9,132 matches
-
Occident statul are o structură teritorială; există regiuni, provincii, orașe și sate, toate având hotare geografice. Oamenii nu sunt împărțiți așadar conform grupurilor etnice, religioase sau altor grupuri sociale. Într-adevăr, în Vest, statul este adesea ridicat în slăvi pentru că neagă distincțiile comunitare totuși, în acest proces se poate întâmpla ca minoritățile să fie trecute cu vederea. Este așadar dificil de realizat o reconciliere a statului cu societatea plurală. Descentralizarea ajută într-o oarecare măsură, dar numai dacă entitățile cărora li
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mediu" (Hofstede, 1980: 25), însă chiar dacă am considera că știm la ce se referă această definiție într-un moment dat, suntem puși într-o dificultate și mai mare când luăm în considerare conceptul de-a lungul timpului. Nimeni nu poate nega că personalitățile "se dezvoltă" sau decad, în orice caz se schimbă, chiar dacă acest lucru se petrece într-un timp relativ îndelungat. Așa stând lucrurile, "răspunsul la mediu" nu va fi identic în diferite momente în timp, iar noi nu putem
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a tuturor sistemelor politice, dar diferă considerabil în mărime și în sprijin și au un impact foarte diferit. Rolul grupurilor în sistemele politice moderne a fost vreme îndelungată privit ca fiind periculos. La început s-au făcut eforturi de a nega rolul jucat de grupuri, și chiar dacă acesta a fost pe deplin recunoscut, multe grupuri au continuat să fie privite ca având un efect negativ. Contrastul între grupurile de interese și mișcările sociale se realizează adesea în acest mod, deși un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
președintele Johnson, care nu era la fel de dotat. Conducerea personalizată este sau a fost larg răspândită în statele comuniste, deși acest fapt pare să nu se potrivească cu ideologia comunistă, din moment ce marxismul se bazează pe întâietatea "forțelor fundamentale" din societate și neagă faptul că puterea personalităților ar fi cea care pune în mișcare istoria. În ciuda declarațiilor repetate că avea să fie învestită o "conducere colectivă", puterea comunistă în Europa și Asia a fost adesea extrem de personalizată, așa cum o ilustrează Lenin, Stalin, Hrușciov
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se datorează variațiilor în ideologia, baza socială și structura partidelor. La una din extreme, competiția poate fi atât de restricționată încât regimul este aproape impus. Acest lucru se întâmplă când un grup social (bazat pe clasă sau rasă, de exemplu) neagă celorlalți membri ai populației posibilitatea de a participa la viața politică, așa cum s-a întâmplat timp de zeci de ani în Africa de Sud. În mod oarecum similar, în câteva țări din America Latină cerințele au fost de așa natură încât i-au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mediului în justificarea comportamentului lor. Imensa influență a unora dintre aceștia este evidentă, fie că este vorba de Napoleon sau de Lenin, de Bismarck sau de Churchill, pentru a numi doar câțiva dintre cei care nu mai sunt. Cei care neagă această influență trebuie să-și argumenteze enunțurile (Hook, 1955). Așadar, adevărata dificultate constă nu atât în rolul important jucat de unii lideri, cât în faptul că marea majoritate a conducătorilor exercită un impact mult mai mic. Este de asemenea dificil
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
activitățile lor (non-deciziile), pare extrem de nerealistă adoptarea unei poziții deterministe extreme care să sugereze că structurile domină în întregime acțiunea indivizilor. Mai realist este să încercăm să determinăm în ce măsură există un câmp pentru acțiunea independentă a agenților. Dahl nu a negat că societatea era întrucâtva structurată de diverse forțe socio-economice: studiul său despre puterea din New Haven este și o examinare a apariției noilor grupuri sociale care reduc rolul elitelor tradiționale (Dahl, 1963b). Conceptul de poliarhie elaborat de Dahl se bazează
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tipuri de depresie. Știu asta și își imaginează, de obicei, că ele însele, personalitatea sau temperamentul lor reprezintă cauza tulburării de care suferă. Dîndu-și seama că au o predispoziție spre anxietate și că nu sînt capabile să o gestioneze, ele neagă sau scapă de sub control evenimentele care au generat acest sentiment și se străduiesc să evite situațiile care le înrăutățesc starea. Se concentrează mai ales asupra simptomelor fizice care fac parte din răspunsul anxietal, în loc să încerce să înțeleagă rațiunea acelei frici
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
