8,110 matches
-
188, 205, 238, 244, 249, 282 lider / 46, 67, 91 locuitor / 51, 131, 134-137, 139-141, 145-146, 163, 273 luptă / 42, 58, 98, 167 M masă / 29, 126, 130, 260, 262, 265, 285 metodă / 168, 203 metodologic / 36, 265 migrație / 150 modernitate / 12, 112, 130, 235 monarhie / 12, 15, 16, 17, 22, 28, 67, 103 monedă / 26 moral / 16, 99, 207-208, 235, 237, 253, 281 N natură / 27, 45, 49, 56, 60, 77-78, 80, 82, 84, 104, 107, 117-118, 163, 167, 204
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și încrederea în instituțiile politice. Alina HURUBEAN este Lector doctor la Universitatea "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Științe Politice și Administrative, având ca principale domenii de interes: cercetarea calitativă în științele sociale și politice; studii de gen (gender studies); modernitatea politică modele de schimbare și modernizare social-politică. Este doctor în științe politice al Universității "Al. I. Cuza" Iași, cu tema Modele de legitimare a puterii în modernitatea politică românească. În intervalul 2010-2013, a derulat un program de cercetare postdoctorală, în cadrul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
interes: cercetarea calitativă în științele sociale și politice; studii de gen (gender studies); modernitatea politică modele de schimbare și modernizare social-politică. Este doctor în științe politice al Universității "Al. I. Cuza" Iași, cu tema Modele de legitimare a puterii în modernitatea politică românească. În intervalul 2010-2013, a derulat un program de cercetare postdoctorală, în cadrul Universității "Al. I. Cuza" și un stagiu de documentare la Universitatea Lyon 2, Franța, pe tema Analiza comparativă a politicilor publice din Uniunea Europeană din perspectiva egalității de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de onoare a filologilor care află primii despre ea și îi înțeleg valoarea, să își găsească timpul și cuvintele cele mai potrivite, pentru a scrie despre ea, a o mediatiza, a-i explica valoarea, importanța și mai presus de toate, modernitatea, deci validitatea mesajului pe care îl transmite ea, în viața noastră de zi cu zi. O astfel de lucrare este și cea prezentă, iar cartea căreia îi este închinată se intitulează „Autobiografie” și poartă semnătura lui Paisie Velicikovski. Autoarea PARTEA
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
al Rusiei (1721-1725), călătorește în apusul Europei între 1697 și 1698, sub numele de Piotr Mihailov, ca membru al Marii Ambasade care a pus bazele alianței antiotomane, cunoscută sub numele de Liga Sfântă. În decursul călătoriei sale, studiază toate aspectele modernității statelor apusene, pe care mai apoi, reîntors în Rusia, le va introduce și în imperiul său, încercând o sincronizare a Rusiei cu restul Europei și punând în felul acesta destinele rusești pe calea unei modernizări ireversibile și fără precedent. Aleksandr
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ele și-au impus parțial modelele, cultura, respingerea ierarhiilor fixate odată pentru totdeauna. Cu toate excesele sale, spiritul contestatar din 1968 al cărui caracter transnațional a fost subliniat, a fost în multe privințe cel ce a reașezat valorile: cele ale modernității reprezentate adesea de tineri cu stîngăcie și cele ale tradiției, care, uneori au degenerat în conformism. Mai important încă a fost rolul femeilor, ca o categorie care aspira să-și aducă contribuția în mod activ în societate, neavînd doar rolul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și reflexiv, criticul de artă stă la aceeași masă, față în față cu ironicul, ludicul și metaforicul regizor, două "figuri" ale Cetății, invitate de mine sub acoperișul Pavilionului. Nu pot risca un pronostic privitor la evoluția dialogului, dar nonconformismul, spovedania, modernitatea punctelor de vedere, "gâlceava" provocată și încă altele sigur vor face deliciul întâlnirii noastre de azi. Trecem peste aspectele circumstanțiale, ajungând direct la controverse cu un vocabular nuanțat și ușor ambiguu, tocmai de aici impresia de cunoaștere și abilitate. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
putință o astfel de ruptură? Dacă aruncăm o privire și cercetăm, fie și fugitiv, decorul postmodernității, concluziile par mai degrabă sceptice. Identitățile, după Harvie Ferguson, sînt "oscilații continue". Fluiditatea, scrie Zygmunt Bauman, ar fi metafora principală pentru epoca noastră (vezi Modernitatea lichidă, Ed. Antet, 2000). Nomadismul planetar, avalanșa de imagini încurajînd zapping-ul, efortul "spectacularizării", ruinarea ierarhiilor, denigrarea centrului, explozia consumerismului (ca blazon al postmodernității) sînt, negreșit, simptomele unei lumi în criză. Și dacă societatea comunicării se vrea o "supermodernitate", cu aceeași
