangul I, 20 lei noi; loja de rang II, 12 lei noi; stal I, 4 lei noi; stal II, 3 lei noi; stal III, 2 lei noi. Galeria, 1 leu nou. Studenților li se face cu plăcere un scăzământ de 50 bani la orice loc. Apoi se făceau și abonamente.23 Duminică la 23 septembrie s-a deschis stagiunea cu Rubedeniile, comedie națională locală în 4 acte. A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a început să dărâme tavanul. Această operație era necesară pentru ca bucățile de moloz să cadă în umbrelă și să nu cadă pe scândurile camerei de dedesubt unde zgomotul ar fi atras, firește, atențiunea sentinelei care făcea de pază pe galeria pe care dădeau ferestrele acelei camere. Pantazescu, pe lângă alte însușiri, avea și pe aceea de a fi un foarte bun gimnastic. A lăsat jos o frânghie, pe care o adusese înfășurată în jurul trupului, a legat-o sus de o masă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul: Cișmigiu, v. grădina Cișmigiu; Ioanid 197; Carol 139 pasajul (pasagiul): Comedia 126; Galeriile Blanduzia 126; Macca 118; Majestic 119, 125, 126, 136; Român 115, 126, 176; Villacrosse 118, 138 Pascu (cofetăria): 131 Pațac (cafe-chantant ul): 137, 138 Pensionatul Buchholtzer: 50, 51 Pensionatul de fete Gachstater (fost Manalotti): 50 Pesth: v. Stadt Pesth Piața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să vé supér, îngăduiți-mi însă, vé rog, numai o clipă. Din cei 15 lei aș fi putut trăi fórte bine până la 1 Febr. A trebuit însă să-mi plătesc o datorie de 12 lei, suma primită de la antiuquarul Vită (Galerie du Commerce 30), căci amanatesem cărți pe câri trebue să învéț pentru examen. Nu e nimic mai degradator de cat să cerșești [;] aș vrea póte să mé sting visând în clipa în care scriu aceste rânduri, dar în mod fatal
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Forma finală este Împărtășită de fiecare grupă. Pentru a oferi exemplul său este bine ca profesorul să scrie și el În timpul acestei activități, demonstrând astfel că este membru al grupului, al clasei Înțeleasă ca și comunitate ce Învăță. c. Turul galeriei este o metodă de Învățare prin colaborare ce urmărește dezvoltarea și exersarea gândirii, a capacității de a lua decizii Întemeiat argumentate, stimularea creativității și a spiritului inovator, interacțiunea directă În grupul inițial și indirectă cu ceilalți colegi prin intermediul produselor muncii
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
susceptibilă de a avea mai multe soluții sau mai multe perspective de abordare. Produsele muncii grupului se materializează Într-o schemă, diagramă, inventar de idei notate pe un poster. Posterele se expun pe pereții clasei, transformați astfel Într-o veritabilă galerie ( expozițională Ă. La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariile și observațiile “vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat. După ce se Încheie “turul galeriei”, grupurile revin la poziția inițială și fiecare
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
pereții clasei, transformați astfel Într-o veritabilă galerie ( expozițională Ă. La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând, pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariile și observațiile “vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat. După ce se Încheie “turul galeriei”, grupurile revin la poziția inițială și fiecare echipă Își reexaminează produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalți și discută observațiile și comentariile notate de colegi pe propriul poster. Evaluarea se realizează asupra modalităților folosite de elevi pentru a rezolva o
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
cu efectivul clasei a XII a, liceu tehnologic. Am Împărțit clasa În două grupe, la fiecare grupă aplicânduse metode didactice diferite pentru aceleași lecții. La prima grupă se aplică metode moderne de predare instruire (metoda lucrului pe stațiuni și metoda galeriei, pe când la cea de a doua, metode clasice. De menționat că fiecare grupă Își desfășoară orele de instruire practică pe teren, la agenți economici diferiți. Experimentul s-a desfășurat În condiții naturale de instruire, fără a perturba parcurgerea integrală a
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
În care activitatea didactică este centrată pe elev, profesorul are rolul de a supraveghea, a Îndruma, a dirija și a interveni În corectarea soluțiilor date de elevi. Pentru cea de a doua lecție „Asamblarea și finisarea bluzei” utilizez metoda turul galeriei parcurgând următoarele etape: -elevii Împărțiți În grupuri de câte 4, execută practic o operație susceptibilă de a avea mai multe soluții, -produsele muncii grupului, alături de un poster pe care s-au notat etapele de executare, se expun pe pereți, transformați
