7,321 matches
-
descriere generală de tipul "compuși de ..." sau "săruri de ...". În acest caz, producătorul sau orice altă persoană care comercializează o astfel de substanță, este obligat să precizeze pe etichetă numele exact, ținând seama de prevederile din capitolul "Nomenclatura" din această prefață. Exemplu: pentru BeCl2 (nr. EINECS 232-116-4): clorura de beriliu. De asemenea, legislația stipulează că simbolurile, indicațiile de pericol, frazele R și frazele S utilizate pentru fiecare substanță, trebuie să fie cele prevăzute în anexa nr. 2 și la art. 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
cod de identificare, în Lista Europeană a Substanțelor Chimice Notificate (ELINCS). Codul începe cu 400-010-9. Numărul CAS: Numerele CAS (Chemical Abstract Service) au fost definite pentru substanțe pentru a facilita identificarea lor. Note: Textul complet al Notelor se regăsește în Prefața anexei nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 . Notele care trebuie luate în considerare pentru scopurile prezentei hotărâri sunt următoarele: Nota A: Denumirea substanței trebuie să fie înscrisă pe etichetă, cu una din denumirile prevăzute în anexa nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190751_a_192080]
-
descriere generală de tipul "compuși de ..." sau "săruri de ...". În acest caz, producătorul sau orice altă persoană care comercializează o astfel de substanță, este obligat să precizeze pe etichetă numele exact, ținând seama de prevederile din capitolul "Nomenclatură" din această prefață. De asemenea, legislația stipulează că simbolurile, indicațiile de pericol, frazele R și frazele S utilizate pentru fiecare substanță, trebuie să fie cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 490/2002 și la art. 16 lit. c), d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190751_a_192080]
-
de evoluție nesinuoasă, discretă, de augmentare prin proliferare (și nu prin bruscare calitativă) a unor coordonate inițiale. Printr-o coincidență, unul din textele volumului deschidea totuși, mai clar decât corpul uniform al poemelor, o fantă autointerpretativă ce putea servi drept „prefață”: „Pentru prefăcuți poezia e un cub de gheață/ adică un obiect totuși solid/ (deși până la urmă incert)/ care dă fiori pe șira spinării// cu înnăscută știință o pescuiesc ei/ din paharul tulbure - exact ca un cleștișor - / apoi o așază simplă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
n. este o publicație democratică, dorește să evite accentele extremiste și să propage „un curent de adevărată literatură, un curent care să mai strivească unele patimi încuibate adânc în mințile rătăcite”, după cum afirmă C. Nedelescu-Zlotești în articolul-program Un fel de prefață (2/1921). După august 1944, D.n. va lua fără ezitare o orientare socialistă, propunându-și să militeze pentru „democrația sinceră, cinstită, adevărată”, pentru prietenia cu URSS. Mai bine de două decenii a fost însă o publicație de popularizare a acelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
în 1914, în efemera revistă simbolistă „Valuri” din Iași, cu poezia Dorm florile, semnată B. Fundoianu. Va publica versuri în „Revista noastră”, „Vieața nouă”, „Opinia”. În 1918 îi apare volumul de proză poetică Tăgăduința lui Petru, cuprinzând și o percutantă prefață despre simbolism, carte remarcabilă poate mai puțin prin viziunea filosofico-religioasă, cât prin gamele de limbă vorbită, în care tânărul scriitor excelează. Mutându-se în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
teorie a dramei și analize ale unor piese românești, cu multe observații originale și într-un stil intelectual de ținută. S. a mai semnat scenarii de film - Orașul văzut de sus (1975), Gloria nu cântă (1977) - și numeroase prezentări și prefețe la traduceri din literatura rusă și franceză (Cehov, Gogol, Molière). SCRIERI: Problema intelectualului în opera lui Camil Petrescu, București, 1958; Dispariția, București, 1967; Inamicii. Trenul. Generalul, București, 1968; Chibritul, holul, peronul, București, 1970; Socrate. Măști contemporane, București, 1970; Fata morgana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
În satul lui Sahia - publicat în gazete încă din 1950. Mai publică volume de poezii: Nina Cassian (Horea nu mai este singur), Mihu Dragomir (Stelele păcii), N.Tăutu (Stânca de pe Tatra), Victor Tulbure (Versuri), A. Toma (Poezii alese) cu o prefață de Sergiu Fărcășan, tiraj 10.150 exemplare. Dintre antologiile de versuri, să reținem una legată de un eveniment al anului, întitulată: Marea lege - versuri pentru noua Constituție. Mișcându-se într-un perimetru editorial atât de restrâns, receptarea critică a poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
