8,144 matches
-
zice Vlad, așezîndu-se în scaun. Sînt două soluții: ori scoatem barometrul din funcțiune, ca aerul să treacă direct, dar atunci va intra apă prea multă în separator și dăm totul peste cap; ori mergem la cacealma: ascultă-mă, am o poftă nebună să-l păcălesc pe Dumnezeu! șuieră Vlad printre dinți. Lucrăm așa cum ai propus tu pînă la trecerea pe aer. Cînd ajungem acolo, trimitem gazele în rezervoare și abia apoi intrăm pe aer. După zece ore, instalația va funcționa normal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ți-am spus: "E unul care cîntă mai dulce decît mine", îmi răspunde Don Șef. Ascultă, se înveselește el brusc, ce-ar fi să-i dăm dracului și să-i tragem un chef cu vodcă, friptură și vin? Am o poftă nebună să fiu adunat de prin șanțuri!... Eeei, Don Șef! rîd eu. Nu-i de noi. Dar ce-i "de noi", ce-i?! Batjocura tovarășei Roman Brîndușa?! Vreau să mă îmbăt și să-i sparg ferestrele cu pietre! Hai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
asta de scrisori, prea albastră, și m-am întors. Casa, prea tăcută, m-a întâmpinat ca un reproș mut. Greoi și umflat, Mișu Michail, instalat la birou, scria o scrisoare ca să-mi explice ce trebuie să fac ca să redobândesc Crușețul . Poftă nebună să-l rog s-o ia din loc cât mai repede. Mă afundam și mă reafundam într o stare necunoscută de calm consternat; n-aș ști să definesc exact ce simt, ce nu simt; sunt într-o stare de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
care a plecat azi cu Călin. Să-ți vorbesc puțin de Lucia. Ciudată ființă, cu o sete de mondanitate de proastă calitate; cu aptitudini de risipire, cu o sută de popasuri inutile la toate mesele, cu cheltuiri de grații, cu pofta de a deveni centrul tuturor dorințelor. Tot criticând pe Cinci, declarându-l prea snob pentru a face sacrificiul snobismului în folosul unei realizări matrimoniale - ce va fi vrut să spună e lesne de înțeles -, mărturisia că are pentru el, și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
soarta ei ciudată, de călătoare îndoliată de a nu-și fi împlinit destinul. Apoi la 4, Chirana și adevăratul Curti, cu o nouă neghiobie, propunând să închiriez o cameră lui Gheorghe Rednic!!! M’am reținut, dar aș fi avut o poftă nebună să las palmele să freamăte boierește! Îmi propunea să-mi devie în locul tău un copil sufletesc, să rămână în casă în lipsa mea, să meargă la Mang[alia] după provizii, să-mi facă piața aici. Nu, zău!! O întrevedere oțioasă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aibă o regală răsplată. A trecut o lună și trei zile de când ai plecat și cu cât trec mai multe zile, cu atât te doresc mai mult. Cunoșteam duioșia dorului, dar nu cruzimea lui feroce, care topește, îngheață elanurile și pofta de viață. Tu nu te supăra pe mine că nu sunt eroică până la capăt. Fac tot ce pot să trăiesc pentru ca să mă regăsești, crede-mă. Am început să fac planuri: cum va fi întoarcerea, cum va fi casa gătită... Și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu te mai știu singură, prin camere străine, cu singurătatea neagră a nopților, fără putința să vorbești cu cineva lucruri intime, calde; să auzi un glas, fie el mânios uneori, dar să știi că pentru el numele tău e o poftă ca pentru apa rece, o dorință ca a unui copil de Moș Crăciun. Iar am impresia scrisorilor-testament; a fost scris în viața noastră să ne rupem ca creanga de pom, să auzim pârâitura despărțirii; dar eu doresc ca această creangă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu înțelegere durerile, doleanțele, dorințele. Dar poate că am coborât toate aceste trepte, până la tărâmul Proserpinei. Azi casa mi se pare nițel îmbătrânită, poate pentru că și eu arăt rău de oboseală. O biată față boțită, trasă, fără ruj pe buze; poftă nebună să mă duc să-l văd pe Tăticonț. Dar vai, n-am cum; poate că totuși se va întâmpla foarte repede. Să trecem peste asta. [...] Nu mai am vești de la prietenii tăi. Doar Sandu, pe care Lina l a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lucru oribil: dându-mi seama cât își doreau Irène și Gaby să vorbească cu tine, am vrut să te am numai pentru mine - amintindu-mi de ultimele două dăți, când receptorul trecea din mână în mână, iar eu muream de poftă să-ți vorbesc. Așa că inter venția lui Mabell aproape că m-a scos din minți de ciudă. Avea un singur scop: să le poată spune în dimineața asta prietenelor ei care au cotropit laboratorul culinar: „Am vorbit cu Parisul“. Ieri
