9,535 matches
-
jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(194)"/>. Tot cam atunci, În 1848, În comitatul Sătmar (nord-vestul Transilvaniei), 241 de familii evreiești (13,4%) se ocupau cu lucrarea pământului <endnote id="(616)"/>. Urmașii lor au continuat să practice agricultura În zonă până târziu, În epoca interbelică : „L-am văzut [pe evreul din Maramureș] - scria publicistul F. Brunea-Fox În 1928 - În ipostaza omului de la șes, trăgând la plug, cu pulpana caftanului prinsă În brâu, cântând nițel fonf un psalm sau o melopee de ghetto” <endnote id=" (791
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Multe necazuri ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști de dreapta se arătau nemulțumiți de stabilirea unor evrei la sate, mai ales În regiunile din nordul României. În 1923, de pildă, vorbind despre „invazia evreiască” („cel mai mare eveniment Între toate câte s-au petrecut până
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id="(13, p. 327)"/>. „[Evreii din satul Rozavlea] - Își aduce aminte un țăran maramureșean despre perioada interbelică - erau niște oameni cinstiți și de omenie. Erau un fel de afaceriști. Cumpărau oi, berbeci... lucram laolaltă, că aveau și multe fânațe” <endnote id="(841)"/>. În aceste regiuni ale României, evreii au fost crescători de ani male, mai ales de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ținut la 15 decembrie 1926, a fost mereu Întrerupt zgomotos de parlamentarii antisemiți A.C. Cuza, C. Șumuleanu ș.a. <endnote id="(603, p. 105)"/>. Exproprierea evreilor de loturile de pământ deținute În spațiul rural a devenit o obsesie politică a ultranaționaliștilor interbelici. În 1937, de exemplu, Nichifor Crainic sublinia În mod expres faptul că, pentru „statul etnocratic” pe care Îl preconiza, „cea mai mare grijă e aceea de a apăra pământul de pofta străinilor”. „Democrația - scria el În Programul Statului Etnocratic - a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuie să fie puși Într-o singură căldare și tratați de periculoși. Sunt evrei buni, sunt evrei răi, după cum sunt români buni și români răi, francezi buni și francezi răi etc.” <endnote id=" (517, I, p. 69)"/>. Tot În epoca interbelică, scriitorul evreu F. Aderca susținea aceeași idee : „Fiii lui Israel, Întocmai tuturor popoarelor, sunt și inteligenți și netoți, și darnici și avari, și solidari și singuratici, și culți și ignari - Însușirile și metehnele fiind repartizate după legile hazardului care conduc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inițiatică pe care a trăit-o el Însuși „pe drumul Damascului”. Un simptom al trăiniciei imaginii-clișeu a „evreului orb” este faptul că ea a supraviețuit secole de-a rândul, fiind preluată chiar și de intelectualii, politicienii și publiciștii din epoca interbelică. O supraviețuire cu atât mai interesantă cu cât acest stereotip a trecut fără modificări esențiale - ci doar cu unele adaptări - din spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii savante și al ideologiei politice. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din sfânta Scriptură”. Cartea a devenit un „bestseller”, fiind retipărită În vreo 15 ediții românești : primele În 1803, 1818 și 1839, iar ultimele În 1922, 1929, 1936. Nu este de mirare succesul de care s-a bucurat volumul În epoca interbelică, dar este surprinzător faptul că el a fost reeditat În România post- comunistă (În anul 2000, la Editura Samizdat). În 1913, dr. Nicolae Paulescu prezintă in extenso cartea cu entuziasm <endnote id="(695, pp. 45- 49)"/>. De asemenea, ea a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concret la abstract : nu doar câțiva evrei beau sângele vreunui român, ci evreii beau sângele românilor, al Întregii nații. România Însăși este ucisă ritual de către evreii antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mihai Eminescu, pe regele Carol I, pe I.C. Brătianu, pe Octavian Goga, pe Corneliu Zelea Codreanu și pe cei 13 conducători ai Mișcării Legionare, pe Mareșalul Ion Antonescu, pe național- comunistul Nicolae Ceaușescu [...]” <endnote id=" (634)"/>. Față de situația din România interbelică (unde erau Înregistrați circa 800.000 de evrei), noutatea constă În faptul că, de regulă, nu mai sunt acuzați evreii din România (decât, eventual, pentru cârdășie), ci „evreimea mondială”, În diferitele ei forme virtuale de organizare : „mafia israeliană”, „rețeaua Mossad-ului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Paști...”, Își aduce aminte Elie Wiesel de „răbufnirile de ură antievreiască” Înregistrate În Sighetul anilor ’30 <endnote id=" (133, p. 23)"/>. La rândul său, proza torul israelian Aaron Appelfeld descrie modul cum se desfășura „vână toarea de evrei” În Bucovina interbelică, așa cum era practi cată de țăranii ucraineni : „În zilele de Paști atmosfera În sat era Încărcată de patimă. Tinerii Își descărcau furia pe evrei [...]