7,539 matches
-
acasă beat... a prins gustul băuturii... cred că avea prieteni în oraș cu care bea... mă acuza că nu am făcut aia... și aia... că nu sunt femeie ... nu pot să-i fac copii... făcea scandal, deranjând vecinii...”. Pentru început, neînțelegerile s-au limitat la discuții, acuze exprimate pe un ton mai ridicat, ca până la urmă să se ajungă la jigniri și violență din partea soțului: „Cred că își găsise o altă femeie... era beat tot timpul... a început să mă bată
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
energii vehemente. Există valori pentru care oamenii își sacrifică viața. Modul de organizare al unui sistem de valori variază de la o cultură la alta. Logica sa internă nu se supune mereu acelorași reguli. Această divergență este, dealtfel, motivul principal de neînțelegere între civilizații, fiecare interpretând lumea în propriii săi termeni. La prima vedere, cuvântul "sistem" sugerează faptul că valorile adoptate de actori au raționalitatea lor și că această raționalitate poate fi descoperită. Tocmai am vorbit despre o logică internă. O examinare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
multă violență!) Acum 70 de ani, era acceptat în mod general că modul ultim de a regla un conflict între două națiuni europene era războiul. Astăzi, pentru prima oară, războiul pare o idee intolerabilă și absurdă pentru a elimina o neînțelegere între rivali ca Franța și Anglia sau Franța și Germania. De trei secole, democrația se răspândește lent, cu prețul unor conflicte memorabile, cu suișuri și coborâșuri într-o asemenea măsură, încât acum ni se pare regimul politic firesc al umanității
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de adulți. Aceștia nu își asumă un leadership credibil, ca înainte. Comunicarea între generații se face plecând de la două experiențe total diferite: cea a părinților s-a acumulat în timpul războiului, cea a copiilor în plină societate de consum. De aici, neînțelegerile. Când părinții gândesc și judecă luându-și tine-rețea ca punct de referință, când încep o frază cu "pe vremea mea", schimbul devine imposibil. La început, întâlnim un refuz exprimat de tineri. Înainte de toate, un refuz al autorității, oriunde se manifestă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
politice pe care cetățenii și cei aleși le împărtășesc și le consideră drept fundamentul guvernării umane. Pacea (C. 14.) a denit la rândul ei o valoare centrală. Până la mijlocul secolului XX, era considerat normal ca două țări să își regleze neînțelegerile prin război. Era o datorie patriotică să participi la război. O achiziție majoră a Uniunii Europene este că a făcut imposibilă adoptarea unei astfel de soluții. Angajarea forțelor militare în afara granițelor noastre este privită cu reticență și e nevoie de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dezastrelor celui de-al Doilea Război Mondial, populațiile aderă din ce în ce mai hotărât la valoarea de pace. Timp de o mie de ani, a fost considerat ceva normal ca popoarele europene, ca francezii sau germanii sau francezii și englezii să elimine o neînțelegere prin război. Astăzi, o astfel de soluție pare inacceptabilă. E un rezultat unic în istorie. Anchetele asupra valorilor în țările europene arată că oamenii, în general, nu sunt pregătiți să moară pentru patrie. 3. O nouă valoare este în stadiu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau femeile în raport cu reprezentarea politică. Dacă supunem aceste două exemple cerințelor valorii de "echitate", putem să inițiem schimbul de idei cu cele mai bune mijloace. Pe parcurs, trebuie să ne oprim atunci când ne lovim de noțiuni încurcate, neclare, surse de neînțelegeri. Ne amintim de un colocviu la Canton, între cadre universitare europene și chineze, pe tema "Neînțelegeri între civilizații". Eram încurcați, deoarece aveam impresia că noțiunea de "naționalism" nu avea același sens pentru europeni și pentru chinezi. Cineva a avut ideea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
inițiem schimbul de idei cu cele mai bune mijloace. Pe parcurs, trebuie să ne oprim atunci când ne lovim de noțiuni încurcate, neclare, surse de neînțelegeri. Ne amintim de un colocviu la Canton, între cadre universitare europene și chineze, pe tema "Neînțelegeri între civilizații". Eram încurcați, deoarece aveam impresia că noțiunea de "naționalism" nu avea același sens pentru europeni și pentru chinezi. Cineva a avut ideea să îi roage pe colegii chinezi să scrie pe tablă conceptul litigios, în limba lor. Ideograma