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi găsită în pasajul din Manifestul Partidului Comunist, în care Marx și Engels descriu o stare "în care tot ce este solid se volatilizează". Desigur, așa cum a arătat și Marshall Berman (1982), Manifestul este de fapt un virtual imn adresat modernității și un text-cheie pentru teoria modernă. Cine este interesat de alte exemple de folosire insuficient teoretizată a termenului "postmodern", ca sinonim pentru societatea contemporană, le poate afla în Introducerea la antologia de lucrări de la Conferința de studii culturale din 1990
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
editori (vezi Grossberg et al. 1992). Se fac mereu referiri la "epoca noastră postmodernă", fără a se aduce vreun argument sau a se face vreo clarificare cu privire la ce anume o face să fie "postmodernă", la ce anume constituie ruptura față de modernitate și care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la ce anume constituie ruptura față de modernitate și care sînt trăsăturile noi care o definesc. Ba, mai mult, într-o lungă notă de subsol de la sfîrșitul acestei introduceri, editorii descriu fundamentul și traiectoria studiilor culturale ca un răspuns la modernism, modernitate și modernizare (ibid. 15-16)37. Și totuși, editorii scapă din vedere un paradox: care este relevanța studiilor culturale într-o epocă postmodernă dacă acestea sînt produsul și expresia epocii moderne (pe care mulți teoreticieni postmoderni o consideră încheiată, impunîndu-se, așadar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a le trasa traiectoriile 40. Pentru ca discursul despre postmodern să aibă vreun conținut cognitiv, se impun anumite distincții, iar familia de cuvinte a termenului "postmodernist" trebuia întrucîtva diferențiată de cea a cuvîntului "modern". În textele anterioare, am făcut diferența între modernitate și postmodernitate, ele fiind două epoci istorice diferite; între modernism și postmodernism, ele fiind două stiluri culturale și estetice diferite; între teoria modernă și postmodernă, ca între două tipuri de discursuri teoretice diferite (vezi Kellner, 1988; Best și Kellner, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
așa cum voi arăta în studiile ce urmează 41. Postmodernismul în arte a fost, însă, adesea discutat ca element al unei noi "culturi postmoderne", al "scenei postmoderne" sau al "condiției postmoderne" și conceptul mai larg de "eră postmodernă", de ruptură cu modernitatea, a început să apară după 1970 în teoriile lui Baudrillard, Lyotard și ale altora 42. În anii '80, s-a putut vedea o proliferare a discursului despre diferitele forme de cultură și societatea postmodernă, Baudrillard susținînd că am intrat într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este o astfel de schimbare semnificativă, deși importanța ei nu a fost pe deplin înregistrată în tradiția studiilor culturale britanice. 37 Aș fi de acord cu argumentul din urmă, însă editorii oferă o explicație foarte relativă a acestor termeni, definind modernitatea, de exemplu, drept "o structură a experienței și identității", ca pe o epocă în cadrul istoriei, care este de fapt modul în care este definită modernitatea în teoria socială clasică (vezi Antonio și Kellner, 1994). Modernizarea este definită de editori în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu argumentul din urmă, însă editorii oferă o explicație foarte relativă a acestor termeni, definind modernitatea, de exemplu, drept "o structură a experienței și identității", ca pe o epocă în cadrul istoriei, care este de fapt modul în care este definită modernitatea în teoria socială clasică (vezi Antonio și Kellner, 1994). Modernizarea este definită de editori în termenii unei game largi de fenomene de obicei asociate cu modernitatea, mai curînd decît ca un proces în care forțele modernității au vreun efect asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe o epocă în cadrul istoriei, care este de fapt modul în care este definită modernitatea în teoria socială clasică (vezi Antonio și Kellner, 1994). Modernizarea este definită de editori în termenii unei game largi de fenomene de obicei asociate cu modernitatea, mai curînd decît ca un proces în care forțele modernității au vreun efect asupra societăților și culturilor tradiționale, care nu se află în Occident, traducînd un proces de modernizare și de occidentalizare extrem de complex și extrem de contestat. Modernismul este definit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care este definită modernitatea în teoria socială clasică (vezi Antonio și Kellner, 1994). Modernizarea este definită de editori în termenii unei game largi de fenomene de obicei asociate cu modernitatea, mai curînd decît ca un proces în care forțele modernității au vreun efect asupra societăților și culturilor tradiționale, care nu se află în Occident, traducînd un proces de modernizare și de occidentalizare extrem de complex și extrem de contestat. Modernismul este definit ca "un întreg complex de răspunsuri la peisajul istoric modern
