10,917 matches
-
iazurile din vale, spre Nada Florilor, a privit îndelung și-a oftat. Apoi, a oftat iarăși și a plecat... 3 Cea de-a doua instituție muzeală, care aureolează târgul, devenit în zilele noastre municipiu și care motivează și rândurile noastre modeste ce urmează este Colecția de artă "Ion Irimescu". Geneza acesteia își are obârșia în legăturile pe care maestrul poate chiar mai mult decât Sadoveanu le-a închegat de timpuriu, multiplicat și păstrat peste ani, iar în final le-a consolidat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din bronz, ci din ipsos. ... Maestrul n-a râvnit, după ce-a depășit, singurul printre contemporani, 100 și ceva de ani, să fie așezat într-un mausoleu, într-o zonă centrală, la cimitirul Belu, în Capitală. El s-a reîntors, modest și onest la Fălticeni, împreună cu doamna sa, lângă părinții lui, în cimitirul de la Oprișeni, lângă bisericuța care păstrează în interior comoara picturii sale din anii de studenție. De câte ori, în drumul meu prin Fălticeni, mă întorc spre satul natal, la Sasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
reprezintă decât aproximativ jumătate din tot ce-a scris și publicat bădia Eugen Dimitriu. Autorul mai are încă, în proiect, câteva volume bune, precum și o imensă corespondență. Pentru cine-l cunoaște oricât de sumar, prin câte-a trecut Omul acesta, modest, tăcut și solitar ce viață sinuoasă, vitregă și potrivnică a avut, câți ani de calvar a suferit, cum și cât a fost, uneori, de umilit și adus, câteodată, în situația disperată de a-și pune capăt zilelor rămâne pentru cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
da ori numai sugera viața lui însăși. Fiindcă, în cazul lui, mai mult decât al altora, scrisul a depins de viața sa. Eugen Dimitriu s-a născut la 1 octombrie 1923 la Sărata, județul Cetatea Albă. Părinții săi erau salariați modești. Tatăl, Vladimir, era telegrafist și diriginte de poștă, iar mama, Varvara, era învățătoare, dar s-a calificat și ea ca telegrafist. Despre locul natal, Sărata, bădia Eugen nu păstrează decât, așa cum scrie el într-o altă carte, Sub cerul Basarabiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ai familiei căzuse în localitatea Văcărăjani, în Transnistria. Nici nu împlinise 21 de ani. Prietena sa, învățătoarea Margareta, cu care urma să se căsătorească, a suferit și ea un șoc cumplit. S-a prăpădit de un cancer galopant. Ca o modestă "compensație", totuși, după eliberarea temporară a Basarabiei (1941-1944), bunica de la Telenești mama mamei, Profira, "sfânta familiei", fiică de preot, învățătoare, care "a salvat căsnicia lipsită de noroc a fiicei sale, Varvara, mama lui Eugen, cu bunătatea și cu economiile adunate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vedere mari, prin care i se întrevedeau ochii căprui, triști, meditativi, cu frunte înaltă, bombată, pleșuvă, bădia Eugen se înfățișa, la această dată, grav, tăcut, impenetrabil, rezervat, introvertit, cu o vârstă greu de ghicit, în pofida anilor de închisoare. Umbla îmbrăcat modest, cuviincios, curat. Vorbea puțin, cumpătat, zgârcit în aprecieri și declarații despre alții. Impunea respect. Colectivul l-a primit cu interes și respect. Dar fiecare dintre muzeografi și mai ales directorul știa că bădia avea patru ani de facultate, la Drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și răzbunare mai ieri, dar și celor robiți azi de lene, necinste, minciună, lăcomie sau nepăsare lumea celor ce pot spera, iubi, crea ceva, care să dăinuie dincolo de viața efemeră și firavă a trupului, dând astfel, un preț oricât de modest, dar onest, o picătură din această forță invizibilă, clipei de viață ce ni s-a dat. Toată zbaterea sa de până acum, s-ar putea înfățișa cronologic și tematic cel puțin în primele zece volume din anuarul muzeului sub următoarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Simeon Florea Marian au fost retipărite. Iar recent, acest titan despre care savantul Nicolae Iorga aprecia că "nu se poate încerca pătrunderea științifică în sufletul acestui neam fără întrebuințarea integrală a trebuincioaselor cărți pe care le-a pregătit (...) harnicul și modestul cleric" a fost redescoperit, a sporit însutit în valoare prin publicarea unuia din cele mai uriașe, complexe și tulburătoare manuscrise ale sale, Botanica poporană română (vol. I literele A-F, ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
