7,270 matches
-
du Puiset sau Thomas de Marle: ei au cîștigat poziția de adevărați stăpîni la ei acasă. Cea de-a doua formă este utilizarea sistematică a legăturilor feudale în folosul regelui: existînd obiceiul ca fiecare să fie omul sau vasalul unui senior, se constituie treptat un lanț de vasalități care duce pînă la rege, care nu poate fi vasalul nimănui. La această repunere în ordine și acesta este al treilea aspect a contribuit foarte mult Biserica, deja protectoare a mișcărilor de pace
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai puțin puternic și bogat decît vasalul său din Normandia. Există în aceasta un pericol potențial pentru Capețieni, pericol care se precizează la mijlocul secolului, cînd se stinge descendența directă a lui Wilhelm Cuceritorul. Asistăm atunci la ascensiunea fulgerătoare a unui senior de rangul al doilea, Henric Plantagenet. El moștenește în 1151 comitatul de Anjou și de Normandia, unite de tatăl său; în 1152 el se căsătorește cu ultima moștenitoare a ducilor de Aquitania, Aliénor, divorțată doar cu cîteva săptămîni mai înainte de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace le sînt asigurate în cadrul senioriei rurale, care consacră dependența
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alții se luptă, în fine alții muncesc. Aceste trei părți care coexistă nu pot fi despărțite una de alta; serviciile pe care le face fiecare dintre ele sînt condiția înfăptuirilor celorlalte două". Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor Seniori și vasali. În centrul sistemului trebuie plasat fieful. Am văzut că titularii *beneficiilor împărțite în epoca carolingiană le-au făcut încetul cu încetul ereditare. La rîndul lor, ei au mai împărțit dintre ele. Aceste beneficii care se numesc "fiefuri" începînd
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
începînd din secolul al XI-lea, nu au mai fost de atunci consecința primești un beneficiu pentru că faci un serviciu ci au devenit cauza faci un serviciu pentru a primi sau pentru a păstra un fief angajamentului vasalic. Legătura între senior și vasalul său se leagă în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cursul unei ceremonii pline de gesturi simbolice; *jurămîntul de credință, *omagiul, *investitura (documentul 1, p.127). Jurămîntul de credință și omagiul antrenează, pentru vasali, o obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
obligație pe care am putea-o numi negativă: să nu îi facă niciodată rău seniorului său. Încredințarea fiefului implică îndatoriri și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și mai precise: ajutorul și sfatul. Ajutor militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și la adunările judiciare. Castelele. Lumea seniorilor și a vasalilor are propriul său cadru de viață: castelul. În decursul secolului al X-lea se construiesc, mai ales în Franța de nord, primele castele cu movilă, adică turnuri din lemn, înconjurate de un șanț și de o palisadă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
generalizîndu-se. Este vorba atunci de donjoane puternice, de formă pătrată, înconjurate de un sistem din ce în ce mai complex de curți și de ziduri care pot adăposti populația din împrejurimi. Din sala cea mare, situată cel mai adesea la primul etaj al donjonului, seniorul domnește ca un stăpîn peste familia sa, peste servitori și peste o mulțime de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de vasali, care formează în același timp curtea sa, garnizoana castelului și o trupă de războinici călare ale cărei ieșiri frecvente au scopul de a asigura ordinea și de a face cunoscută puterea stăpînului. De la castel pornește autoritatea pe care seniorul o exercită asupra locuitorilor din împrejurimi. La castel ajung dările în natură sau în bani datorate de acești locuitori. În castel se desfășoară principalele scene ale vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vieții senioriale, de la exercitarea justiției pînă la divertismentele de curte care vor da naștere unei literaturi și unei civilizații numite "de curte", fără să uităm esențialul: antrenamentul militar al unei întregi clase sociale a cărei funcție principală rămîne războiul. Cavalerii. Seniorii și vasalii sînt, într-adevăr, înainte de toate, luptători călare. Superioritatea militară a cavaleriei grele are două corolare. Primul este de ordin