încetișor. Ce mi se poate cere mai mult? În poezia Mă-ncumet, Nina Cassian anunță că se încumetă să cânte partidul. După ce citește șapte strofe, cititorul ar dori ca poeta să se-ncumete într-adevăr. Se întreabă: poate e doar prefața unui mare poem epic, al unui ciclu. Dar nu, poeta spune că se-ncumetă, și pe urmă nu se mai încumetă. Atunci recitești poezia și înțelegi de ce e numai atât: Nina Cassian caută partidul «în străfund», coboară adânc în sine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și mai ales mulți cititori. Așa fără o ordine anume. Să aleg la întâmplare. Știți ce s-a petrecut anul acesta? A apărut al patrulea volum din Operele lui Eminescu, ediție critică îngrijită de Perpessicius. Cu o mică poticneală la prefață, care și-a atras severe critici, volumul a intrat totuși în marșul solemn al celorlalte spre nemurire (...). Alt eveniment: Camil Petrescu și-a îmbogățit cariera de romancier cu marea trilogie istorică închinată lui Bălcescu și primul tom a și apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
iun. 30. Paul Georgescu - „Bălcescu” - poem de Eugen Jebeleanu. În: Scânteia, nr. 2711,12 iul. 31. Petru Dumitriu - Despre două poeme. Idem, nr. 2856, 27 dec. 32. Sergiu Fărcășan - „Ana Nucului” - nuvelă de Remus Luca; Editura Tineretului, 1953. (Cu o prefață de Petru Dumitriu). Ibidem, nr. 2853, 24 dec. 33. Ovid S. Crohmălniceanu - „Cumpăna luminilor” de N. Jianu. Ibidem, nr. 2708, 9 iul. 34. xxx O temă principală a literaturii. Ibidem, nr.2722, 25 iul. 35. Paul Georgescu - Căi neprielnice creației
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
după 1925, tinzând spre conceptualizare, în urma contactului cu cenaclul lui Mihail Dragomirescu; în sfârșit, ultima fază, cea a efortului de sincronizare cu lirica modernă, în urma colaborării la „Abecedar” și „Gând românesc”, unde se făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca, în stilul său specific, le caracterizează astfel: „Din faza solarelor crâmpeie de vară, pur și simplu metaforică, o metaforă exterioară, plasticizantă, poezia lui, poposind un moment prin poetica conceptuală, a urcat la treapta de marmoră a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
secolului al XX-lea. Susținută în urmă cu un an, lucrarea are o valoare academică indiscutabilă, apreciată de alfel de comisia întrunită în vederea acordării titlului științific de doctor în Istorie, și merită pe deplin lumina tiparului. Însă în debutul acestei prefețe, aș dori să mărturisesc ezitarea pe care am avut-o în momentul în care dl. Ghercă a venit la mine, rugându-mă să-i coordonez cercetarea doctorală și propunându-mi titlul de mai sus al propriului demers. Subiectul în sine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
XI, Enciclica Quas primas, 1925. Pius XI, Enciclica Rerum omnium, 26.I.1923. Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943. II. Instrumente de lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
importantă a identității mele) să aud că a surprins-o faptul că sunt considerată poetă britanică, fiindcă ei poezia mea îi apărea în primul rând americană. 17 iunie 2005 4.7. Elaine Feinstein: "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" LIDIA VIANU: Prefața ta la volumul Collected Poems afrimă că te simți "intrusă". E în această afirmație o trăsătură esențială a ceea ce eu numesc autorul Desperado, care nu are casă. Poezia ta mi se pare o poezie fără casă. Ai nevoie de adăpost
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1 iulie 2005 4.14. Fiona Sampson: "Știu că nu țin de nicio școală poetică, dar nu e vina mea" LIDIA VIANU: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, nostalgică, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, "Engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste". E o revistă mai neobișnuită, fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Despre localizări în om“ și „Despre epidemii“ etc. Este relevantă diversitatea tematică, varietatea de conținut, interdisciplinaritatea între: știință, artă, filosofie, etică, pedagogie etc. Câteva reproduceri sunt ilustrative: „Cel care știe să fie om cu oamenii, dovedește în ce măsură iubește arta sa“ (Prefață la Corpus...). Competența, performanța fac din profesie