7,800 matches
-
lucrul cel mai bun din tot filmul : o poveste aparent nebunească, plină de verva idiș a dialogurilor și de întorsături de situație nu o dată burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se face mică și posibilă, cât să încapă în istoria povestită a bietului Schlomo, în trenul deportaților, zburând în ritmul muzicii lui Goran Bregovici spre libertate Acestui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai bun din tot filmul : o poveste aparent nebunească, plină de verva idiș a dialogurilor și de întorsături de situație nu o dată burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se face mică și posibilă, cât să încapă în istoria povestită a bietului Schlomo, în trenul deportaților, zburând în ritmul muzicii lui Goran Bregovici spre libertate Acestui concept (umanist
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
din dafin, spune Antipa.” Reverberațiile actelor creatoare îi transformă pe artiști într-un fluid spiralat al carui început mitic ține de planul cosmic. Descendentă înseamnă, însă, degradare. Istoria 16 este percepută subiectiv, deformata de cronicari ,, Axenti Ivanovici Poprișcin - consilier titular (...) nebunul care scria un jurnal și încurcă datele, scria anul 2000 și Martobrie și mai știu eu ce trăznăi și se credea regele Spaniei?” Reflectarea în scris antrenează aneantizarea realității : ,,Ce scriam și era adevărat lucrăm conștiincios și eram un om
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
adusă de pe lîngă Odobești. Și ce-ai făcut cu atîția bani? I-am investit în alte lucrări, am răspuns. Cafeaua, vodca, hîrtia de scris, dactilografierea textelor, drumurile la București, la alte teatre din țară... au costat... Autobuzul gonește ca un nebun pe culoarul din mijloc al șoselei. Trec prin fața mea ultimele case de la marginea orașului, frumos lucrate, unele cu etaj: niște vile mici și cochete. Urmează un spațiu gol, arat de astă-toamnă, apoi trecem pe lîngă stația de benzină. De-acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu macaraua? Scoți plafonul. E format din cinci grinzi de beton armat, acoperite cu carton gudronat. Pui cîțiva mecanici să tragă deoparte cartonul, prinzi grinzile de urechile metalice de la capete, le smulgi cu macaraua și le depozitezi lîngă clădire. Ești nebun?! De ce?! Fă așa cum ți-am spus, m-am gîndit bine. Spune-mi, schimb eu tonul, mai ai ceva de întrebat, că mai durează pînă ajung eu acolo. Nu, răspunde Vlad. Uite, tovarășul director general vrea să-ți vorbească. Alo, aud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
deschid. Alo, Mihai, îl aud pe Graur, ai timp să discutăm noua variantă? Nu, răspund scurt. Vă sun eu peste cîteva minute, adaug și închid interfonul. De ce nu l-ai ascultat?! se miră Vlad. Acum te ascult pe tine... Ești nebun! îmi strigă Vlad, făcînd un gest larg cu brațele. Ascultă-i propunerea și dacă nu-i bună, pune-l să găsească altă soluție; doar nu vrei să degerăm aici!... Propunerea lui Graur e bună. Atunci?! Dacă nu-mi spui acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ascultă-i propunerea și dacă nu-i bună, pune-l să găsească altă soluție; doar nu vrei să degerăm aici!... Propunerea lui Graur e bună. Atunci?! Dacă nu-mi spui acum adevărul, n-o să mi-l mai spui vreodată. Ești nebun! Doi-doi-zero deschis! Azot în amestecător. Tensiune în filtre zece mii! Zece mii. Atenție, bag hidrogen: doi-doi-unu deschis! Deschide ventilul încet, că se formează vîrtejuri. Să încerc... Așa e mai bine? Da. Nu mai sînt vîrtejuri. Vlad își lasă capul pe spate, privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu siguranțe. Mă ridic și înșurubez siguranța scoasă, apoi mă așez imediat la loc, întinzînd mîna spre butonul de STOP GENERAL, să întrerup totul în caz că e nevoie. Mîna! Ia mîna! strigă Vlad, arătînd spre mîna mea întinsă. Doar nu ești nebun să oprești totul!... Bătrîne, strigă el, uitîndu-se spre cer, lasă-ne în pace, altfel dau cu barda în tine! Bateriile de rezervă au intrat în circuit. De afară, zgomotul gazului ieșit prin supapă se aude mai încet, parcă strangulat dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nevasta lui. 15 asistenți: Cicerone, d-na Crușevan, Vanghele, George Dan, Monda, Bonciu, Ada Orleanu, Matilda Ulmu, Ieronim Șerbu și alții neimportanți sau noui. Lectori: Sidor - Fragment de roman: Auschwitz; Bonciu - Oameni (s’a mai citit anul trecut: Viziunea unui nebun); poezii de G. Dan, Cicerone Th[eodorescu], Ghelbert (talent) și Jebeleanu, trad[ucere] din Ady Indre? din ungurește. Ședință simpatică, fără asperități și cu discuții sincere. S’a terminat la 9, cu aceeași fumăraie, uși deschise, strângerea scrumului. Masă frugală
