8,706 matches
-
obișnuită”. De milă, profesorul îi dă nota 10, observând în gând cât e de neînzestrată feminin. Decorul e prezentat în stilul ironistului cinic Teodor Mazilu: „Generos cât un continent, trotuarul dinspre complex servea drept refugiu pentru zeci și sute de inși, care, indiferent de convingerile lor filosofice, tândăleau pe trepte... Alții, în schimb, hălăduiau prin imensa piață, parcurgând fără exigență tot ce întâlneau în cale: panoul Universității populare anunțând conferințele «Calul în viața omului, în artă și literatură» și «Fetele tinere
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
trup voi munților ori din Dar munții unde-s? Altul e impulsul ascensional, privirile lui C. (Către cer, Piscul) urmărind mai degrabă grandoarea, prometeismul, exteriorizarea eroică; întrebările lui, deloc dubitative, sunt ale unui personaj esențialmente afirmativ, cu genunchi de „oțel” - ins destinat unor uimitoare gesta, hotărât să înlăture „glodul”, să opună ezitantului „poate” pe imperativul „trebuie”. Un drum, o „cărăruie” cu „troscoțel” și „nalbe”, un „tren negru” gonind pe „șesul nesfârșit al gândului” orientează, aparent, spre contemplație; programul etic al poetului
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
copertă anii 1957-1958. Primul număr, din ianuarie 1951, se deschide cu un Cuvânt înainte: „Foaia aceasta nu este organul unui determinat grup politic și nu are tendințe sectare. Cu atât mai puțin apare ca să susțină interesele, ambiția ori ideologia vreunui ins sau vreunui comitet. Cei care fac sacrificiul să o scrie și să o răspândească înțeleg să o pună întreagă în serviciul românismului. Ca atare, colaboratorii ei - permanenți sau vremelnici - se vor călăuzi statornic de cele trei mari idei luminoase: Dumnezeu
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
găsit; ea apare sub forma unor societăți bine definite - unități sociale - familii, sate, orașe, regiuni, state, națiuni”); 4. adoptarea unei metode adecvate de acces la cunoașterea unităților sociale, și anume metoda monografică; 5. admiterea faptului că agentul cunoașterii nu este insul izolat, intelectualul de cabinet, ci echipa multidisciplinară, iar locul cercetării nu este biblioteca, ci studiul de teren; 6. studiul realității sociale trebuie continuat printr-o muncă social-culturală în căminele culturale, în casele de cultură și în școlile țărănești; 7. ținta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
știință și reformă socială, concepută de Gusti ca un fel de bancă de date a reformei, a fost relansată prin cea dintâi arhivă de date și studii rurale sistematice pe care ISAR a reușit s-o realizeze în colaborare cu INS. Cronologia metodelor. Filmul sociologic, muzeul sociologic, monografiile sociologice Pentru o mai bună înțelegere a energetismului acestei școli, vom face o scurtă cronologie a metodologiei cercetărilor desfășurate de echipele regale. Spectacolul metodelor nu e mai prejos de cel al teoriilor. Să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
90,5 54,6 Total 100 100 100 100 Supraaglomerare (medie) 0,93 0,94 1,09 0,95 Total (%) 34,2 20,8 45 100 Total N 394 239 518 1151 Note Datele provin din Ancheta Integrată de Gospodărie, INS. „Pentru formularea unei strategii efective de reducere a sărăciei este extrem de important să înțelegem dacă sărăcia este tranzitorie sau cronică. Sărăcia tranzitorie semnalează incapacitatea gospodăriilor de a-și menține consumul la un anumit nivel de-a lungul timpului, în timp ce sărăcia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile alimentare, nealimentare, de servicii și bunurile de utilizare îndelungată aflate în dotarea gospodăriei. Concluzia a fost întărită și de analiza profunzimii sărăciei. Rezultatele obținute se înscriu pe linia cercetărilor anterioare realizate de INS, dar prezintă și caracteristici speciale, determinate de contextul economic și social al localității în care au fost realizate. Bibliografie Atkinson, T.; Cantillon, B.; Marlier, E.; și Nolan, B. (2002). Social indicators. The EU and social inclusion. Oxford: Oxford University Press
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aparat de filtrare/decodare construit de gardienii conștiinței colective. Dar și un mijloc de a-i identifica pe responsabilii acestui uriaș experiment colectiv, demontându-le respectabilitatea intelectuală, oferindu-i în adevărata lor înfățișare: garanți ai acțiunilor de teroare, reprimare, exterminare, inși care s-au oferit să procure alibiuri „morale” pentru „crima de stat”. Unii s-au achitat cu brio de aceste roluri în care au fost distribuiți sau pe care le-au solicitat cu insistență. În primul text al volumului, „Facerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Priveliștile, pentru care a obținut Premiul de debut al Editurii Facla. Începuturile literare ale lui D. stau sub influența atmosferei echinoxiste, temele dominante fiind ființa ca entitate în univers, misterul relației cu natura, încercarea de a descoperi rădăcinile mitologice ale insului în mirificul peisajului: „Ți-e dor să scrii un poem despre/ ființa născătoare, mama florii/ și-a ierbii, despre: // zumzetul dintr-un stup adormit;/ pântecul, lumina incertă din care/ iată se trezește poetul” (Ars poetica). Un ceremonial de limbaj și
