9,077 matches
-
celor mai împădurite țări din Europa. Industria lenmului este extrem de dezvoltată. 71% din păduri sunt private, 26% se afla încă în patrimoniul statului, iar 3% sunt deținute de diferite organizații. Datorită reliefului cu precădere carstic, Slovenia are 8.500 de peșteri. Peșterile Postojna Peșterile Postojna au o lungime de aproape 20 km. Temperatura este constantă, cu o valoare de 8 °C. Peștera Škocjan Aceasta se întinde pe 5,8 km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
mai împădurite țări din Europa. Industria lenmului este extrem de dezvoltată. 71% din păduri sunt private, 26% se afla încă în patrimoniul statului, iar 3% sunt deținute de diferite organizații. Datorită reliefului cu precădere carstic, Slovenia are 8.500 de peșteri. Peșterile Postojna Peșterile Postojna au o lungime de aproape 20 km. Temperatura este constantă, cu o valoare de 8 °C. Peștera Škocjan Aceasta se întinde pe 5,8 km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de un
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
țări din Europa. Industria lenmului este extrem de dezvoltată. 71% din păduri sunt private, 26% se afla încă în patrimoniul statului, iar 3% sunt deținute de diferite organizații. Datorită reliefului cu precădere carstic, Slovenia are 8.500 de peșteri. Peșterile Postojna Peșterile Postojna au o lungime de aproape 20 km. Temperatura este constantă, cu o valoare de 8 °C. Peștera Škocjan Aceasta se întinde pe 5,8 km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de un pod natural
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
patrimoniul statului, iar 3% sunt deținute de diferite organizații. Datorită reliefului cu precădere carstic, Slovenia are 8.500 de peșteri. Peșterile Postojna Peșterile Postojna au o lungime de aproape 20 km. Temperatura este constantă, cu o valoare de 8 °C. Peștera Škocjan Aceasta se întinde pe 5,8 km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de un pod natural și peșteră. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Râul Reka (cu o lungime de 40
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
au o lungime de aproape 20 km. Temperatura este constantă, cu o valoare de 8 °C. Peștera Škocjan Aceasta se întinde pe 5,8 km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de un pod natural și peșteră. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Râul Reka (cu o lungime de 40 km) parcurge peștera, până la izvorul râului Timav. Peștera Škocjan se află în patrimoniul UNESCO. Peșterile Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
se întinde pe 5,8 km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de un pod natural și peșteră. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Râul Reka (cu o lungime de 40 km) parcurge peștera, până la izvorul râului Timav. Peștera Škocjan se află în patrimoniul UNESCO. Peșterile Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă, însă aspectul său este mult mai natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
km. Priveliștea oferită la suprafață este aceea a două văi, separate de un pod natural și peșteră. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Râul Reka (cu o lungime de 40 km) parcurge peștera, până la izvorul râului Timav. Peștera Škocjan se află în patrimoniul UNESCO. Peșterile Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă, însă aspectul său este mult mai natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
a două văi, separate de un pod natural și peșteră. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Râul Reka (cu o lungime de 40 km) parcurge peștera, până la izvorul râului Timav. Peștera Škocjan se află în patrimoniul UNESCO. Peșterile Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă, însă aspectul său este mult mai natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
de un pod natural și peșteră. Dimensiunea holului este probabil cea mai mare din Europa. Râul Reka (cu o lungime de 40 km) parcurge peștera, până la izvorul râului Timav. Peștera Škocjan se află în patrimoniul UNESCO. Peșterile Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă, însă aspectul său este mult mai natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub roci. Scafandrii au cercetat
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
km) parcurge peștera, până la izvorul râului Timav. Peștera Škocjan se află în patrimoniul UNESCO. Peșterile Pivka și Crna Peștera Pivka este mai greu accesibilă, însă aspectul său este mult mai natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub roci. Scafandrii au cercetat 400 m din tunelurile inundate, dar cei 2 km care despart peșterile Crna și Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
natural decât cel al Crnei. Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub roci. Scafandrii au cercetat 400 m din tunelurile inundate, dar cei 2 km care despart peșterile Crna și Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă explorați. Peștera Neagră este surprinzătoare nu numai datorită pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
Peretele scobit conduc către adâncul peșterii, care este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub roci. Scafandrii au cercetat 400 m din tunelurile inundate, dar cei 2 km care despart peșterile Crna și Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă explorați. Peștera Neagră este surprinzătoare nu numai datorită pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
este străbătut de râuri. Spațiul se închide, însă apa își continuă cursul sub roci. Scafandrii au cercetat 400 m din tunelurile inundate, dar cei 2 km care despart peșterile Crna și Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă explorați. Peștera Neagră este surprinzătoare nu numai datorită pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află la confluența dintre două râuri (Rak și
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
Crna și Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă explorați. Peștera Neagră este surprinzătoare nu numai datorită pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află la confluența dintre două râuri (Rak și Pivka) și prezintă numeroase stalagmite și stalactite. Galeriile sunt în mare parte inundate și numai o mică parte din peștera poate fi vizitată. Când nivelul apei scade, partea interioară
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
Pivka de Peștera Planiska nu au fost încă explorați. Peștera Neagră este surprinzătoare nu numai datorită pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află la confluența dintre două râuri (Rak și Pivka) și prezintă numeroase stalagmite și stalactite. Galeriile sunt în mare parte inundate și numai o mică parte din peștera poate fi vizitată. Când nivelul apei scade, partea interioară poate fi
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află la confluența dintre două râuri (Rak și Pivka) și prezintă numeroase stalagmite și stalactite. Galeriile sunt în mare parte inundate și numai o mică parte din peștera poate fi vizitată. Când nivelul apei scade, partea interioară poate fi vizitată cu barca. Lungimea totală a galeriilor atinge 6 km.