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
creativ la comandă. E chestie de inspirație. — Poate îți găsești un serviciu, zice Luke, luându-și haina. — Un serviciu? — Dar la... știu și eu, la Gap n-au nevoie de designeri? — La Gap? Danny se uită la el ca la nebuni. Tu crezi că ar trebui să-mi petrec viața făcând tricouri polo? A, ce frumos, ia uite două mâneci, trei nasturi la tăietură, ia uite ce tetra frumos... Cum aș putea să fiu mai încâtat de atât? — Ce-o să facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nu e nevoie să faci asta. Dar ce te faci că i-a intrat lui Randall ideea în cap și zice păi, poate dau o raită să mă uit un pic. Și stai Danny și coase toată noaptea ca un nebun... — Toate astea le-ai făcut azi-noapte? zic cu uimire, și întind mâna după un tricou. O bridă de piele se desprinde și cade pe jos. Da, OK, poate că finisajul nu e chiar la nivelul standardului meu obișnuit, spune Danny
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lumii? Luke e sincer stupefiat. Vorbești serios? — Da! În jurul lumii! Îmi împreunez degetele strâns. Putem să stăm oricât vrem noi. De la trei săptămâni la... Îl privesc, încordată, cu speranță. Un an. — Un an? Luke se holbează la mine ca la nebuni. Glumești. — Nu glumesc deloc, i-am spus Christinei că s-ar putea să mă-ntorc sau să nu mă-ntorc să lucrez la Barneys. Și nu s-a supărat. Danny s-a oferit să ne golească apartamentul și să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
id=" (373, p. 111 ; 136, p. 101)"/>. În Europa, stigmatul (din gr. stigma = „cicatrice, semn infamant”) <endnote id="(374)"/> nu a fost la Început aplicat pe criterii etnice sau religioase, ci pentru a Înfiera scalvii, ocnașii sau bolnavii incurabili (leproșii, nebunii). Dar spiritul cruciadelor și-a cerut drepturile. Traversând multe provincii necunoscute, cruciații nu aveau timp să-i caute pe cei ce Împărtășeau confesiuni diferite. Aceștia trebuiau să arate diferit, să fie Însemnați. Altfel, de unde să știe pe cine să convertească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVI-lea, când lumea a fost pregătită să o primească. Rămâne de văzut În ce măsură reprezentările grafice ale „evreului rătăcitor”, uzuale În centrul și vestul Europei În secolele XVII-XIX, au fost sau nu influențate de alte imagini foarte asemănătoare, cum sunt „Nebunul” din cărțile medievale de divinație Tarot sau picturile Nebunul și Fiul rătăcitor de Hieronymus Bosch <endnote id="(vezi 493)"/>. În Transilvania În Transilvania - provincie direct conectată la spațiul cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primească. Rămâne de văzut În ce măsură reprezentările grafice ale „evreului rătăcitor”, uzuale În centrul și vestul Europei În secolele XVII-XIX, au fost sau nu influențate de alte imagini foarte asemănătoare, cum sunt „Nebunul” din cărțile medievale de divinație Tarot sau picturile Nebunul și Fiul rătăcitor de Hieronymus Bosch <endnote id="(vezi 493)"/>. În Transilvania În Transilvania - provincie direct conectată la spațiul cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și mai ales În limbile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara mea. [...] Și printre voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la voi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei mari ai Ierusalimului”, care a Încercat să-l omoare pe pruncul Isus. Dar „Îngerul Domnului” i-a luat mințile lui Trif, toți evreii au fugit Îngroziți, iar Trif s-a creștinat. De atunci se ține ziua Sfântului Trif(on) Nebunul, În fiecare an, la 1 februarie ; se crede că cine nu o face și lucrează În această zi, acela Înnebunește <endnote id="(113, I, p. 176)"/>. În fine, o altă legendă populară românească spune că, Într-o seară, În timp ce Isus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și căutară bine și văzură că fals și neadevărat e”, se consemnează Într-un