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
are ritmul ei propriu de dezvoltare. Dacă acest ritm nu este atins, afacerea se va „ofili”. Dacă ritmul este depășit, afacerea se va strădui să țină pasul cu un ritm peste puterile ei. Una dintre cele mai importante funcții ale insului care a fondat o companie (sau ale managerului acesteia) este să simtă care trebuie să fie ratele de creștere „proprii” fiecărei afaceri și să reacționeze În consecință. Sarcina fondatorului firmei nu este să conducă „trupele” spre noi Înălțimi. Este preferabil
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poate dezvolta plenar. Un asemenea individ este cuprins de procesul de schimbare, acumulează continuu și întâmpină în mod constructiv contradicțiile unei lumi în care problemele apar mult mai repede decât soluțiile lor. El devine o persoană autentică (becoming a person). Insul a învățat că procesul schimbării este ceva în care el poate trăi mult mai confortabil decât în rigiditate; că abilitatea de a înfrunta noul într-un mod adecvat este mai importantă decât cea care îi oferea repetitiv vechiul, tradiționalul. După
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
final ipotetic al terapiei, poate foarte bine să fie considerată și ca una dintre „persoanele realizate prin sine”. După Rogers, cu deschiderea sa sensibilă către lume, cu încrederea-i în propria capacitate de a avea noi relații cu mediul, chiar insul normal ar fi tipul de persoană care rezultă dintr-o existență creatoare. „Insul normal” nu se va profila culturii sale în mod necesar și în mod sigur nu va fi un conformist. Dar el va trăi în mod constructiv oricând
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintre „persoanele realizate prin sine”. După Rogers, cu deschiderea sa sensibilă către lume, cu încrederea-i în propria capacitate de a avea noi relații cu mediul, chiar insul normal ar fi tipul de persoană care rezultă dintr-o existență creatoare. „Insul normal” nu se va profila culturii sale în mod necesar și în mod sigur nu va fi un conformist. Dar el va trăi în mod constructiv oricând și în orice cultură, în atâta armonie cât îi este cerută de o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
comporte astfel încât să ofere maximă satisfacție celor mai adânci nevoi ale sale. Rogers crede că o asemenea personalitate ar fi ușor recunoscută de oricine ca fiind tipul cel mai potrivit pentru supraviețuirea în condiții schimbătoare de mediu. După Rogers, numai insul creativ va fi capabil să facă ajustări bune în mod adecvat atât noilor, cât și vechilor condiții. El ar fi un „fruntaș al evoluției umane” (vanguard of human evolution). 5. Construirea pe încredere în natura umană. Natura primară a ființei
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să fie pozitive, constructive. După Rogers, nu trebuie să ne întrebăm cu cine va socializa el - pentru că unul ca el, care are nevoi atât de puternice, este apt pentru afiliere și comunicare cu alții. Când este el însuși pe deplin, insul creativ nu se poate decât să fie socializat. Nu este nevoie să întrebăm cine îi va controla impulsurile agresive - pentru că, atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
experiențe culminante. Ajuns la acest punct al pledoariei, brusc, Maslow atenționează asupra „mitologiei informației”. El susține că imaginea omului de știință trebuie însă să se schimbe. Imaginea lui, așa cum o au majoritatea liceenilor, este cea a cuiva care nu zâmbește, insul cu sânge rece, de care fetele de liceu sunt îngrozite și cu care nu s-ar căsători. „Să mă căsătoresc cu un monstru care să facă experimente pe copiii mei?” - ar putea gândi ele. Această concepție „americană” despre oamenii de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
divers, capacitatea de a da viață unor personaje nu doar distincte, ci de-a dreptul antagonice, demonstrează că G., mai mult decât în scrierile anterioare, are calități de constructor și, în egală măsură, de analist. Protagonistul, tânărul prinț Dimitrie Balș, ins de o remarcabilă (aproape maladivă) sensibilitate - bogat, generos, dar și extrem de naiv -, devine victima unei soții versatile, avidă de avere, lipsită de scrupule, care, în final, reușește să-l anihileze, determinându-l la autoexilare. Este, de fapt, o meditație asupra