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
trimiterii lor. Câtă vreme vom mai avea parte de ele? Mama c. p. Duminică, 18 februarie [1950] [...] Draga mea, așa de mult îmi doresc să te mângâi cu adevărat! Când primesc vești de la tine, mă simt mai puternică, îmi recapăt pofta de viață; mă bucur că ești perspicace, că vezi realitatea vieții în mers, că îți dai seama de tot. Singură aici, nu sunt și singură pe lume, de vreme ce inimile noastre bat împreună, de vreme ce felul nostru de a înțelege și de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am întors de la Sl[atina], unde am picat chiar ca musca în lapte, cu fața mea boțită și cu corpul istovit, cu gripa-bronșita mea, stând la pat de vineri până în duminica întoarcerii la București, mi-am recăpătat puțin câte puțin pofta de viată, pe care la un moment dat o pierdusem de tot. Este și meritul meu, dar nu tocmai. În primul rând, cei doi acoliți ai lui Coadă de Topor, care-mi dăduseră ordin s-o șterg de aici în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
te avea lângă mine. Dacă n-ar fi munca mea dragă, cred că aș sta toată ziua să-ți scriu. Te asigur că toate clipele mele libere îți sunt dedicate ție. Aseară, când m-am întors, am mâncat repede, fără poftă, am făcut o baie și am luat fotografiile. Treptat, te revedeam. Căci, deși am emis teoria că vârsta, adică viața, ne silește să uităm de noi, de etapele vieții noastre, în așa măsură încât nu ne mai recunoaștem, când privesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
porțelan cu două felii de tort și un crin de zahăr. Îmi dă o furculiță și îmi spune: — Acesta este cu mango, fructul pasiunii, cu căpșuni și mousse de mandarină, iar celălalt este cremă caramel cu fistic și trufă mocca. Poftă bună! Uau. Ambele felii au un blat foarte fin, cu trei umpluri diferite, în culori pastel. Nici nu știu de unde să încep! OK... hai să încep cu trufa mocca. În clipa în care bag o bucățică de tort în gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de ușoară greață. Deci, s-a gotărât. Mergem pe varianta New York. Mami va înțelege. Când o să-i spun totul în amănunt, o să-și schimbe părerea. Trebuie. Noul tort al lui Antoine, de mandarină și lychee e absolut nemaipomenit. Dar cumva, pofta de mâncare mi-a dispărut total. După ce am mai încercat mai multe feluri și nu sunt în stare să iau o decizie, Antoine și Robyn se uită unul la altul și sugerează că probabil am nevoie de mai mult timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
multă vreme că ești foarte tensionată, dar n-am știut că e chiar atât de grav. Abia azi-dimineață, când am vorbit cu Laurel... — Cu Laurel? zic, luată prin surprindere. — Și ea e îngrijorată. Mi-a zis că ți-ai pierdut pofta de viață. Până și Erin a observat asta. Zice că ieri ți-a zis de o reducere la mostre la Kate Spade și tu abia dacă ai ridicat privirea. Asta nu e Becky pe care am angajat-o eu. — Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Vestire, nr. 229, 1937). În același an și În aceeași revistă (Buna Vestire, 1937), Toma Vlădescu, unul dintre conducătorii acestei publicații imunde, vituperează și el ospitalitatea românească, datorită căreia evreii din România, ca niște „mosafiri famelici”, „s-au așezat cu poftă la masa noastră, s-au Îngrășat foarte curând și comandă acum din stomac toată gândirea oficială a țării”. „De aceea - conchide Vlădescu -, vom fi antisemiți cu fanatism până la exces și până la scandal dacă va trebui” <endnote id="(718)"/>. Scriind În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spațiul rural a devenit o obsesie politică a ultranaționaliștilor interbelici. În 1937, de exemplu, Nichifor Crainic sublinia În mod expres faptul că, pentru „statul etnocratic” pe care Îl preconiza, „cea mai mare grijă e aceea de a apăra pământul de pofta străinilor”. „Democrația - scria el În Programul Statului Etnocratic - a Înlesnit ca o bună parte din acest pământ să intre În mâna evreilor, cari se colonizează În România după un plan al Internaționalei iudaice. Toate pământurile Înstrăinate astfel vor fi expropriate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