. În ziua a doua de Paști a fost ucis stăpânul meu [evreu] În mijlocul străzii. Un ticălos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri de corbi”), fie cu animale carnasiere (lupi, rechini, crocodili, căpcăuni, „năpârci cu colți tociți de ură”, „bestii hâde” etc.) sau hemofage : „balaur sau șarpe băutor de sânge românesc”, „păianjen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Român de Cercetări, Freiburg (Germania), 1976. 833. Dr. Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor. Imagini din viața rromilor din Transilvania [prima ediție, Hamburg, 1890], Editura Atlas, București, 2000. 834. Avram Rosen, Contribuția evreilor la progresul industrial În România interbelică, Editura Hasefer, București, 2002. 835. Claude Lanzmann, Shoah, prefață de Simone de Beauvoir, traducere de Mariana Arnold, Editura EST, București, 2002. 836. Câteodată, dimpotrivă, practicarea unei meserii „murdare” Îi face pe evrei urât mirositori : „[Evreii] nu erau frumoși. Și mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
instituțiilor va întocmi regulamente. Obligația de a întocmi bugetul de venituri și cheltuieli. Orice excedent va rezulta se va preface în efecte ale statului român. Prin publicații se anunță populația și autoritățile. Puținele date consemnate în primii ani ai perioadei interbelice, ne permite înțelegerea că funcția de președinte au avut-o evreii: dr.Adolf Wittner, Iulius Fischer proprietar de moară), I.L.Bercovici (librar), Hoișie Moscovici (arendaș și proprietar de păduri), Mayer Zoller, avocatul Jean Chisis, iar din anul 1933 până în anul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comunității din care făceau parte: Mayer Zoller președinte, Adolf Witner, și I.L.Bercovici vicepreședinți, Saniel Kantar casier, Aron Pomârleanu, H.I.Leibovici, L.Rapaport, Zisu lerner, H.Salzberg, Iosub Malcaș membri. Instituțiile comunității au fost înființate în primii ani ai perioadei interbelice. Cele mai importante au fost: școala izraelito-română, grădina de copii, spitalul izraelit, azilul de bătrâni, Baia comunității. La 15 iunie 1909 „s-a pus piatra fundamentală la primul local de școală izraelitoromână pentru băieți și fete”. Directorul școlii era profesorul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se studiau: religia, muzica, română, gramatică, franceză, aritmetica, economie casnică, desen, caligrafie. Instituții culturale din orașul Dorohoi nu au avut o evoluție constantă, multe dintre acestea au avut chiar o existență de scurtă durată. Au funcționat în Dorohoi, în perioada interbelică: Fundația Culturală Regală „Principele Carol” (avea cămine culturale în 32 de localități); „Liga culturală”, Casa Școalelor și a culturii poporului (avea în județ 67 cămine culturale); 3 societăți muzicale și 27 biblioteci, deci 97 organizații culturale din care doar 19
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
scurtă, fiind de propagandă conservatoare „Gazeta Dorohoiului”, aparținând lui Eugen Condeescu și H. Haimovici; de asemenea, un ziar de propagandă țărănistă „Solia”, aparținând lui Bejan Teodor și Nicolae Mateescu. În activitatea instituțiilor din orașul Dorohoi, mai ales în primii ani interbelici, accentul este pus pe efortul de reorganizare, pentru a face posibilă funcționarea lor, în funcție de necesitățile populației și de problemele cu care se confruntau. Se manifestă receptivitate la schimbările pe care legile, adoptate mai ales, în primul deceniu interbelic, le generau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
primii ani interbelici, accentul este pus pe efortul de reorganizare, pentru a face posibilă funcționarea lor, în funcție de necesitățile populației și de problemele cu care se confruntau. Se manifestă receptivitate la schimbările pe care legile, adoptate mai ales, în primul deceniu interbelic, le generau și, de asemenea, se arată disponibilitatea pentru aplicarea legilor. Corespondența între autoritățile locale și diferitele ministere, implicate în procesul de reformă și de modernizarea a societății, pune în evidență preocuparea autorităților de a avea informații optime pentru aplicarea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