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
frustrare pe toate planurile - copil, lipsit de afecțiunea părinților (morți, la scurt timp, unul după altul), cu o exacerbată sensibilitate și de o labilitate psihică ce-l duce inevitabil la internarea într-un ospiciu. Cartea nu este doar biografia unui ins aparent dezaxat, ci și radiografia epocii de dinaintea celui de-al doilea război mondial, cu toate ororile comise atât în Germania anilor de după 1933, cât și în România ceva mai târziu, când legionarii împânziseră până și lumea universitară. SCRIERI: Drumul, București
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
ponderea femeilor cu vârste de/peste 60 de ani din populația feminină rurală este de aproximativ 27%, comparativ cu o pondere de 22% în populația feminină totală, respectiv de 19% în totalul populației României. (calculele autorului, conform datelor primare ale INS, 2007, disponibile la adresa: http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap2.pdf). În același timp numărul salariaților din România a scăzut sistematic după 1990 și a ajuns în 2003 la mai puțin de 4,5 milioane față de 8,1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și școală profesională a fost cu peste 600 000 mai mare decât în perioada 1989-1984, mulți dintre ei neprimind o repartiție la un loc de muncă; aceștia reprezentau 7,5% din populația salarială și sunt echivalenți cu șomerii raportați de INS în trimestrul I 2007, 690000 de persoane (estimări ale autorului din datele INS, respectiv statistica INS http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/arhivasomaj.en.do). În aceeași perioadă, numărul mare de tineri și de cupluri a coincis cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
perioada 1989-1984, mulți dintre ei neprimind o repartiție la un loc de muncă; aceștia reprezentau 7,5% din populația salarială și sunt echivalenți cu șomerii raportați de INS în trimestrul I 2007, 690000 de persoane (estimări ale autorului din datele INS, respectiv statistica INS http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/arhivasomaj.en.do). În aceeași perioadă, numărul mare de tineri și de cupluri a coincis cu reducerea investițiilor în construcția de locuințe; numărul total de locuințe nou-construite a scăzut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintre ei neprimind o repartiție la un loc de muncă; aceștia reprezentau 7,5% din populația salarială și sunt echivalenți cu șomerii raportați de INS în trimestrul I 2007, 690000 de persoane (estimări ale autorului din datele INS, respectiv statistica INS http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/arhivasomaj.en.do). În aceeași perioadă, numărul mare de tineri și de cupluri a coincis cu reducerea investițiilor în construcția de locuințe; numărul total de locuințe nou-construite a scăzut în perioada 1986-1989
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de bază pentru persoanele vârstnice. Un element esențial al diferențelor teritoriale este ponderea populației rurale. Aceasta variază pe județe de la 30% în județe precum Hunedoara, Brașov sau Constanța la peste 60% în mai multe județe din Muntenia și Moldova. Sursa: INS, Anuarul Statistic 2001, Cf. Preda, coord., 2003. Pentru județele cu populație rurală foarte numeroasă, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Suceava, Botoșani sau Călărași, ponderea acesteia este de 2-3 ori mai mare decât în Brașov, Hunedoara, Constanța, Cluj sau Timiș. Ponderea populației vârstnice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
concentrează în anumite zone, în general în localități rurale aflate la granița dintre județe, localități care au fost în timp părăsite de populația tânără datorită lipsei locurilor de muncă, lipsei sau precarității serviciilor de educație și de sănătate etc. Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002, Cf. Preda, coord., 2003. Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002, Cf. Preda, coord., 2003. Diferențele enorme în privința problemelor sociale din zonele reprezentate cu alb în care ponderea populației vârstnice este de 5-18% față de cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
granița dintre județe, localități care au fost în timp părăsite de populația tânără datorită lipsei locurilor de muncă, lipsei sau precarității serviciilor de educație și de sănătate etc. Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002, Cf. Preda, coord., 2003. Sursa: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2002, Cf. Preda, coord., 2003. Diferențele enorme în privința problemelor sociale din zonele reprezentate cu alb în care ponderea populației vârstnice este de 5-18% față de cele din zonele de culoare închisă cu pondere a vârstnicilor de 37-57
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]