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
Împărțiți În grupuri de câte 4, execută practic o operație susceptibilă de a avea mai multe soluții, -produsele muncii grupului, alături de un poster pe care s-au notat etapele de executare, se expun pe pereți, transformați astfel Într-o veritabilă galerie, -grupurile trec pe rând pe la fiecare poster pentru a examina soluțiile propuse de colegi, -comentariile și observațiile „vizitatorilor” sunt scrise pe posterul analizat, -după ce se Încheie turul, fiecare echipă Își reexaminează produsul muncii, conform comentariilor făcute de colegi. DOCUMENTARE
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
informare În funcție de cerințele tehnologice. 2.Interpretează documentația tehnică de confecționare. 3.Execută cusături În conformitate cu documentația tehnică. 4.Remediază defectele care apar. 5.Finisează interfazic și final. 6.Sugerează modalități de realizare. COMPETENȚA GENERAL Asamblarea și finisarea bluzei METODA DIDACTIC: turul galeriei
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
drogurile 206 referințe Alexandru George 1996 - 2003. Cărți, articole 374 referințe Alexandru Husar (2002-2004) 77 de referințe Alexandru Paleologu 1996 - 2003. Cărți, articole 115 referințe Alexandru Popovici - contribuții la studiul florei 14 referințe Analiza statică și seismică a construcțiilor subterane (galerii, tunele) 200 referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe Argumentare. Discurs. Coerență. Logică 101 referințe Arhitectura limbajelor simbolice 189 referințe Aspecte sociologice ale activității sportive din România 9 referințe Avangardism 50 referințe Axiologie generală 187 referințe Barocul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
apropierii de Dumnezeu, oripilat fiind de lumea decăzută în care trăiește. În economia narativă a scrierii, schimnicul din lift este mai degrabă un liant ori, mai bine zis, un centru de focalizare: în jurul său gravitează o foarte bogată și colorată galerie de personaje - locatarii blocului (de toate vârstele, de ambele sexe și cu diferite identități socio-cultural-profesionale), cu toții cât se poate de „tipici” și, totodată, particularizați prin diferite detalii ori atribute (mentalități, preocupări, comportamente etc.), de regulă bizare ori grotești (de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
teoria ekphrastică a secolului XX / 21 Capitolul II. Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-1995 / 51 Partea a II-a Tipologii ekphrastice în romanul românesc / 83 Capitolul I. Lumea într-o imagine / 85 Capitolul II. Un tablou din galerie. Inserția ekphrastică în romanele lui Constantin Țoiu / 111 Capitolul III. Refugiile ekphrastice și efectul Wang fo / 145 Concluzii / 181 Bibliografie / 199 Indice / 211 Abstract / 217 Résumé / 221 Cuvânt-înainte Meritul principal al volumului de față este că își propune să analizeze
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care privesc relația dintre literatură și arte vizuale publicate între anii 1960-1995, pregătind astfel terenul pentru analiza câtorva dintre cele mai reprezentative romane românești postbelice unde apare ekphrasis: Lumea în două zile (1975) și Ucenicul neascultător de George Bălăiță (1977), Galeria cu viță sălbatică (1976) și Căderea în lume (1988) de Constantin Țoiu, Refugii (1984) de Augustin Buzura. Dificultatea principală în analiza ekphrasis pornește de la modul cum o definim: putem alege fie definiția dată de retorica elenistă, adică o "descriere detaliată
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în așa fel încât în mintea destinatarului descrierii să apară imaginea obiectului descris. Abia în secolul al III-lea descrierea operei de artă devine un subiect de sine stătător la Philostrat, care descrie în faimoasa sa Imagines sau Eikones o galerie de opere de artă. Considerat drept textul care a legitimat ekphrasis, Imaginile lui Philostrate sunt redescoperite în Renaștere, traduse în italiană la curtea Isabellei d'Este, și de aici își reîncep călătoria prin literatura manieristă, în special în poezie, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
