8,467 matches
-
de Cetatea Șoimoș, Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
Lipova. Denumiri care apar de-a lungul timpului în documente: ♦ 1924/25: Bucoveți Descoperiri arheologice: □ Movile de pământ La sud de "Pârâul Livezi" și de drumul spre Bucovăț care vine de la Dumbrava, precum și în apropiere de confluența "Pârâului Priba" cu "Pârâul Livezi" au fost depistate patru sau cinci movile de pământ cu diametrele cuprinse între 20 și 30 m și înălțimea între 0,75 și 2 m. De asemenea, în vatra satului, pe ulița ce urcă de la biserică spre vest, la
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
sale vechi de aproape un secol, construite cu pereți de stejar. Pădurani se situează în estul județului Timiș, la circa 15 km nord-vest de orașul Făget, în zona de tranziție de la câmpie la deal (Dealurile Lipovei). Satul este străbătut de pârâul cu același nume. Este accesibil printr-un drum comunal care îl leagă la sud de satul Răchita și mai departe de Dumbrava și DN6, iar la nord cu Bunea Mare. Din punct de vedere al numelui, satul Pădurani este un
Pădurani, Timiș () [Corola-website/Science/301386_a_302715]
-
de răsărit, localitatea se învecinează cu Obreja, spre vest cu satul Drinova - comuna Bîrna, la sud - vest cu satele Tincova - Jdioara - Criciova, la nord - vest cu satul Hauzești - comuna Fârdea, cu Gladna și Tomești - satul Luncani. Așezarea e străbătută de pârâul Padeș, ce primește afluenți micile cursuri de apă Cornet, în apropierea centrului localității, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nădrăgelul, tocmai la ieșirea înspre satul aparținător Crivina. De la ultima confluență se formează apa Nădragului
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
aur, argint, cobalt, crom, uraniu, pe lângă cele de fier, plumb și zinc exploatate mai de mult. Cercetările miniere au dovedit că pe valea Nădragului și Cornertului s-au depus în permanență sedimente, în mod deosebit în zona de confluență a pârâurilor Padeș și Cornet, fapt ce a făcut ca în locul mlaștinilor existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte și de alta a cursurilor de apă fiind dispuse așezările omenești. Suprafața conunei este de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
suprafețe de terenuri agricole, în aval Crivina - Jdioara - Criciova. Inundații serioase au avut loc și în anul 2000, an în care în urma inundațiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitațiile puternice și topirea zăpezii pe versanți a dus la ieșirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuințe (câteva fiind distruse în proporție de 100%), distrugerea pe porțiuni însemnate a căilor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în și din localitate timp de mai multe zile). În timpul iernii precipitațiile cad
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a rețelei hidrografice între 0,7-0,8 km
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul bazin de recepție a pârâului Nădrag cu afluenții săi ocupă 164 kmp, ceea ce reprezintă o densitate a rețelei hidrografice între 0,7-0,8 km/km cursul principal având, așa cum am arătat, lungimea de 34 km. Direcția de scurgere este la început spre vest până la confluența
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
mai adânci, malul drept pe teritoriul comunei și chiar în aval până în Crivina este consolidat, datorită faptului că pe distanță de circa 10 km scurgerea sa este aproape paralelă drumul Județean Lugoj - Nădrag, ce necesită periodice lucrări de întreținere. Lățimea pârâului Nădrag variază foarte mult, de la 1-2 m la izvoare, până la 10-11 m cît este în localitate iar înălțimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km. Adâncimea apei în condiții normale nu depășește 1 m, decât în anumite locuri
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
alpină nu este prezetă în munții Poiana Ruscăi și, deci, nici în zona Padeș C. Fauna acvatică Pe cursurile noastre de apă - pâraiele Padeș și cornet în mod deosebit - este prezentat păstrăvul indigen și cel curcubeu, la fel și pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei și chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezența acestuia se oprește pe teritoriul comunei, până în apropiere de uzină de unde probabil datorită tehnologiilor de zincare
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
din apropierea Crivinei și chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezența acestuia se oprește pe teritoriul comunei, până în apropiere de uzină de unde probabil datorită tehnologiilor de zincare și plumbuire a tablei, a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi și curate. În aval de uzină, își fac apariția alte specii de pește: elanul, mreana, știuca și bibanul, mai ales în zona Crivinei spre
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Merlot, Riesling italian. Este supranumit și „satul așezat pe trei văi”. Localitatea se situează la circa 4 km sud de orașul Buziaș, la poalele de NV ale Dealului Silagiu, la o altitudine medie de 128 m și este străbătută de pârâul Silagiu. Dealul Silagiu are o altitudine maximă de 324 m. Se învecinează la Nord cu Buziaș, la sud cu Izgar, Caraș-Severin, la sud-est cu Sacoșu Mare, la nord-vest cu Vucova, la sud-vest cu Nițchidorf. Silagiu este un vechi sat românesc
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
cel al credincioșilor , s-a ridicat o nouă biserică din lemn , în Luncanii de Jos. Preot era Nicolae Lupulescu. Aici exista și un oficiu miner precum și administrația austriacă a cercului Luncani (1778). Pe la 1840 turnătoria de fier exista aproape de vărsarea pârâului Topla în râul Bega. În timpul revoluției de la 1848 întreprinderea a avut ca proprietar familia Hoffman și Madarspach, apoi în 1857 este vândută baronului Ludovic Haber și principelui de Fürstenberg, care în 1860 au vândut-o unei societăți miniere din Brașov