gazdei, Gheorghe Bâlu, care s-a înecat în Iazul Călugărului. Mai târziu, când a revenit, s-a căsătorit cu fiica gazdei, Ecaterina. A scris în căsuța socrului său, 8 din cele 18 cărți realizate în epoca fălticeneană. Din aceeași căsuță modestă a fost invitat de Șt. O. Iosif și cel care a venit la Fălticeni și l-a chemat direct a fost Zaharia Bârsan la redacția revistei "Semănătorul", în Capitală. În aceeași căsuță a stat și i-a fost prieten devotat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și el, soldații oamenii de la Secție. De ce să nu se afle și la Câmpulung ce se preconizează și cum se lucrează și în Germania, Franța, Italia, Anglia? Tocmai pentru o astfel de informare era nevoie de-o bibliotecă oricât de modestă de specialitate! Cât despre dobândirea "calității" de membru de partid, Bițu o vedea ca o imposibilitate. Și modul cum se gândise și cum se proceda încă, îl privea cu ostilitate. Fiindcă, încă nu se proceda cinstit. Și criteriile de primire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
membri în 1944, ce fusese o agentură a Moscovei. Lupta împotriva elitei politice interbelice. Sovietizarea. Și proiectarea acelei Fete Morgana, a "celei mai drepte și libere societăți umane, fără exploatare" etc. Bițu locuise, ca elev, în Fălticeni, la o gazdă modestă. La o bătrânică, pe strada Poșta Veche. Aproape de gară. Și părinții îi aduceau lunar alimente, din ce aveau și puteau. La Iași, în anii studenției stătuse, în toți cei 5 ani, împreună cu un alt coleg de la Neamț, fiu de țăran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ca punga fără bani / Și stânca fără ciobani". Bițu era mândru de ea. Simțea că lumea îl privea și cu o anumită admirație și cu invidie; și că îl și compătimea, tocmai fiindcă era altfel decât ea. Tăcut. Rușinos. Introvertit. Modest. Prea obișnuit îmbrăcat. Nu prea umblat. Venit din mediul rural. Tobă de carte. Ambițios. Inteligent. Cu o voință de oțel. Pus pe fapte mari. Încrezător. Cu opt ani mai mare decât Corina. Fusese acceptat totuși de Corina din cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
abătea. Era constant în ceea ce gândea, cerea și voia. Dar, înainte de-a o lua pe Corina, de-a fi oficializat cu acte și considerat jumătatea lui complementară, Bițu își avea cel puțin așa văzuse ea limitele lui. Umbla prea modest pentru funcția ce-o avea. Umbla zile-n șir neras. Neglijent, uneori. Purta o haină până ce se rupea. Fugea de petreceri, alteori. Dansul nu-i plăcea. Mânca pe unde apuca, ce găsea, unde putea. După ce s-a însurat, multe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
proporții mult mai scăzute în percepțiile rutiniere pentru liniile și unghiurile drepte. Așadar, o asemenea obișnuință de inferență de a interpreta unghiurile obtuze sau ascuțite ca drepte extinse în spațiu sînt o raritate, motiv pentru care iluzia Sander este mai modestă (vezi figura 1b). Așa cum s-a subliniat deja, tendința aceasta s-a întîlnit, de exemplu, la triburile zulu din Africa. Comunitatea evocată este mai puțin susceptibilă la iluzia Sander, fapt dovedit și de absența în arta lor naivă a unor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realizează în perspectivă și se interpretează ca reprezentare bidimensională a unui obiect tridimensional. Toate aceste tendințe au validitate mai crescută în spații "verticalizante", "adîncite", spre deosebire de "orizontul deschis", în ceea ce privește iluziile descrise prin paralelogramul Sander și asociația Müller-Lyer, unde acestea sînt mai "modeste". În cazul iluziei orizontal-vertical, validitatea ecologică este mai ridicată în spațiile deschise, în care linia verticală este "văzută" ca o proiecție bidimensională a unei linii extinse în spațiul orizontal, spre deosebire de spațiile închise (de genul celor urbane), unde validitatea ecologică este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă, subiecții aflați în grup lucrau mai bine în condiția valorizării reușitei colective și mai modest în condiția valorizării reușitei individuale. Scoruri asemănătoare s-au obținut și în experimentele comparative Japonia SUA-Australia, realizate de către Yamagishi (1988), Rawwas, Al Khatib și Vitell (2004) sau Xiao-Ping și Shu (2005), în care subiecții asiatici optau pentru o strategie individuală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la administrarea șocurilor electrice, obediența subiecților scade semnificativ: în SUA de la 65% la 10%, în Olanda, de la 92% la 16%, iar în Germania, de la 85% la 52%. Autorii studiază cazul aparte al Germaniei, în care diminuarea ratei obedienței este mai modestă, fapt explicat prin integrarea traumei (asumarea colectivă a umilinței înfrîngerii în cel de-al Doilea Război Mondial), care determină o "anestezie" a responsabilității individuale (Blass, 1999). De altfel, replicile recente ale studiilor asupra obedienței, unele create la granița dintre reprezentare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