capitolele cărții. Unul dintre ele este constanța cu care scriitorii români discutați aici se referă la picturi flamande. De exemplu, alături de tabloul lui Pieter Janssens Elinga, Cristina Sărăcuț comentează Plata dijmei de Pieter Breughel cel Tânăr, descris de Țoiu în Galeria cu viță sălbatică sau Parabola orbilor de Pieter Breugel cel Bătrîn descris de Augustin Buzura în romanul Refugii. O explicație pentru această preferință este că, prin realismul pictural, pictura flamandă potențează realismul textul, "l'effet de réel" pentru a folosi
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acest domeniu publicate în străinătate. A doua parte a volumului investighează practica ekphrastică în romanul românesc. Corpusul de texte literare care constituie suportul unor analize ample include romanele Lumea în două zile (George Bălăiță, 1975), Ucenicul neascultător (George Bălăiță, 1977) Galeria cu viță sălbatică (Constantin Țoiu, 1976), Căderea în lume (Constantin Țoiu, 1988), Refugii (Augustin Buzura, 1984). În delimitarea lui am avut în vedere două criterii: a. Criteriul istoric - apariția editorială se circumscrie contextului literar al redescoperirii teoretice și al promovării
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
contextului literar al redescoperirii teoretice și al promovării termenului în critica literară occidentală (1960-1995) b. Criteriul referinței - romanele evocă o operă de artă cu referință reală: Pieter Janssen, Femeie citind (Lumea în două zile), Pieter Breughel cel Tânăr, Plata dijmei (Galeria cu viță sălbatică), Pieter Breughel cel Bătrân, Parabola orbilor (Refugii și Ucenicul neascultător), Victoria din Samothrache (Căderea în lume). Partea I Interesul pentru ekphrasis în critica românească din perioada 1960-1995 Capitolul I Ekphrasis și descriere. O introducere în teoria ekphrastică
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
picturi a lui Breughel: Bruegel trebuie să fi avut viziunea Turnului Babel privind din iarbă, cu un ochi mic, fantastica cetate care este trunchiul retezat, rămas în picioare, al unui brad - în care putregaiul a rupt creneluri, insectele au săpat galerii, vântul a depozitat cenuși, iar apele le-au risipit sau le-au cimentat în chipuri himerice 68. Analupa este numele unei femei din "Guadelupa, Analupa și Delfina, așa trebuie să se numească femeile lui Botticelli"69, Arnold se leagă de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
al pânzei. În primul caz tabloul rămâne un pretext, textul "camuflând" o semnificație a acestuia; în schimb, în al doilea pictura "generează" întregul univers narativ, care se constituie într-o "lectură romanțată" a scenariului vizual. Capitolul II Un tablou din galerie. Inserția ekphrastică în romanele lui Constantin Țoiu1 Proza lui Constantin Țoiu oferă exemple generoase de scriitură ekphrastică în cele două volume Galeria cu viță sălbatică și Căderea în lume. Romanul publicat în 1976 Galeria cu viță sălbatică nu este o
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
întregul univers narativ, care se constituie într-o "lectură romanțată" a scenariului vizual. Capitolul II Un tablou din galerie. Inserția ekphrastică în romanele lui Constantin Țoiu1 Proza lui Constantin Țoiu oferă exemple generoase de scriitură ekphrastică în cele două volume Galeria cu viță sălbatică și Căderea în lume. Romanul publicat în 1976 Galeria cu viță sălbatică nu este o apariție ex abrupto în creația autorului, ci o carte răbdător construită. După cum mărturisește prozatorul, ideea Galeriei cu viță sălbatică îl preocupă îndelung
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
vizual. Capitolul II Un tablou din galerie. Inserția ekphrastică în romanele lui Constantin Țoiu1 Proza lui Constantin Țoiu oferă exemple generoase de scriitură ekphrastică în cele două volume Galeria cu viță sălbatică și Căderea în lume. Romanul publicat în 1976 Galeria cu viță sălbatică nu este o apariție ex abrupto în creația autorului, ci o carte răbdător construită. După cum mărturisește prozatorul, ideea Galeriei cu viță sălbatică îl preocupă îndelung și obsesiv, iar scrierea efectivă durează trei ani. De aceea Țoiu îl
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
scriitură ekphrastică în cele două volume Galeria cu viță sălbatică și Căderea în lume. Romanul publicat în 1976 Galeria cu viță sălbatică nu este o apariție ex abrupto în creația autorului, ci o carte răbdător construită. După cum mărturisește prozatorul, ideea Galeriei cu viță sălbatică îl preocupă îndelung și obsesiv, iar scrierea efectivă durează trei ani. De aceea Țoiu îl și definește ca fiind rodul unei îndelungi și duble răbdări - răbdarea sa cu sine și răbdarea societății cu persoana sa: Cum am
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]