financiar, legat de costul cailor și de armamentul cavalerului, ofensiv lance, spadă și defensiv coif (cască), cămașă de zale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul și a unor zile de muncă pe rezervă *corvezile. Există apoi și această formă a senioriei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deținătorul castelului asupra tuturor oamenilor care locuiesc (este vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi sau nu, fie că sînt de origine liberă sau nu. Asupra acestor oameni, seniorul exercită o serie de drepturi și de monopoluri, al căror produs, ridicat de o cohortă de agenți proveniți dintre servitorii săi, constituie cel mai important venit al său; drepturi pentru justiție, supravegherea drumurilor și a piețelor, folosirea morilor și a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
întreținerea fortăreței, contribuții arbitrare precum *birul ... În chiar momentul dispariției sclaviei antice, o mare parte din populație se găsește astfel înglobată într-o nouă stare de dependență ereditară, *șerbia cu cortegiul său de redevențe caracteristice: *șevaj (dare percepută de un senior pe persoană, nu pe bunuri), *mînă-moartă (taxă plătită de moștenitori pentru a păstra moștenirea), *formariaj (taxă plătită pentru a obține dreptul de căsătorie cu o persoană din afara senioriei sau de condiție diferită). Aceste drepturi seniorale, instaurate în decursul secolului al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
condițiilor fizice și printr-o creștere a speranței lor de viață, confirmate prin săpături la cimitire medievale. Țăranul acelei epoci începe de asemenea să acceadă la economia monetară; el cumpără, vinde, economisește: în felul acesta el va putea negocia cu seniorul acordarea unor carte cuprinzînd *libertăți ce vor face să dispară constrîngerile cele mai arbitrare și mai jignitoare (document 3, p.130). Pe de altă parte, în cadrul ordinii sociale, țăranul nu este singur. Asistăm la afirmarea unor solidarități care restabilesc în favoarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în majoritate din secolele al XII-lea și al XIII-lea. În Franța de nord, un sfert dintre ele sînt anterioare anului 1190, jumătate se eșalonează între 1190 și 1240, ultimul sfert fiind posterior. El marchează recunoașterea realității sătești de către senior. Cei care se roagă: o mare reformă Biserica feudală. În Franța, ca și în alte părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
părți, societatea feudală nu poate fi concepută fără Biserică, ce provine din ea și în același timp o transformă profund. În secolul al X-lea, Biserica se feudalizase. Mari proprietari de pămînturi și deținători de castele, episcopii și abații erau seniori feudali. În această calitate, puterile laice, considerînd nu doar bunurile ci și funcțiile ecleziastice ca pe niște fiefuri, controlau numirile în Biserică și aceasta la toate nivelele. Împărații îi alegeau pe papi. În regate, regele și marii prinți își rezervau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succesorul lui Carol cel Bun, Wilhelm Cliton, după un ritual care are valoare de exemplu. Vasalul își prezintă mai întîi salutul de supunere prin vorbă și prin gest; apoi el îi jură credință rostind un angajament de fidelitate. În schimb, seniorul procedează, prin înmînarea unui obiect simbolic aici, bastonul -, la investitura fiefului concedat vasalului. DOCUMENT 2 Jurămînt de pace la Beauvais (1023) "Nu voi invada în nici un fel bisericile [...] Nu voi asalta pe clericul și pe călugărul care nu poartă armele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
règne de Robert le Pieux (996-1031), Paris,1885, p. 170-171. (Biblioteca de la École des Hautes Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este vorba despre textul unui jurămînt de pace propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor săvîrșite de senior asupra ansamblului societății. El arată în același timp efortul încercat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor săvîrșite de senior asupra ansamblului societății. El arată în același timp efortul încercat de Biserică, cu sprijinul regelui, pentru a impune limite violenței și slabul efect practic al acestui efort, din cauza numeroaselor clauze restrictive care sînt prevăzute. DOCUMENT 3 Carta eliberării din șerbie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]