7,158 matches
-
continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919 scoate „Gazeta oficială” a Transilvaniei. A mai colaborat la „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna” (Cluj) ș.a. A editat o culegere de documente parlamentare ale românilor ardeleni - Cartea de aur sau Luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară (I-VIII, 1903-1915), apreciată și premiată, și a întocmit un studiu, Jertfele românilor (1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
Stan prezintă disertația Momente care au contribuit la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
a scris la jurnalele politice ale exilului parizian, divizat între echipa Grigore Gafencu-Nicolae Rădescu-Mihail Fărcășanu, pe de o parte, și echipa Constantin Vișoianu, de cealaltă. Mai apropiat de prima și de ziarul acesteia, „Uniunea română”, a publicat și la „România”, gazeta celei de-a doua. A mai trimis articole de atitudine politică la „România muncitoare” (unde inaugurează rubrica „Antologia rușinii”), „La Nation roumaine”, „Românul”, „Agora”, „Meridian”, „Lupta” ș.a. Interesul său prioritar se îndreaptă însă către jurnalismul cultural. Se ocupă, ca secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
prietenie cu Traian Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
CONȘTIINȚA NAȚIONALĂ, cotidian politic și literar care apare la București între 25 martie și 25 aprilie 1865. Ziarul continuă numerotarea „Românului”, pe care îl înlocuiește, urmând unei alte gazete, „Libertatea”, dispărută și aceasta în iulie 1864. Ca administrator al noului ziar figura Gr. Serrurie, dar redacția era asigurată de C. A. Rosetti, care reia și aici Profesiunea de credință publicată întâia oară în „Românul” din anul 1857. Tot el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie 1866. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
pentru Seim (Adunarea Parlamentară) jumătate din locuri erau rezervate candidaților oficiali (comuniști). În plus, programând alegerile imediat, guvernul Încerca să speculeze dezorganizarea și lipsa de experiență a oponenților săi. Rezultatele au fost un șoc pentru toată lumea. Susținută de noul cotidian Gazeta Wyborcza (Gazeta Alegerilor), lansat ad-hoc de Adam Michnik, Solidaritatea a câștigat 99% din fotolii În Senat și toate locurile pentru care putuse concura În Seim. De cealaltă parte, numai doi dintre candidații comuniști aflați pe liste pentru locurile „rezervate” au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Adunarea Parlamentară) jumătate din locuri erau rezervate candidaților oficiali (comuniști). În plus, programând alegerile imediat, guvernul Încerca să speculeze dezorganizarea și lipsa de experiență a oponenților săi. Rezultatele au fost un șoc pentru toată lumea. Susținută de noul cotidian Gazeta Wyborcza (Gazeta Alegerilor), lansat ad-hoc de Adam Michnik, Solidaritatea a câștigat 99% din fotolii În Senat și toate locurile pentru care putuse concura În Seim. De cealaltă parte, numai doi dintre candidații comuniști aflați pe liste pentru locurile „rezervate” au reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva unei gândiri marxiste eliberate de dogmatism. Necesitatea reexaminării conceptelor estetice tradiționale (techne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
va relua, din proprie inițiativă, în 1884. Colaborează cu versuri, nuvele și articole la calendarele Societății (1878-1885), la două dintre ele fiind redactor (în anii 1882 și 1883), precum și la alte publicații periodice din Transilvania și Bucovina, între care „Familia”, „Gazeta de Transilvania”, „Șezătoarea”. A publicat, în mai multe ediții, și un manual școlar de limba și literatura română. Deși în epocă poeziile lui s-au bucurat de oarecare circulație, B. este un poet cu totul modest. O încercare de „epopee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