metode barbare Împotriva militarilor evrei sau a altor „străini”. „Sunt stigmatizat : ceh, adică trădător”, spune căpitanul Klapka - personaj dintr-un roman al lui Liviu Rebreanu. „Pentru cei de seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite să ne ațâțe pofta de vitejie În caz de șovăire” <endnote id="(731, p. 65)"/>. Mai mulți scriitori au abordat după război această temă, pornind de la cazuri reale. Iată doar câteva ecouri literare de acest gen : nuvela lui Liviu Rebreanu Ițic Ștrul, dezertor (1920
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi consi deră „fii ai lui Satan” pe iudeii care nu cred În el : „Voi aveți pe Diavolul de tată și țineți să faceți poftele tatălui vostru” (Ioan 8, 44). Mai mult decât atât, fiind „adversarul lui Isus”, evreul a fost considerat o Întrupare a lui Anticrist și un urmaș al lui Iuda, care l-a vândut pe Isus. „Ovreii sau jidanii” - sună o credință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
balaurii norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e voia, Încăle când pe balauri, care Îi duc sus În văzduh. Când le vine pofta, stârnesc norii sau Îi Împrăștie, porun cesc vremii rele să se oprească deasupra unui ținut și să zdrobească cu grindina bucatele de pe câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de atunci” : „Crima săvârșită pe Golgota - scria Nichifor Crainic - e de atunci Încoace substanța otrăvită a Talmudului. Căci talmudismul e cultul urii Împotriva lui Iisus Hristos” (articolul „Rasă și religiune”, 1936). Ura față de „ucigașii lui Isus” trebuie realimentată mereu : „E pofta paranoică de dominare, de subjugare, de șantaj, de ilustrare a primului slogan fascist din istoria umanității : Evreii sunt poporul ales de Dumnezeu. Pentru ce merite sau misiuni o fi fost ales ? Pentru a-l pălmui, și scuipa, și biciui, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Noul mitropolit al Moldovei, Veniamin Costachi (1803- 1846), i-a adăpostit pe evrei În biserică, ieșindu-le pogromiștilor Înainte cu crucea În mână : „Numai trecând peste trupul meu - se spune că a strigat mitropolitul mulțimii Întărâtate - vă veți putea Împlini pofta nelegiuită Împotriva evreilor” <endnote id=" (109, p. 116)"/>. Se zice că Veniamin ar fi reușit să liniștească poporul „cetindu-i pe stradă molitvele Sfântului Vasile” <endnote id="(680, p. 42)"/>. La 19 aprilie 1804, alarmat de continuarea violențelor, domnitorul Constantin Ipsilanti
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con ser vatorul P.P. Carp), lege care permitea și evreilor săraci să Învețe o meserie În școlile profesionale, Caragiale adoptă ironic tonul șovin al presei liberale de opoziție : „Ieri s-a jertfit poftelor străine interesele române, sălbăticiei străine corpul României, antro pofagiei judaice carnea și sângele Națiunii ! Sărmană Românie !” <endnote id="(336, II, p. 368)"/>. De o atitudine insolită a dat dovadă Nae Ionescu, În prefața romanului De două mii de ani..., publicat În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
statului, după ce i-a asigurat că a ales tot ce am găsit mai curat ca trecut și mai promițător ca viitor. Sima s-a adresat legionarilor, cerându-le să jure în fața lui Ion Antonescu că, vor trăi în sărăcie, ucigând poftele de îmbogățire materială cu alungarea luxului și a îmbuibării să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului de către om. Horia Sima credea că are vreun merit în preluarea puterii, într-o formă liniștită. La 20 septembrie 1940, prefecții și primarii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
da, deocamdată, publicității. Nu i-ar tihni conului X plimbările cu „Volga.”) Dacă ai observații, te rog să le faci, tot în creion. Dar fără ezitare... Trimite-mi-le (ambele) cît poți de repede, eventual în douătrei zile. Am o poftă de lucru grozavă și înghit pagini după pagini. Sper ca în zece zile să termin consultarea materialelor pentru Hasdeu și să trec la construcție . (Nu uita de adresele promise.) Am găsit noi lucruri extrem de interesante și revelatoare pentru o direcție
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]