570 din 23 martie 1926 a dispus anularea tuturor lucrărilor pregătitoare de constatare a naționalității române efectuate de autoritățile administrative, precum și a certificatelor de naționalitate eliberate pe baza acestor lucrări. Viața politică a orașului Dorohoi, mai ales în primii ani interbelici, nu se caracterizează prin dinamism. Populația nu era interesată de lupta politică, puțini erau cei implicați în acțiuni de propagandă și mai puțini cei care puteau alcătui organizații politice. În general, puținii intelectuali din oraș, români sau evrei, erau animați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
puteau alcătui organizații politice. În general, puținii intelectuali din oraș, români sau evrei, erau animați de convingeri politice, dovadă că, numele unor persoane implicate în activitatea politică și de propagandă a diferitelor organizații politice, care apar consemnate în primii ani interbelici sunt prezente în întreaga perioadă interbelică. Din acest punct de vedere, observația noastră este că organizațiile de dreapta care s-au închegat în cuprinsul orașului și județului Dorohoi, s-au datorat activității unor tineri „neobosiți”, care au găsit forța și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
puținii intelectuali din oraș, români sau evrei, erau animați de convingeri politice, dovadă că, numele unor persoane implicate în activitatea politică și de propagandă a diferitelor organizații politice, care apar consemnate în primii ani interbelici sunt prezente în întreaga perioadă interbelică. Din acest punct de vedere, observația noastră este că organizațiile de dreapta care s-au închegat în cuprinsul orașului și județului Dorohoi, s-au datorat activității unor tineri „neobosiți”, care au găsit forța și mijloacele de a pătrunde în lumea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cuprinsul orașului și județului Dorohoi, s-au datorat activității unor tineri „neobosiți”, care au găsit forța și mijloacele de a pătrunde în lumea rurală, atrăgând de altfel, pe cei care până atunci erau indiferenți față de viața politică. În primii ani interbelici aproape că nu apar consemnări pentru o propriu-zisă viață politică, organizată pe partide politice. Doar vizitele unor personalități din viața politică românească produceau agitație printre locuitorii orașului, care se adunau mai mult din curiozitate. De exemplu, în anul 1921 a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și evreii: Aron Calmanovici, Ovidiu Mesinger, Saiu Șmil, avocat Axler, dr.Sigal. De altfel, singura opțiune politică confirmată pentru evreii din Dorohoi este cea liberală. În documentele, de fapt procesele-verbale, care consemnează rezultatele alegerilor electorale, cel puțin pentru primul deceniu interbelic, se găsesc câteva informații despre organizațiile politice și personalitățile care, la un moment dat au animat viața politică a orașului. N.G.Nicolescu, iar șef de birou la Prefectură era Gh.Hăpăianu 83; aceștia, prin funcțiile deținute, au avut un rol
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
politici români, oportunismul unora, oferindu-le perspectiva unei ascensiuni politice. Nu au lipsit nici oameni politici care să-și facă din elogierea lui Carol o adevărată profesiune și care căutau să intre în grațiile Elenei Lupescu. Democrația românească din perioada interbelică a avut numeroase carențe, iar funcționarea sistemului constituțional a fost defectuoasă. Carol al II-lea a abuzat de dreptul de dizolvare a Parlamentului, astfel încât, viața politică s-a caracterizat printr-o mare instabilitate. În intervalul anilor 1918 și 1938, la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
constatat că măsurile de pază și siguranță lasă de dorit. Cum acest județ așezat între Bucovina și Basarabia este în calea curentelor subversive ce vin din acele provincii, este necesară completarea locurilor vacante la poliția Dorohoi. Democrația românească din perioada interbelică a avut numeroase carențe, liderii politici nu au fost preocupați de educația politică, cetățenească a electoratului și în aceste condiții s-au înregistrat mari oscilații ale opțiunilor politice. Imediat după 10 februarie 1938 s-a trecut la instituționalizarea noului regim
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]