revistei. Primul articol-program pe care îl semnează, Drumul unei generații, încearcă să inițieze un dialog cu confrații care dezbat, cu deschidere pamfletară, acest subiect la ordinea zilei la începutul deceniului al patrulea. Vizate sunt „celebritățile” generației tinere, precum și revistele sau gazetele în care ele se exprimă: „Azi”, „Cuvântul”, „Gândirea”. Autorul articolului crede că generația sa s-ar putea numi „generație de tranziție”, fiindcă rostul ei, eșuat acum, ar fi fost acela de a realiza legăturile între „generația activă a războiului [...] și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
nivel local: între 1959 și 1967 lucrează la Casa Regională a Creației Populare, o perioadă este și secretar al cenaclului Ovidius, inițiază și conduce studioul experimental Teatrul de Duminică. Debutează în 1941, ca elev de liceu, la „Mugurul”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii, o scriere între reportaj și monografie, realizată în colaborare, Constanța și împrejurimile ei (1960). Încă de la volumul de povestiri și nuvele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
le aveam în față. "959 Quelques-uns de ces poèmes traduits șont parus progressivement dans leș revues Saeculum et Steaua (L'étoile) ; d'autres ont été publiées après la mort de Blaga, dans des revues comme Viața românească (La vie roumaine), Gazeta literară (La gazette littéraire), Familia (La famille), Secolul XX (Le XXe siècle).960 * Le premier volume de traductions, Din lirica universală, constitue un florilège de la poésie universelle, réunissant des poèmes de l'Antiquité (égyptiens, chinois, grecs, persans), des poèmes des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cea mai bună școală medicală din spațiul românesc” (19). În paralel, Carol Davila este promotorul mișcării științifice medicale, fondând în 1857 „Societatea Medicală Științifică” (al cărui prim secretar a fost), precum și primele publicații medicale: „Medicul român” (1859), „Monitorul Medical” (1862), „Gazeta Medicală” (1865). Înființează, în 1876, „Societatea de Cruce Roșie” și „Societatea Științelor Naturale”. A redactat prima „Farmacopee Română” (1, 5, 13, 21, 22). În 1860 este numit general al Armatei Române, an în care se implică în organizarea „Grădinii Botanice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
redactorii revistei; de la 17 mai 1856 primul devine și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost V. A. Urechia. Din 2 iulie 1856 nu se mai indică numele vreunui redactor. F.Z. apare în strânsă dependență de gazeta „Zimbrul”, unele articole politice continuând dintr-un periodic în celălalt. Textele politice considerate importante pentru sprijinirea revendicărilor naționale sunt publicate simultan în limbile română și franceză. În cel de-al doilea an de apariție periodicul duce o susținută campanie prounionistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
avea mai multe ocupații: profesor de limba și literatura română și istoria artelor la liceele ,,Elena Doamna” și ,,Dragoș Vodă”, director al orfelinatului de copii, funcționar ș.a. În același timp va începe o neobosită activitate publicistică, în anul 1921 înființând ,,Gazeta Maramureșului”, iar din anul 1923 făcând parte din comitetul de redacție la ,,Gazeta maramureșeană”. Paralel cu alte colaborări (,,Duminica”, ,,Traian Demetrescu”, ,,Zorile” din Târgu Jiu, ,,Răsăritul” din Chișinău, ,,Chemarea” din Cluj, ,,Flacăra”, „Transilvania”, ,,Sămănătorul” din Reghin), scoate la Sighetu Marmației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
la liceele ,,Elena Doamna” și ,,Dragoș Vodă”, director al orfelinatului de copii, funcționar ș.a. În același timp va începe o neobosită activitate publicistică, în anul 1921 înființând ,,Gazeta Maramureșului”, iar din anul 1923 făcând parte din comitetul de redacție la ,,Gazeta maramureșeană”. Paralel cu alte colaborări (,,Duminica”, ,,Traian Demetrescu”, ,,Zorile” din Târgu Jiu, ,,Răsăritul” din Chișinău, ,,Chemarea” din Cluj, ,,Flacăra”, „Transilvania”, ,,Sămănătorul” din Reghin), scoate la Sighetu Marmației ,,Căminul nostru”, revistă al cărei director este între 1924 și 1927, an în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
