7,197 matches
-
obsedat de idea vieții de apoi. Hainele aveau un aspect medieval și religios iar culorile folosite în mod repetat erau roșu, auriu și argintiu, cu multe detalii brodate. Modele erau accesorizate în așa fel încât să reiasă dragostea lui pentru imaginarul teatral. Fiecare piesă este unică, la fel cum era și el”, declarau reprezentații casei de modă McQueen la lansarea colecției. Sarah Burton, asistenta designerului de o viață, a fost numită director creativ al casei de modă Alexander McQueen, în mai
Alexander McQueen () [Corola-website/Science/322072_a_323401]
-
odată cu încheierea păcii lui Callias. În ciuda acestui fapt, marea majoritate a celor aproximativ 275 de cetăți rămân fidele alianței până târziu către sfârșitul războiului Peloponesiac, preferând avantajele de securitate pe care liga le oferea idealurilor de suveranitate perfectă pe care imaginarul cetății le considera a fi o valoare definitorie a vieții în polis. Liga rămâne, în linii mari, la structura imaginată în 478 a.chr. de Aristeides. Organizarea ei ne este mult mai bine cunoscută începând din 454 a.chr, când
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
orice modificare ai încerca să-i aduci ai regăsi-o la fel. Așa cum spuneam, la Cărtărescu, spațiul este un prilej al descoperii de sine al omului. Prin sondarea spațiului se urmărește descoperirea propriei identități. Atât spațiul real cât și cel imaginar sunt presărate de diferite elemente, care modifică sau delimitează spațiul parcurs de personaj. Spațiile care apar în acest roman sunt orașul: Bucureștiul, cartierul, curtea blocului, blocul, subteranele blocurilor, casa scărilor, case părăsite, apartamentul prin fereastra căruia se vede lumea exterioară
Orbitor (roman) () [Corola-website/Science/330586_a_331915]
-
Occident/Islam. Atitudinea antagonică a unor personalități sau grupuri politice franceze față de musulmani este generalizată cu ușurință, fiind difuzată pe scară largă cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă în toate țările din Vestul Europei. Se poate concluziona faptul că în imaginarul tinerilor musulmani cu origini Nord-africane din Franța Occidentul este împotriva Islamului, iar un "adevărat" musulman trebuie să lupte împotriva Vestului pentru a-si recupera demnitatea și onoarea. Un alt factor de radicalizare este sentimentul de a fi respins ca musulman
Radicalizarea islamică () [Corola-website/Science/329082_a_330411]
-
Progresism, susținerea pentru prohibiție a crescut semnificativ în toată societatea americană. În general, se opuneau elitele, clasa de mijloc urbană, dar și grupuri din mediile rurale. În timp ce suporterii prohibiției erau numiți „uscați”, oponenților li se spunea „uzi”. Saloanele reprezentau în imaginarul unei elite urbane destul de sofisticate locuri ale pierzaniei, unde alcoolul, prostituția și criminalitatea se împleteau într-un mod negativ pentru moralitatea comunităților. În fapt, cu rare excepții, saloanele din orășelele americane de la sfârșitul secolului al XIX-lea erau centre de
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
este "zidul" imaginar din fața scenei aflat între public și actori. Scena pe care joacă actorii este o cutie cu trei pereți tradiționali, astfel încât publicul poate vedea acțiunea din lumea piesei de teatru sau a filmului prin cel de-al patrulea perete imaginar. Ruperea
Al patrulea perete () [Corola-website/Science/334893_a_336222]
-
și cu o agendă alimentată de studiul peisajelor generice: contextualizare a lui Caragiale în istoria ideilor, a curentelor, a tipologiei dramatice, a stilurilor contemporane internaționale." În lectura lui Gelu Negrea, care operează cu concepte de antropologie culturală, de critică a imaginarului și teorie a genurilor, Caragiale se eliberează de straturile de clișee (...), reinventându-se în istoria literară ca un scriitor cu profunzimi nesesizate anterior, perfect sincron în contextul post-romantismului european de la sfârșitul secolului... Într-un stil alert, jucăuș, plastic, eliberat de clișee
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
către opera lui Caragiale, ce apare acum într-o ipostază nu numai diferită, dar și mai complexă tematic și mai sofisticată în planul tehnicilor narative”." "Strategia narativă în" Codul lui Alexandru "este brusca răsucire a intrigii, prin care realul și imaginarul se minează reciproc. Universul imaginat de Gelu Negrea e reversul celui renascentist, umanist, când descoperirile - inclusiv a Lumii Noi - erau mai întâi mentale, iar utopiile dovedeau și ele prioritatea minții omenești în relația cu natura." Codul lui Alexandru "e locul
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
proiectează o serie de forme specifice care dau naștere conștiinței imaginative. Dintre aceste forme amintim: formele inteligibile ("șuwar aqliyy"), formele imaginale ("șuwar miṯăliyy") și formele sensibile ("șuwar ḥissī") . Grație facultății cognitive, imaginația- o parte a lumii imaginale, secretă de fapt imaginarul, cu alte cuvinte irealul, miticul, miraculosul, ficțiunea. Pornind de la filosofia luminii în care îngerul este dublul celest al sufletului terestru, iar calitatea lui este aceea că transcende propria individualitate, și abordând teoria imaginației active inițiată de Mollă Sadră Shiīrăzī ( 1571-1640