document din epocă. S-a stabilit ca „evreii să fie sloboziți”, iar călugărul care a Înscenat așa-zisul omor ritual „să fie pus În casa de nebuni În tot timpul vieții sale” <endnote id="(124, p. 523)"/>. În 1726 au avut loc o inculpare similară a evreilor din Onițcani (Orhei) - tot În Moldova, dar la răsărit de Prut - și un proces celebru la Iași, În care din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am reușit ca să punem punct acestei propagande”. Cel mai probabil, propagandiștii de ocazie au fost amenințați cu pedepse aspre În caz că nu și-ar fi tras fermoarele la guri. Despre „...cei 2-3 reacționari” scrisese că „...populațiunea evreească Îi consideră nebuni”. La capitolul „Politică”, Terdiman evidențiase conferința susținută la Huși de către vorbitorii: „...Avocat Carniol, președintele CDE Huși, Dr. Zambilovici dela AP, Felder, secretar al CDE Vaslui și Dr. Froimovici, PCR Huși”. Numai că, și cu această ocazie „...s’a produs un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mii de tone-forță: „Pag.31. Raczne: Topi-i-ar dumnezeu pe spurcații ăștia de comuniști (subl. În orig.) În frunte cu Szilagyi Imre că pînă ce el n-a Început...>>” sau: „Pag.47. Szilagyi (către mijlocașul Racz): <<Nu fă pe nebunul, ai aparținut clasei sărace și aceleiași clase aparții și acum>>”. Motivul pentru care fusese eliminată ultima replică (că despre prima nici nu-i cazul să discutăm!) fusese acela că În anul 1959, când a fost verificată piesa, pe la noi dispăruse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din anul 1968 fusese pusă În aplicare această inumană lege, totuși se găseau specialiști plini de curaj care o combăteau chiar și În plină putere ceaușistă când o opinie de acest fel te putea trimite măcar la un spital de nebuni. Poate simptomatic a fost faptul că intervenția unui „...cercetător privind problemele actuale ale demografiei În țara noastră” fusese „prinsă” Într-o emisiune În limba maghiară din 21 februarie când omul a provocat deranjul mental al cenzorului astfel: „...acesta considera că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sub stele/ născută de jaf până la piele,/ să-și taie sub soare alte căi.// Nici maica pierdută cu pruncul la sân/ n-o cruță nicicând tirana lege/ de nu dă pâine de-a sa la păgân,/ să-ndoape cu jertfe nebunul stăpân”. Trebuie spus că „nebunul stăpân” de-atunci al României nu ea nimeni altul decât stalinistul Gheorghe Gheorghiu Dej așa că micul poem al profesorului lovise unde intenționase să lovească: sub centura fiarei roșii, de-i zdruncinase grelele-i testicule de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
până la piele,/ să-și taie sub soare alte căi.// Nici maica pierdută cu pruncul la sân/ n-o cruță nicicând tirana lege/ de nu dă pâine de-a sa la păgân,/ să-ndoape cu jertfe nebunul stăpân”. Trebuie spus că „nebunul stăpân” de-atunci al României nu ea nimeni altul decât stalinistul Gheorghe Gheorghiu Dej așa că micul poem al profesorului lovise unde intenționase să lovească: sub centura fiarei roșii, de-i zdruncinase grelele-i testicule de bivol sovietizat. c.m. Tov.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
culturală e la nord-coreeni nu la noi! Este arhicunoscut de-acum faptul că abramburiciul din Scornicești a Împrumutat proastele obiceiuri ale iubitului frățior galben Kim Ir Sen În urma vizitei sale În „Țara dimineților liniștite” din 1971. Pe atunci, bunicul actualului nebun de legat Kim Jong Un, declanșase o imensă teroare În țărișoara sa prin aplicarea așa-zisei „revoluții culturale” care nu a fost altceva decât un furt calificat și oficializat a diverse bunuri deținute de amărâta, obosita și flămânda populație nord-coreeană
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nici nu mi-a provocat vreo undă de desconsiderare. Sunt chiar dispus să recunosc faptul că a fost protagonista unor experiențe de care eu nu aș fi fost în stare vreodată, deși, de-a lungul vieții, am comis și unele „nebunii”. Îi apreciez și reflexivitatea spiritului, predispoziția de a descifra profunzimea lucrurilor și de a construi explicații cu încetinitorul. Pentru toate acestea o felicit și îi urez să-și trăiască pasiunea până la maximum posibil. Și să ne mai transmită și nouă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]