artă. Profesia medicală este așadar artă, creație când generalul este adaptat la particular și când acesta este esențializat și asimilat generalului, principiului. în morfologia hippocratică distingem o ierarhizare, o structurare precisă a treptelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medic, ci doar enciclopedist (sec. I î.Chr.). Figură complexă, Celsus scrie De artibus (Despre Arte) din care transpare cultura științifică, filosofică, literară, abordând probleme din agricultură, juridice, militare. Cartea a VI-a din De artibus este medicală, ea cuprinde prefață, șase diviziuni, maladii, tratamente, diete, medicamente, artă medicală. Maladiile sunt împărțite în universale și locale (specifice), cronice, pasagere, de chirurgie generală, specială, osoasă, ortopedie etc. Acest tratat e considerat cel mai relevant din antichitatea latină. Multă vreme nu s-a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1961, la Bâtca Doamnei, în preajma Ceahlăului s-a descoperit un sanctuar dacic. Strabon care a trăit înainte și după nașterea lui Iisus Christos, preciza că Kogaionul, unde sălășluia Zalmoxis, era munte sacru iar apa din preajmă avea același nume. în prefața mitropolitului Varlaam la „Scara“ (Leasetvița) scrisă de un sihastru în muntele Sinai (sec. VII), consideră Ceahlăul, asemenea Taborului și Golgotei munte sacru ca și Dimitrie Cantemir, care-l numește Pionul (stâlp, în limba greacă, coloana cerului), cu râu în vale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în cataloagele unificate ale aparițiilor anuale de carte în Franța. în plus, în 1941, S. M. Strong o prezintă în „Psychological Abstracts.“ 181 ștefan Odobleja publică mai târziu Psihologia consonantistă și cibernetica(1978) și Introducere în logica rezonanței (1984), cu o prefață de Constantin Noica. Se înființează la Lugano în Elveția, Academia de Cibernetică Generală „ștefan Odobleja“. Apare traducerea în limba română a capodoperei sale. Se formează centre consonantiste la Iași, Timișoara, Turnu Severin, Craiova, București, Cluj. Apar studii, articole, comunicări, interpretări
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măștilor. Colaborează la „Secolul 20”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. De asemenea, traduce numeroase volume de versuri, proză, teatru și istoria artei din limbile engleză, franceză, germană și rusă. A publicat prefețe și postfețe și a îngrijit ediții din scrierile lui Mihai Gafița și Sergiu Dan. Nuvelele fantastice din volumul de debut se înscriu cu o remarcabilă siguranță a tușei narative în paradigma literaturii oniric-parabolice cultivate la noi în deceniul al optulea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
declasate social s-au detașat prin reabilitare, prin căință. Întâmplările "fericite și nefericite" prin care trec, în special cele ale lui Moll Flanders, sunt relatate cu ironie și umor, în ritm alert, de aceea trezesc simpatia și adeziunea cititorului. În prefață, autorul atrage atenția asupra învățămintelor ce trebuie trase din experiențele personajelor, asigură cititorul că sunt condamnate hoția și desfrânarea, că primează modelul virtuții, al credinței și al căinței. Romanul relatează, la persoana întâi, viața aventuroasă, marcată de iluzii și deziluzii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
imitația ar fi absentă din întrega sa compoziție și din toate povestirile sale. (393a-c) Tipologia platoniciană va fi reluată de nenumărate ori de teoreticienii occidentali. Mairet, unul dintre primii teoreticieni ai clasicismului, o reformulează într-o manieră cvasi identică în Prefața la La Silvanire în 1631: Consider că există trei feluri de poeme: dramatic, exegematic și mixt. Lucrarea dramatică, altfel spus activă, imitativă sau reprezentativă, este cea care reprezintă acțiunile unui subiect prin persoane care vorbesc între ele și în care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Decupată în cinci acte, ea folosește un limbaj ales. Iată o definiție ce va fi reluată, după el, de toți umaniștii și asupra căreia vor reflecta teoreticienii clasicismului. În schimb, Jean de la Taille propune o gândire originală, în 1572, în Prefața la tragedia lui, Saul cel furios (Saül le furieux), intitulată Discurs despre arta tragediei (Discours sur l'art de la tragédie). Reluând punctul de vedere al lui Horațiu, formulat de predecesorul său, el îi adaugă o nuanță personală. Ca și Aristotel
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]