căruia îi este dedicat și un eseu de către George Ranetti. Inventatorul lui Moș Teacă era un fin polemist al vremii, astfel că apropierea de I.L. Caragiale, cu care colaborează la Moftul român, nu era întâmplătoare, iar gazetarul înființează propria sa gazetă, Adevărul literar. Sunt reproduse un portret al lui Etienne Azambre, autoportretul în profil al lui C. Artachino și autoportretul lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud" și cu "Schițe de la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
L'Art Moderne, Chimera etc., majoritatea de orientare simbolistă, sau sub influența Jugendstil-ului sau Art Nouveau-ului. Sunt enumerate și revistele care au făcut reclamă Ilenei, preluând o parte din desene în paginile lor, printre acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 170. 433 Ibidem, p. 95. 434 Petre Oprea, "Un pictor romantic: Kimon Loghi", în Revista muzeelor și monumentelor, nr. 8, 1986. 435 Tudor Vianu, "Reverie în expoziția lui Luchian", din Gazeta literară, 1957 și în Jurnal, E.P. L. 1961, articol reprodus în Mărturii despre Luchian, antologie și prefață de Marin Mihalache, Meridiane, București, 1966. 436 Petru Comarnescu, Ștefan Luchian, (Biografie), Editura Tineretului, București, 1960. 437 Maria Benedict, Ștefan Luchian, Editura Meridiane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de autor dramatic. Înclinat spre satiră, se avântă cu entuziasm În lumea gazetăriei, slujită cu devotament și cu rezultate imposibil de ignorat. Prin 1874 colabora la „Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numărul și întrebuințarea evreilor arestați în Odessa, respectiv numărul evreilor internați în ghetou. 136. 27 octombrie 1941. Nota nr. 53.058 adresată Ministerului Apărării Naționale de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la învinuirile aduse de ziarul "Gazeta Țării" în privința utilizării evreilor la munca de folos obștesc, respectiv situația la data de 1 octombrie 1941 a celor 84.042 evrei apți de serviciul militar. 137. 28 octombrie 1941. Referatul înaintat de căpitanul magistrat Ștefan Constantin Parchetului Militar al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi adoptate de autorități în vederea emigrării copiilor orfani din Transnistria. 376. 26 martie 1943. Nota nr. 961.801 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la propunerea Cercului Teritorial București de a se publica periodic în "Gazeta Evreiască" numele evreilor care se sustrag de la munca obligatorie. 377. 27 martie 1943. Nota nr. 234.063 înaintată Ministerului Afacerilor Străine de către Secția II-a Informații din Marele Stat Major, prin care se comunică acceptul în vederea sosirii în țară a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
19. ss. indescifrabil"; "792 27X 18.55". AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830, f. 524. Documentul nr. 136 MARELE STAT MAJOR 27 Octomvrie 1941 Secția I-a Bir. 7 B NOTA Nr. 53.058 Prin notița din ziarul "Gazeta Țării"505, se aduc o mulțime de învinuiri cu caracter general, asupra modului cum sunt folosiți evreii. Ca argument puternic se arată că numai jidovimea zilnică, ce este la Bursă, face dovadă că evreii au scăpat de munca de interes
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
carburanți pentru unitățile militare și autoritățile civile stop. Asigurarea combustibilului circa 1 1/2 vagon pe zi pentru uzinele Belaevca fără de care orașul este amenințat să rămână și fără apă stop. Intensificarea propagandei și prin cotidienele din București, deoarece singura gazetă care apare într'un număr restrâns este insuficientă pentru numărul populației. Ziare cu avionul. COMANDANT SECUND C.M. ODESSA COLONEL, ss. C. Carp653 C. Carp No. 5498 din 6 Decemvrie 1941. *) Adnotări: "431-6 XII-20"; "Expeditor Borcea 654 6 XII.1941". AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]