excitației și a simptomelor asociate. Simțindu-se în pericol și, în consecință, agitat, individul trebuie să facă două lucruri: să preia controlul pentru a se asigura că anxietatea are consecințe pozitive, și nu negative și să stăpînească strategiile de a nega amenințarea. Problema este că majoritatea oamenilor cu nevroze severe decid rapid că amenințările, fiind imposibil de prezis, sînt și imposibil de controlat. Tratamentul ar trebui să facă toate aceste amenințări mai ușor de înțeles și de stăpînit. Tehnicile de calmare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și obiecte se pot transforma în mecanisme de reducere a anxietății, ele pot scădea eficiența programelor bazate pe tehnici de expunere. În plus, pacienții au tendința de a pune succesul tratamentului pe faptul că a existat un semnal de siguranță, negînd astfel rezultatele cu greu obținute ale terapiei de expunere. Există anumite similitudini în rîndul pacienților ce suferă de tulburarea de panică și agorafobie, legate de strategiile de evitare subtilă pe care le-au folosit; cel mai des întîlnite talismane pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
consideră din nou lipsit de relevanță și de sens și îl ignoră. O persoană care suferă de TOC și manifestă același gînd, va încerca cu disperare să și-l scoată din minte sau să găsească o modalitate de a-l nega sau de a-l neutraliza. Cu alte cuvinte, are o reacție de teamă, spaimă și anxietate, astfel încît șansele ca gîndul să reapară și să provoace din nou disconfort se amplifică. Încercările de evitare a gîndului respectiv se aseamănă cu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt evaluate ulterior, din perspectiva unui civil. Ca și în cazul traumelor anterioare, problemele asociate cu vinovăția apar adesea în cadrul tratamentului și pot fi abordate prin intermediul strategiilor terapeutice normale. Totuși, sentimentele de vinovăție pot fi extrem de puternice, iar pacientul le neagă chiar și în urma unei întrebări directe. În absența progreselor, terapeutul este tentat să presupună existența unor sentimente de vinovăție nesoluționate și adresează pacientului în mod delicat întrebări corespunzătoare. Șansa de a recunoaște vinovăția adesea pentru prima oară și de a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mintea plină de cunoștințe teologice mărețe și în același timp să ne simțim arizi, incapabili în viața creștină. Ce ne lipsește?! Ne lipsește mărturia Duhului Sfânt. Una e să cunoști, altceva să recunoști. Fără har (pe care Dumnezeu nu-l neagă niciodată rugăciunii smerite), cunoașterea creștinească pe care o avem este un trup fără suflet. Mărturia exterioară a Duhului Sfânt este indicată de Sfânta Evanghelie în opera de revendicare a divinității lui Isus Cristos, în slava Sa, și în înfrângerea satanei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dacă nu printr-o tăcere tulburătoare? Ce aduceau acum dinadins împotriva raționamentelor convingătoare ale orbului vindecat, dacă nu glasul ignoranței și al violenței? Cum să nu vadă lumina încântătoare care se desprindea din marea minune, pe care nu o puteau nega? Cum să nu simtă puterea extraordinară a atâtor minuni? Cum se explică atâta orbire?! Era lucrătura acelui mic buton pe care satana îl apăsa diabolic. Acel Nazarinean obscur, ieșit dintr-un atelier amărât, Care nu s-a străduit niciodată să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de la noi, oamenii Bisericii. Aceasta a fost credința sfinților, care nu se speriau de obstacole, care nu s-au preocupat de lipsa mijloacelor, care și-au dăruit viața pentru niște opere colosale, care și astăzi sfidează veacurile. Cine poate să nege asta? 38. Să spunem cu încredere: Isus a spus-o, Isus a făcut-o 38 - Vom adăuga un gând deosebit al lui Gontier: „Unul dintre cele mai mari abuzuri - scrie el - și de care ar trebui să ne temem cel
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sfințenie a apostolatului. Puterea acelui «vom stărui» revelează o voință de dăruire nelimitată. Să fim sinceri: numai sfințenia va putea orienta mințile de astăzi. În Opera dell'Amore Infinito a M. Luisa Claret citim: „În zilele noastre, nu se poate nega, scepticismul a cuprins toate popoarele. Nu doar că mulți creștini renunță la credința lor - lucru explicabil datorită frânei pe care credința o impune înclinațiilor rele, întrucât nu pot fi scuzate - dar până și păgânii, mahomedanii, cărora falsa religie le lasă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lor false, de pretinșii lor profeți, să râdă de cultul lor, să-și disprețuiască cărțile și vechile lor tradiții. Dar nu caută adevărata lumină nici din acest motiv, ci numai spiritele lor, aduse de acest vânt de scepticism, iar acum neagă ceea ce părinții lor au crezut atâta vreme, ceea ce au stabilit cu forța și au susținut prin persecuții. Nevoia de a se îndoi de-acum a devenit generală. Iar contagiul îndoielii atinge nu doar judecățile celor bătrâni, descurajați de încercările unei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