chestionarului Stoner că propune itemi ce descriu situații de risc relevante pentru cultura nord americană, exprimînd subiacent un mod de viață anume. în culturi în care dominanta colectivistă s-a impus și în care indicele de dezvoltare economică este mai modest ("țări sărace"), tipul de comportament activat de mecanismul polarizării de grup este însă contradictoriu. Inerția decizională care se naște dovedește cum, atunci cînd membrii grupului sînt consultați, iar "liderul lipsește", grupul rămîne suspendat într-o ambiguitate decizională și nu se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
variază mai puțin de la o societate la alta comparativ cu cele ale bărbaților, precum și că de la o țară la alta, între valorile bărbaților se integrează o dimensiune de la foarte asertivă, competitivă și foarte diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
specialitate aprinse (Spector et al., 2001b; Hofstede, 2002). (vezi tabelul 7) în ce ne privește, rezultatele coeficientului Alpha Cronbach se află la limita acceptabilității chiar și pentru pragul cel mai "liberal" 0,60 -, probînd astfel o consistență internă în general modestă. Se sugerează, și pe această cale, întocmai ca și în urma resemantizării individualismului autohton, nevoia reelaborării unor noi probe tematice, care să conjuge perspectiva metodologică etică cu cea emică. Rezumînd, ceea ce frapa în întîlnirea directă cu subiecții era nevoia de redefinire
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
predictiv important în generarea unor ansambluri de comportamente organizaționale specifice, de unde rezultă și miza deosebită a cunoașterii și valorificării lor, dar, în egală măsură, se cuvine asumat că practicile manageriale și intervențiile organizaționale importate probează o eficacitate evaluativă și operațională modestă, dacă nu își asociază o perspectivă emică (din interiorul culturii studiate). CAPITOLUL 7 Modelele alternative de explorare a dimensiunilor culturale 7.1. Nuanțări și reformulări conceptuale Explorările lui G. Hofstede au condus la numeroase studii intrași interculturale pe cele cinci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului, cu scoruri modeste (Voicu, 2010, p. 20). Se sugerează o dată în plus internalizarea unei strategii de viață care reunește lipsurile, dezangajarea, nevoia de ordine și conservatorismul unei societăți centrate în mai mare măsură pe supraviețuire, decît pe dezvoltare. 7.5. Modelul psihoantropologic realizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evaluare realizată de către E.T. Hall (1966/2006, 2000). Termenul este folosit pentru a descrie infiltrarea tiparelor culturale în deschiderile relaționale asumate de către membrii societăților (Würtz, 2005). Potrivit lui Hall, toate "tranzacțiile informaționale" pot fi caracterizate ca fiind dependente puternic, moderat sau modest de context. "Tranzacțiile informaționale puternic dependente de context au ca trăsătură principală existența informației preprogramate, care se afla în receptor și în «decor», în mesajul transmis infiltrîndu-se doar informațiile minimale. Tranzacțiile slab dependente de context sînt articulate într-un mod
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mai puțin contractualiste (cuvîntul "dat" e mai fluctuant), pun mai mare accent pe formalism, întreținînd comunicarea indirectă și, uneori, ascunsă. De altfel, comunicarea e cantitativ abundentă, dar informația validă și operațională care circulă între actorii actului de comunicare este modestă. Limbajul cu subînțelesuri, umilința și lingușirea, alibiurile furnizate de scuze, invocarea conspirațiilor sînt răspunsuri tipice pentru membrii acestor culturi. Cunoașterea este situațională și relațională, iar ambiguitatea sporește deseori în situații de incertitudine, în loc să se dizolve. Culturile puternic dependente de context
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]