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
medicului la un mediu pentru care nu este pregătit, nici prin origine, nici prin maniere și nici prin cultură; b) dizarmonii morale, reprezentate prin divergențe de caracter, opinii, religie, lipsă de solicitudine și de simpatie; c) dizarmonii verbale, constând din neînțelegeri verbale, comunicare defectuoasă etc; d) dizarmonii științifice caracterizate prin refuz sau neglijență de a se adapta la gustul bolnavilor, refuzul noului, al altor opinii etc. Referindu-se la „rolurile” medicului în relația sa cu bolnavul, P. Le Gendre menționează următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adesea absentează și, atunci când vine la școală, manifestă o conduită inadecvată față de învățător și colegi. În timpul activităților școlare, de multe ori cântă, vorbește cu voce tare, imită gesturile învățătorului sau ale colegilor. De cele mai multe ori el este cel care provoacă neînțelegeri și conflicte în cadrul colectivului de elevi. Este impulsiv atunci când copiii nu-i dau dreptate sau nu-l ascultă. Dacă nu îi convine ceva, se ridică în picioare și vorbește neîntrebat, fără a avea legătură cu lecțiile. Reactionează pozitiv atunci când este
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
denaturat ființa umană singura născută pentru a trăi liber, încît a făcut-o să uite cu totul starea sa originară și chiar dorința de a o regăsi?" La Boétie emite o ipoteză îndrăzneață: vor fi existat, înainte de ceea ce el numește "neînțelegerea" (suprema decădere), societăți fără stăpîni și supuși, fără servitute voluntară. Este imposibil să nu fi existat, în primele momente ale aventurii umane, lumi de oameni liberi și egali. Oamenii moderni au nevoie să creadă că acest imposibil e o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
le numim "realitate". Dacă noi numim moartea somn, scrie Fernando Passoa, este pentru că, din afară, ea pare somn; dacă numim moartea o viață nouă, e pentru că pare a fi ceva cu totul diferit de viață. Tocmai din jocul acestor mici neînțelegeri cu realul se nasc credințele și speranțele noastre și ajungem foarte bine să trăim cu coji de pîine rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
înșiși că sunt rezultatul unui drum îndelungat, dificil și haotic spre progres. Insistînd asupra modului în care posibilele și imposibilele se creează, se destramă, se transformă, teoria de față este o teorie a discontinuității lumilor. Am vorbit, spre exemplu, despre "neînțelegere" (imposibil să existe șefi devine imposibil să nu existe conducători și conduși), despre inventarea individului (imposibil ca fiecare dintre noi să nu fie un individ), despre trecerea de la "individul în afara lumii" la "individul în lume". O lume poate să împrumute
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
constituie practica ei individuală, iar această practică individuală a limbii are ceva comun care reprezintă uzul33. Pe o treaptă superioară de abstractizare se află norma, adică ceea ce este obișnuință în uz, în cazul folosirii limbii, fără a da naștere la neînțelegere, iar în interiorul normei există o zonă mai redusă în care elementele izolate sînt stabilizate prin relații mutuale, reprezentînd sistemul, un al treilea nivel de abstractizare. Ulterior, lingvistul danez a reluat problemele, menținînd, cu unele modificări terminologice, conceperea tripartită a limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În cuprinsul relației limbă filozofie, se întrevăd două aspecte definitorii: 1) relația dintre filozofie și stilul filozofic și 2) relația dintre filozofare (maniera de realizare a filozofiei) și discursul filozofic (particularizarea stilului filozofic prin realizările individuale, la nivelul vorbirii). Din neînțelegerea manifestării acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
publicarea strategiei de implicare condiționată. Cu toate acestea, politica generală de implicare practicată de Occident rămâne fundamental inconsecventă. Natura inechitabilă a relației SUA-Europa și SUA- Japonia transmite mesaje derutante Chinei. Pe termen scurt, acest lucru îi permite Chinei să provoace neînțelegeri între statele occidentale pentru a-și atinge obiectivele (Moller, 1996; Maull, 1997; Sato, 1998). Totuși, această situație împiedică, de asemenea, participarea deplină a Chinei în sistemul internațional, împiedicând-o să-și dezvolte relații simultan cu SUA și Japonia. Sato observă
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