esența sa, ci pentru a primi orice lucru sub sfera acțiunii sale benefice; și nimeni să nu se aștepte din partea sa la vreo învoială cu greșelile și cu viciile societății timpurilor noastre. „Nici o învoială nu este posibilă cu cel care neagă un Dumnezeu personal și îl înlocuiește cu un panteism absurd, cu cel care îl combate pe Cristos și învățăturile Sale și proclamă afirmații diametral antitetice cu maximele Evangheliei; cu cel care își face carieră din concepții juridice, politice și sociale
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-lea (+1187), și un canon al Conciliul ecumenic din Lateran III din 1179, reînnoit în Conciliul din Lyon din 1274. Ba mai mult chiar, Conciliul din Vienne (Franța) din 1311, îl supunea unor pedepse rezervate ereticilor pe oricine ar fi negat că «exercere usuras» ar fi fost o deprindere condamnabilă. Și nu vorbim aici despre Sf. Scriptură, unde e cunoscută adversitatea acesteia împotriva oricărei specii de profit obținut prin dobânzi, nici despre Părinții Bisericii, care au declarat război total împrumutului cu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu ajutorul faptelor de caritate. Lumea de astăzi, nu vrea să știe și să cunoască altceva în afara lucrurilor materiale; nu știe nimic, nu vrea să știe nimic despre lucrurile spirituale. Ignoră frumusețile credinței, refuză mărețiile religiei, respinge speranța vieții viitoare, îl neagă chiar pe Dumnezeu... Spuneți oamenilor acestei lumi: - Trebuie salvate sufletele care se pierd, e necesară instruirea celor care nu cunosc principiile religiei și, abia după aceea, să facem pomană de dragul acelui Dumnezeu, Care, într-o zi, Îi va răsplăti cu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
neunitar, care preia elemente din mai multe sisteme filozofice ceea ce i se pare mai bun 12. ecleziologíe= ramură a teologiei care tratează despre Biserică 13. empirism = concepție filozofică pentru care experiența senzorială este unica sursă a cunoașterii; ignoră teoria și neagă abstracțiile 14. enciclopedism = sistemul și principiile enciclopediștilor (mai ales ale celor francezi din sec. XVIII) 15. epicureism = doctrină materialistă a lui Epicur, filozof grec (337-270 a.Chr.), care explica lumea, fenomenele, cunoașterea în chip raționalist-materialist și combătea misticismul; a încercat
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
unor predicții istorice, care s-ar obține descoperind „ritmul“, „legile“ sau „tendințele“ evoluției istoriei (Karl R. Popper) 25. materialism = orientare fundamentală în filozofie, opusă idealismului; lumea (materia, natura, existența) este materială și cognoscibilă, determinantă, iar conștiința, spiritul, gândirea secundare, derivate; neagă existența sufletului 26. mister = ritual religios secret în Grecia și Roma antică, la care participau numai cei inițiați; ex. religiile misterelor (culte păgâne) 27. modernism = 1. curent filozofic novator (sec. 19-20) care exacerba modernitatea, respingând tradiționalismul și academismul; proclama exclusivist
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și de supranatural; omul trebuie să se mărginească numai la ceea ce poate cunoaște prin simțuri și prin experiență (A. Comte, 1798-1857; H. Spencer, 1820-1903) 35. pragmatism = curent filozofic de factură idealist-subiectivistă (influențată de teoria darwinistă), răspândit mai ales în S.U.A.; neagă adevărul obiectiv proclamând ca unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos 36. raționalism = teorie gnoseologică: rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ca unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos 36. raționalism = teorie gnoseologică: rațiunea, cu principiile ei apriorice (care nu provin din experiența senzorială), constituie singura sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere nesigură și aproximativă; neagă orice temeinicie a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37. scepticism = doctrină filozofică idealistă a celor ce admiteau în principiu că nimic nu e sigur; neagă posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv 38
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sursă a cunoașterii autentice, simțurile dându-ne o cunoaștere nesigură și aproximativă; neagă orice temeinicie a credinței religioase; încredere în rațiune (Descartes, Spinoza, Leibnitz) 37. scepticism = doctrină filozofică idealistă a celor ce admiteau în principiu că nimic nu e sigur; neagă posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv 38. scolasticism = curent filozofic dominant în Europa Occidentală creștină medievală; îmbina dogmele religioase cu tradiția mistică și intuitivă a filozofiei patristice, iar mai târziu cu aristotelismul pregătirea teologică și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]