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
în cartea cu povești pentru copiii vrăjitori," Poveștile Bardului Beedle", inscripționat deasupra poveștii, "Povestea celor trei frați". Un perete al unei alte școli de vrăjitorie, Durmstrang, poartă inscripționat simbolul Talismanelor, chiar de către Gellert Grindelwald. Un alt simbol se află în Peștera lui Godric (en:"Godric's Hollow"), pe mormântul lui Ignotus Peverell, un strămoș al lui Harry. În sfârșit simbolul este gravat pe inelul lui Dorlent Gaunt, care ascunde Piatră Învierii și care i-a fost înmânat lui prin familia lui
Talismanele Morții () [Corola-website/Science/311032_a_312361]
-
găsește, inscripționat pe o anumită pagina un simbol ciudat. Vrând să-i descopere înțelesul, Harry Potter, Ron Weasley și Hermione Granger îi fac o vizită lui Xenophilius Lovegood. După ce Hermione vede simbolul Talismanelor Morții pe mormântul lui Ignotus Peverell, din Peșteră lui Godric, iar Harry și-l amintește pe Dorlent Gaunt lăudându-se că inelul lui a fost purtat de către un Peverell, realizează că cei trei frați erau frații Peverell: Antioch (cel mare), Cadmus (cel mijlociu), si Ignotus (cel mic). Harry
Talismanele Morții () [Corola-website/Science/311032_a_312361]
-
pe ieromonahul rus Paisie Velicicovschi, acesta fiind cel care l-a îmbrăcat în schima cea mare (ca schimonah) la 7 martie 1774. Cuviosul Onufrie a trăit ca sihastru în codrii din jurul Voronei timp de 25 de ani (1764-1789), într-o peșteră de pe malul Bahluiului, nu departe de izvoare. Pentru o perioadă a fost și stareț al Voronei (1777-1779). A copiat traduceri din operele Sfinților Părinți și a fost duhovnic al mai multor sihaștri din pădurile Voronei. După cum spune tradiția, în noaptea
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
înger s-a arătat preotului Nicolae Gheorghiu din satul Tudora.<ref name="Candela 7-9/2005">Candela Moldovei nr. 7-9/2005 - ""Hotărâri ale Sfântului Sinod""</ref> Îngerul i-a cerut să ia cu sine Sfintele Taine, apoi l-a călăuzit până la peștera pustnicului Onufrie. Foarte slăbit, Cuviosul Onufrie a fost împărtășit și a cerut să fie dus la Sihăstrie. A trecut la cele veșnice pe 29 martie 1789 și a fost înmormântat de către câțiva călugări în livadă, la rădăcina unui măr. După
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
de către câțiva călugări în livadă, la rădăcina unui măr. După moartea sa, la mormântul său au fost săvârșite mai multe minuni. Trei călugări de la Schitul Lacuri care se rătăciseră noaptea prin pădure au fost călăuziți de o lumină puternică până la peștera unde s-a nevoit cuviosul. În anul 1846, pe când se afla la vânătoare, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a găsit un fruct mare și frumos la rădăcina mărului ce străjuia mormântul cuviosului, l-a luat cu el și l-a dat
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
și foc din cer. Femeia lui Lot, care a privit în urmă împotriva sfatului îngerilor, a fost prefăcută într-un stâlp de sare (Facerea 19:1-26). După ce au trecut prin Țoar, Lot și fetele lui s-au adăpostit într-o peșteră. Fetele sale, neavând parte de bărbat, l-au îmbătat pe tatăl lor și s-au culcat cu el. Din fiica cea mare s-a născut Moab, tatăl moabiților, iar cea mică a născut pe Ben-Ammi, tatăl ammoniților (Facerea 19:31-38
Sodoma și Gomora () [Corola-website/Science/311241_a_312570]
-
avea 15 ani, înregistrăm un vizibil progres. Concepția medicală era una animista, demoniaca, boala fiind văzută ca o parazitare a organismului de către un demon. Tratamentul bolii era realizat de către vindecătorii triburilor primitive, care reușeau eliminarea demonilor cauzatori de boală. În peștera "Leș trois frères" este reprezentat primul medic, efectuând un dans ritual (paleolitic). Terapia era un amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. Strategiile de vindecare diferă în funcție de etiologie: incantații, înșelarea spiritului malefic etc. Nu există etică și deontologie
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
variate peisaje carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri ("Piatra Altarului", "Piatra Singuratică") și ace calcaroase, hornuri, blocuri diaclazate aproape de desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri sau câmpuri de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
zone ce nu aparțin parcului dar se află în bazinele hidrografice superioare ale apelor, conduc la generarea unor viituri puternice cu caracter dăunător. O altă problemă este comerțul ilegal cu flori de colț sau cu stalactite și stalagmite rupte din Peștera Munticelu. Există proiecte diverse de ameliorare a atât a facilităților de care beneficiază potențialii turiști, cât și de repoziționare a comerțului stradal din "Cheile Bicazului". Unul dintre ele implică iluminarea cheilor pe timp de noapte, de la intrare și până la stațiunea
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]