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului și prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează de ermetism scientist. Criticul mai afirmă că partea originală a imaginarului lui Ionuț Caragea constă în viziunea unui univers postapocaliptic, transmundan, transportat integral în virtualitate, ca supremă inconsistență ontologică.. În august 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, versiunea revizuită și extinsă cu două capitole a seriei Uezen, purtând
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
mai mult decât de «imaginație». Termenul cel mai potrivit și mai exact, în cazul său, este acela de «fantezie», categorie estetică superioară «imaginației». «Fantezia» sau «fantazia» («mama imaginilor» - cum o numea Eminescu) este o «imaginație» sporită, potențată, ce rupe zăgazurile imaginarului și proiectează universuri fictive în afara ordinei reale. Florin Preda-Dochinoiu nu se mulțumește cu datele realității; el ancorează, cu decizie și aplomb, în teritoriul fantasticului, acolo unde numai temerarii au acces, stabilește conexiuni paradoxale, ajungând până la încălcarea «nexului» cauzal, explorează tărâmurile
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
comode, cât mai ales prin acea acuitate a mesajului, adresat unei lumi în care sunt de găsit, laolată, sublimul și grotescul, feericul și demoniacul, întregul și partea fracturată, apolinicul și dionisiacul... întâlnim în aceste compoziții grafice o febricitară lume a imaginarului, amintind atât de «Capriciile» lui Goya, așa cum s-a observat de comentatori profesioniști, cât și de o manieră întâlnită la câțiva artiști autohtoni contemporani. Dincolo, însă, de aceasta, «caligramele» d-lui Dochinoiu au specificitatea lor compozițională, căci artistul întrevede, dincolo de
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
tot felul. Pretutindeni întâlnim expresive simboluri grafice ale unor metamorfoze dureros-ispășitoare, de unde și fiorul tragic al viziunilor «răstignite» și al unei înțelegeri superioare în materie de predestinare a lumii și propriului destin artistic. Se degajă din toate aceste proiecții ale imaginarului atât o stare de disconfort existențial cât mai ales o concepție postmodernă de înțelegere a artei ca univers paralele de simboluri, metafore și sensuri existențiale, revelate într-o metafizică a transfigurărilor estetice. Compunând imagini complexe - combinând regnuri și fragmente dispărute
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
în culori să nu se stingă niciodată!” Florea Miu Craiova, aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu are deja o carieră de grafician de excepție, Domnia-sa se dovedește la fel de elocvent și atunci când face portret si atunci când pune în pagină diferite proiecții ale imaginarului său de creator adevărat. Florin Preda Dochinoiu trebuie felicitat pentru această reușită care este în primul rând a lui personala, dar fiind o reușită a unui creator, a unui grafician de excepție, acea reușită se răsfrânge asupra întregului nostru spațiu
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Le Caprice espagnol", culminează cu române că "Chateau d'ombres" (1943), "L'Enchanteur" (1965), "La Fête de la tour des Âmes" (1974), sau volumul de nuvele "Leș Escales de la haute nuit" (1942). În mijlocul unui univers în care frontierele dintre real și imaginar tind să se dizolve, autorul permite ieșirea la lumină a unor personaje misterioase, tragice, care-i dau cititorului senzația pătrunderii într-un clarobscur de sorginte fantastică și, în același timp, ciudat de familiar. În fiecare dintre românele și nuvelele lui
Marcel Brion () [Corola-website/Science/331797_a_333126]
-
Prepeleac” (1876) și în „Povestea lui Stan Pățitul” (1877), povești în care omul se dovedește mai isteț decât dracii care cad în propria lor capcană. Imaginarea unui Dumnezeu binevoitor și plin de umor este un aspect tipic poveștilor românești, deoarece în imaginarul popular s-a încetățenit ideea că optimismul și bună-dispoziția vin de la Dumnezeu, iar pesimismul și supărarea de la Diavol. Omul de cultură Bogdan Petriceicu Hasdeu îi enumera, în studiul consacrat basmului din volumul "Etymologicum Magnum Romaniae" (1892), pe culegătorii de basme
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
tandem până la suspendarea apariției publicației. Revista a oferit un spațiu de dialog pentru criticii și scriitorii profesioniști (Voicu Bugariu, Ion Hobana, Florin Manolescu, Mircea Opriță, Constantina Paligora, Cornel Robu ș.a.), a sprijinit afirmarea unei noi generații de pasionați ai artelor imaginarului (Ovidiu Bufnilă, Mircea Cărbunaru, Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Cătălin Constantinescu, Horia Dulvac, Radu Pavel Gheo, Lucian Ionică, Robert Lazu, Dan Popescu, Liviu Radu, Cristian Tamaș ș.a.) Merită menționate grupajele critice dedicate scriitorilor Isaac Asimov, Horia Aramă, I. L. Caragiale, Constantin Cozmiuc, Ovid S.