Luncanii de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301375_a_302704]
-
proprietar familia Hoffman și Madarspach, apoi în 1857 este vândută baronului Ludovic Haber și principelui de Fürstenberg, care în 1860 au vândut-o unei societăți miniere din Brașov. Pe la 1734 existau în Luncani instalații balneo-climaterice (folosind probabil apa caldă a pârâului Topla).În anul 1910 parohia a fost vizitată de episcopul dr. Miron Cristea. În anul 1940 în Luncani era preot Iuliu Stoica,care mentioneaza: „Locuitorii deși luptă greu cu traiul, nu sunt vicioși și nici luxoși”. Parohia avea 724 români
Luncanii de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301375_a_302704]
-
8 km), la nord cu Ghiroda, la nord-est cu Bucovăț (7 km). Este atestată documentar la 1332. Tradiția orală atribuie românului Niță - Moșul Ioniță, întemeierea satului Moșnița, nu pe locul de astăzi ci în Satu-Bătran la un kilometru distanță, lângă pârâul Subuleasa. Datorită inundațiilor frecvente, moșul Niță a mutat satul pe amplasamentul de astăzi. Moșnițenii au păstrat dreptul de proprietate asupra satului bătrân și hotarul său până pe la 1820, când li s-a luat acest drept. Ei au primit în schimb
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
izvoarele istorice germane sau maghiare numele localității apare cu scriere germană - Moschniza, sau maghiară - Mosnitza; în 1891 istoricul Fenyes numind-o chiar cu numele de Mosnicza. Vatra inițială a satului corespunde locului care astăzi poartă numele de Sat Bătrân, lângă pârâul Subuleasa, ale cărui frecvente inundații au obliga locuitorii să-și amenajeze un mare amplasament cunoscut sub numele de Moș Basani (sau Bădani), fapt care explică denumirea de Băseni pentru o mare parte a comunei de astăzi. 2.2. Repere identitare
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
localității. 1690 - Existența satului în perioada dominației otomane este atestată în însemnările lui MARSIGLI, în care se menționează că MOSNITZA era o așezare aflată în părțile Timișoarei. Vatra satului era așezată pe locul numit azi "Satul Bătrân", loc supus inundațiilor pârâului Subuleasa. 1717 - Conscripția localităților Bănățene întocmită de austrieci, amintește de satul MOSCHNITZ cu 50 de case, ceea ce înseamna că, spre sfârșitul ocupației turcești era o așezare bine populată. 1718 - Ca urmare a cuceririi Banatuluide austrieci, Moschnitz ajunge proprietatea curții habsburgice
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km² Bahluiul este un toponim de origine cumană, numele acestuia semnificând un „"pârâu mocirlos"”. Râul are o lungime totală de 119 km și un debit mediu anual de 2,8 m³/s. Suprafața bazinului este de 2.007 km². Izvoarele sale se găsesc la o altitudine de 500 metri în zona comunei Tudora
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Balda (în , în ) este o localitate componentă a orașului Sărmașu din județul Mureș, Transilvania, România. Se află în partea de nord-vest a județului, România, pe valea râului Pârâul de Câmpie. Numele satului se pare că provine de la o familie de grofi maghiari, Beldi, ce și-au avut moșiile în zonă. Balda este limita administrativă sudică a orașului Sărmașu la circa 4 kilometri sud, în direcția orașului Luduș. Este
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind utilizat pentru agricultură sau pășunat. Satul are forma literei "U" cu baza la șoseaua DJ151 Luduș - Sărmașu și cu brațele înspre vest. Partea sudică a satului este situată pe valea unui afluent al râului Pârâului de Câmpie, fiind mai bogată în surse de apă. Partea nordică, sărăcăcioasa în resurse de apă, beneficiază de un sistem de instalații de apă curentă introdus înainte de 1989. Se învecinează cu orașul Sărmașu în nord 4 kilometri, comuna Miheșu de
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
atrași de cântecul lor fermecător, făcându-i să se lovească cu navele de stânci și să se înece. O Naiadă era strâns legată de corpul său de apă și chiar existența sa pare să fi depins de el. Dacă un pârâu seca, Naiada sa murea. Apele peste care Naiadele domneau erau presupuse a fi deținătoare de puteri inspiraționale, medicinale sau profetice. De aceea Naiadele erau deseori adorate de grecii antici alături de divinități ale fertilității și creșterii. Genealogia Naiadelor variază mult, un
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
în "Odiseea" lui Homer la o peșteră, și nu la un corp de apă, care este sacru pentru Naiade. Se poate presupune, deci, că această peșteră din Ithaca ar fi putut conține un izvor sau să fi fost sursa unui pârâu sau torent.
Naiade () [Corola-website/Science/300165_a_301494]
-
Cucerdea (în - "Kocsárd-ul românesc") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Cucerdea se găsește pe DN 14A, 10 km la Nord de Târnăveni și 6 km la Sud de Iernut și pe valea pârâului Cucerdea. De asemenea la 37 km de municipiul Târgu Mureș, Râmnicu Vâlcea (160 km), Sibiu (80 km), Cluj-Napoca (78 km). Localitatea este așezată în centrul Podișului Transilvaniei între râurile Mureș și Târnava Mică. Satul Cucerdea este atestat documentar din anul
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
are caracter neperiodic, 2-4 grade. Cele mai mari abateri ale mediilor lunare se înregistrează iarna și primăvara, datorită circulației atmosferice mai intense. În funcție de temperaturile existente în timpul iernii, stratul de zăpadă poate persista până primăvara. HIDROGRAFIA Rețeaua hidrografică este reprezentată prin pârâul Doștat, afluenț al pârâului Spring. Amonte de confluența acestora, întreaga vale a Doștatului, largă, cu o luncă bine dezvoltată, a fost amenajată piscicol, astfel că în prezent poate fi întâlnită o salbă de lacuri și bălți, însoțite, pe alocuri, de
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]