libertatea în interiorul acestui cadru. Libertatea absolută înseamnă solitudinea absolută, eliberarea de ceilalți și de relațiile cu aceștia, are ca rezultat faptul că persoana rămâne singură în fața primejdiilor existenței, fără sprijinul celorlalți. Ceilalți oameni, chiar dacă sunt uneori cauze de supărare și neînțelegeri, reprezintă și un mijloc de supraviețuire, un sprijin, ne pot înțelege și ajuta. Refuzul companiei umane este însoțit de lipsa de protecție și creșterea nesiguranței. Capitolul I Perspective asupra problematicii libertății I. 1. Argumente filosofice în interpretarea libertății Despre conceptul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
gândim la restricțiile formale care îi sunt impuse unui nevorbitor de limba engleză ce emigrează în SUA. Deși are dreptul la opinie, are libertatea cuvântului, garantate prin lege, practic acestea nu îi sunt de nici un folos, neputând uza de ele. Neînțelegerea codului de comunicare îi limitează foarte mult sfera de acțiune. Practic, pentru a se putea exprima, va fi nevoit, constrâns să învețe limba engleză, altfel fiind nevoit să se limiteze doar la contactele cu cei care îi înțeleg propria limbă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
deosebire 38 GÂNDITORUL SINGURATIC pe filozofi - lumea ca întreg, limbajul/gândirea și relația limbajului/gândirii cu lumea, valorile care conferă sens vieții - iese în afara acestui domeniu. Încercările de a spune ceva despre toate acestea sunt, pentru autorul Tractatus ului, consecința „neînțelegerii logicii limbajului nostru“. Ceea ce este cu adevărat important din punct de vedere spiritual nu se poate spune, dar se arată. Logica limbajului și relația dintre expresiile limbajului și fapte se arată prin simbolismul limbajului. Iar valorile se arată în limbajul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
discuțiile sale cu Wittgenstein, Engelmann a înțeles cât de strâns se corela venerația acestuia pentru capodopere ale muzicii, poeziei și literaturii clasice cu năzuința lui spre puritate morală și de ce orice discurs teoretic asupra valorilor îi apărea drept rezultatul unei neînțelegeri elementare. Singurele valori vii erau pentru Wittgenstein cele care se exprimă în creația și acțiunea oamenilor. Orientarea gândirii lui Wittgenstein, subliniază Engelmann, reprezenta, între altele, o reacție față de acea opunere a sentimentelor rațiunii, care era caracteristică pentru iraționalismul epocii: „Nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
intereseze de publicarea lucrării pe care o socotea pe atunci opera vieții sale. Ne putem închipui cât de greu i-a fost să se împace cu gândul că se izbește de un zid atât de înalt și de compact al neînțelegerii. Comentând scrisorile pe care le-a primit de la Wittgenstein în această perioadă, Engelmann scria: „Ceea ce l-a lovit evident atât de greu pe Wittgenstein trebuie să fi fost incapacitatea unor oameni situați atât de sus, ca și a unor prieteni
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să fie psihanalizată. Wittgenstein a reacționat trimițându-i lui Ayer o scrisoare plină de indignare. Subliniind că nu vede nici o relație între practica psihanalizei și modul său de a aborda problemele filozofice, Wittgenstein s-a declarat stupefiat de superficialitatea și neînțelegerea cu care se poate vorbi despre ceea ce gândește și spune cineva. Ayer, care participase la începutul anilor ’30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein nu a vrut însă să mai știe de el.110 Poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu adevărat Wittgenstein despre cutare sau cutare problemă filozofică. Eu nu cred însă că Wittgenstein a avut, în genere, vederi (Ansichten) filozofice. El discuta, ce-i drept, asemenea vederi, dar întotdeauna doar pentru a arăta că ele se sprijină pe neînțelegeri, că sunt cu totul altfel decât simple, că întotdeauna există alte cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou toate generalizările filozofice deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Nuerath o aprecia drept derutantă deoarece sugerează că există ceva despre care ar trebui să se tacă. Or, despre tot ceea ce există în mod real se poate vorbi și ar trebui să se vorbească. Este o observație care semnalează o neînțelegere elementară. Perceperea scrierii de tinerețe a lui Wittgenstein drept o operă reprezentativă pentru o critică a metafizicii, care se întemeiază pe principiile noii filozofii empiriste a cunoașterii 79, o percepere favorizată de reacțiile la Tractatus ale lui Russell și ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]