Pro-Scris () [Corola-website/Science/332654_a_333983]
-
târziu, ca și fratele său, regizor de film). Clair a debutat inițial ca jurnalist. În 1926 publică primul său roman, "Adams" (tradus în engleză ca "Star Turn"), despre o vedetă de la Hollywood care nu mai face distincția între real și imaginar. Ocazional a scris literatură de ficțiune ("La Princesse de Chine" și "Jeux du hasard"), dar multe din lucrările sale au tematică cinematografică, inclusiv reflecții asupra unor filme proprii. În afară de numeroasele articole jurnalistice, operele sale literare principale sunt: Clair a lucrat
René Clair () [Corola-website/Science/332688_a_334017]
-
Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi sunt incerte. Cercetătorii au identificat elemente autobiografice în principalele sale lucrări, Golestan si Bustan, însă nu se poate decanta în întregime imaginarul de real. Saadi însuși învăluie aceste elemente în mister atunci când face referire la valoarea superioară a scopului artistic în detrimentul fidelității autobiografice. In Golestan, Saadi avertizează că „cel care a văzut lumea spune multe neadevăruri”. Aspecte biografice precise au mai fost
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
Enunțurile sunt lipsite de valoare denotativa, deci sunt intraductibile și și-au anulat în felul acesta orice capacitate discursiv-retorică sau de „mesaj”. Aceleași enunțuri sunt lipsite și de ceea ce numim valoare conotativa, adică sunt simple transcripții ale halucinațiilor pure ale imaginarului, care săvârșesc, însă, operă cu atat mai amenințător și absolut infailibil. Altfel spus, sunt acum pe tăcute izgonite din poezie atât iluzia metaforei, cât și iluzia îndepărtării cortinei dintre real și text, a pipăirii minimaliste și cinematografice a „realului-ca-real”. E
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
și rău (pentru individualitățile care nu reușesc să spargă plafonul). Dar, cu toate rezervele care-i pot fi aduse, Poezia antiutopică rămîne o antologie generaționistă densă, provocatoare și, aș spune, inevitabilă”. Naomi Ionică vorbește despre cele două linii principale ale imaginarului poetic douămiist prezent în antologie, „mizerabilismul, mai aproape de furia existențiala (direcția fracturistă) și neoexpresionismul, cu asumarea miraculosului și straniului existențial”, concluzionând că „în această antologie, găsim o poezie de calitate care va supraviețui timpului căreia îi aparține”. O serie de
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
Coordonator și coautor a mai multe volume de specialitate apărute în România și Rusia. Autoare a mai multe monografii și a cca 150 de studii și articole științifice și de popularizare a științei. Pentru volumul "Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului" (Editura „Prut internațional”, 2004) obține, în anul 2004, Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Cinci ani mai târziu, în anul 2009, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova îi acordă Premiul Critică literară pentru "Romanul ca lume postBABELică. Despre dialogism, polifonie
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
de cei mai importanți oameni politici. Se spune că la o masă oficială, în prezența regelui Franței, Henric al III-lea, a apărut goală pe un platou de argint. Sărbătoarea Măriilor Liberalismul Veneției reprezintă o avangardă în context european, în timp ce imaginarul feminin guverna spectrul vieții politice, sociale și culturale, iar istoria continuă să fie concepută și administrată exclusiv de bărbați. Libertinajul femeii venețiene este și replică dată unei misoginii generalizate în acel timp. Veneția, împreună cu enigmele sale, rămâne apărată de umbra
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
pe versuri de Paul Simon, Suzanne Vega, David Byrne și Laurie Anderson, interpretate de Ansamblul Philip Glass, dirijat de Michael Riesman. Stephen Holden comentează albumul, în “The New York Times“, cele șase cântece scurte, cu meditații oraculare despre timp și iubire, cu un imaginar care evocă explicit legăturile dintre oameni, simboluri și lucruri. Ciclul începe cu poemul lui Paul Simon, Changing Opinion, urmează Lightning și Freezing de Suzanne Vega, apoi Liquid Days de David Byrne, Open the Kingdom despre distanța între spațiul comun și
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
să colaboreze cu mișcarea Dada. Era considerat de dadaiști un soi de Înalt Prelat sau Părinte al mișcării. Expoziția Picabia de la MoMA demonstrează limpede, prin cronologia lucrărilor, valoarea și numărul semnificativ de lucrări mecanomorfe, faptul că Picabia devansase spiritul și imaginarul dadaist, prin aceste lucrări, caracterizate prin hibridarea desenelor tehnice și insertul de texte, de gen grafitti, lucrări datează din anii 1913-1915. Seria se continuă până după 1918, când are loc întâlnirea și apropierea de Tristan Tzara. Picabia avea, la acel
“Dacă aș putea scrie pe cer Picabia, folosind un Citroen, aș face-o” by Corespondență de la DOINA URICARIU de la New York () [Corola-website/Journalistic/105859_a_107151]