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Această tendință de a susține că terenul studiilor culturale e reprezentat de cultura ori societatea "postmodernă", fără a defini termenul și fără a oferi vreun argument, este foarte răspîndită. Editorii colecției de studii culturale canadiene (1993) declară, de asemenea, că: "Modernitatea a trecut în postmodernitate" (Blundell et al., 1993:8) și se referă la societățile contemporane ca fiind "postmoderne" (ibid., 10). Nu există nici o argumentație, iar un termen extrem de complex și de contestat este astfel luat ca sinonim pentru societatea contemporană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
independente. Într-o scenă de la începutul filmului, plasată într-o cafenea din Austin, un student ia în mînă un exemplar al colecției de eseuri despre cultura postmodernă publicată de Hal Foster, intitulată Antiestetica (1983), iar cartea lui Mark Berman asupra modernității și culturii moderne, intitulată All that is Solid Melts in to Air (1982), se vede undeva pe o masă. Cele două cărți menționate formulează atitudini estetice contemporane opuse (modernism vs postmodernism). Consider că Linklater își propune să combine strategii estetice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dar punctate de momente de euforică intensitate. Acest concept descrie atît forma filmului Slacker, cît și textura experiențelor și modului de viață al personajelor. 20 Printr-o coincidență, în perioada în care se turna filmul, eu predam un curs despre modernitate/postmodernitate, foloseam în cursul meu cele două cărți ce apar în scena de la cafenea, iar cîțiva dintre studenții mei apar, și ei, în film. Ca urmare, dezbaterile estetice cu privire la modernism și postmodernism pluteau în aer în acea perioadă, iar Linklater
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
negrese care vizitează o insulă din apropierea coastei Georgiei care fusese odată un loc de refugiu pentru sclavii fugari, fapt ce o determină pe autoare să-și regîndească poziția în cadrul societății Statelor Unite. Filmul pune întrebări și în legătură cu tensiunile dintre tradiție și modernitate în existența afro-americanilor. Un lucru curios în legătură cu muzica rap a negrilor este că tocmai producțiile mai radicale par să fie cele mai bine vîndute, deși se estimează că adolescenții albi cumpără peste jumătate din producțiile muzicale. Muzica este mai puțin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
posibilitatea unei continue angajări în reflecția asupra rolurilor sociale și opțiunilor și apare și o distanțare față de tradiție (Kolb, 1986). Individul își poate alege și construi apoi reconstrui identitatea pe măsură ce oportunitățile de viață se schimbă, se extind sau se îngustează. Modernitatea determină în plus și o direcționare către celălalt, căci pe măsură ce numărul de identități posibile crește, trebuie să se obțină recunoașterea celorlalți pentru a asuma o identitate validată social. Se poate încă observa în epoca modernă o structură de interacțiune cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o identitate. Sinele modern este conștient de caracterul de construct al identității și știe că identitatea poate fi schimbată sau modificată după voință. Individul este, de asemenea, dornic ca identitatea să-i fie recunoscută și validată de alții. În plus, modernitatea presupune și un proces de inovație, de permanentă răsturnare și reînnoire. În anumite formule, modernitatea semnifică distrugerea formelor de viață, a valorilor și a identităților trecutului asociate cu producerea altora noi (Bergman, 1982). Experiența acestei modernité ține de noutate, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identitatea poate fi schimbată sau modificată după voință. Individul este, de asemenea, dornic ca identitatea să-i fie recunoscută și validată de alții. În plus, modernitatea presupune și un proces de inovație, de permanentă răsturnare și reînnoire. În anumite formule, modernitatea semnifică distrugerea formelor de viață, a valorilor și a identităților trecutului asociate cu producerea altora noi (Bergman, 1982). Experiența acestei modernité ține de noutate, de nou, de inovație și efemeritate (Frisby, 1985). Identitatea cuiva poate fi învechită sau superfluă sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]