7,183 matches
-
Conferința de la Brazzaville din februarie 1944. Acolo, În capitala Africii Ecuatoriale franceze, peste râu de Congo-ul belgian, conducătorul Francezilor Liberi și-a exprimat emblematic viziunea asupra viitorului colonial al Franței: „În Africa franceză, ca În fiecare teritoriu unde flutură steagul nostru, nu există progres real dacă oamenii nu pot beneficia de el, moral și material, pe pământul lor natal; dacă nu se pot ridica puțin câte puțin la un nivel care să le permită să participe la propria lor guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
libertatea sub numele de Ghana, primul stat independent dintr-o lungă serie. Între 1960 și 1964, alte 17 colonii britanice au organizat ceremonii de independență, iar demnitarii britanici au cutreierat lumea În lung și-n lat pentru a da jos steagul Regatului Unit și a instaura noi guverne. Commonwealthul, care În 1950 avea doar opt membri, a ajuns În 1965 la 21, cărora li se vor adăuga În timp alții. În comparație cu trauma Algeriei sau cu consecințele catastrofale ale retragerii Belgiei din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
diverși producători de mașini anterior independenți, precum Morris sau Austin, care a fuzionat el Însuși mai târziu cu Leyland Motors pentru a produce British Leyland (BL). Până târziu În anii ’80, BL și-a vândut produsele drept tipic britanice: „Conduceți steagul - cumpărați un Austin Morris”. La fel ca producătorii germani, fabricanții de mașini britanici au pus din ce În ce mai mult accent pe piața externă. Dar asemănările se opresc aici. După război, guvernele britanice succesive au obligat În special BMC (aveau mai puțină influență
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu siguranță crescândă RDG, ca stat german distinct și perfect legitim, cu un viitor propriu - Întemeiat, susțineau ei acum, nu doar pe antifascismul germanilor „buni”, ci pe teritoriul și patrimoniul Prusiei. Dacă În 1968 Constituția RDG amintea dezideratul unificării sub steagul democrației și al socialismului, În Constituția modificată din 1974 fraza lipsește, fiind Înlocuită cu promisiunea de a rămâne un stat „aliat permanent și irevocabil cu URSS”. Interesul oficialilor RDG pentru Ostpolitik avea și motive mai directe, de natură strict materială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Cataloniei În special și importanța tendinței autonomiste În țara Bascilor și Catalonia deopotrivă. Dar ce le era permis unora nu putea fi refuzat altora. În patru ani, Spania s-a divizat În 17 regiuni cu administrație proprie, fiecare cu steagul și capitala ei. Nu doar Catalonia și țara Bascilor au fost recunoscute ca distincte și separate, ci și Galicia, Andaluzia, Canarele, Valencia, Navarra și multe altele 15. Conform noii Constituții Însă, responsabilitatea apărării, justiției și afacerilor externe revenea În continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
brutală a lui Dej din anii ’50, regimul lui Ceaușescu s-a descurcat fără multă brutalitate fățișă. Dar rarele semne de protest public - precum grevele minerilor din Valea Jiului din august 1977 sau, un deceniu mai târziu, la Uzina de tractoare „Steagul Roșu” din Brașov - au fost reprimate violent și sigur. În plus, Ceaușescu putea conta nu numai pe o populație terorizată, ci și pe absența notabilă a reacției internaționale la acțiunile sale interne: la opt luni după ce Îi aruncase În Închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și mai grăitor, ieșirea Angliei din competiție nu a afectat numărul de telespectatori britanici la meciurile care mai rămăseseră de disputat (Între state mici ca Portugalia, Olanda, Grecia și Cehia), fără miză pentru fanii britanici. Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia generală de a urmări meciurile, orice meci, era mai importantă decât atașamentul partizan față de o echipă anume 5. La momentul de maximă audiență, transmisiunile BBC de la meciurile disputate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
primejdie. Nu pactiza cu cei ce te lovesc fățiș și vor dezmembrarea statului român unitar, național și creștin! Ține ochii deschiși pentru a nu deveni iar victimă ca în anul 1940. Nu dezerta. Propaganda dezlănțuită acum de maghiari, inclusiv arborarea steagului secuiesc pe instituțiile românești, nu se va opri nicicând. Agresiunea lor continuă pentru a-și împlini scopul final, dezmembrarea statului român. Maghiarii, prin ei înșiși, fățiș, s-au dovedit neloiali chiar atunci când au jurat loialitate și indivizibilitate statului roman, când
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub steagul Legiunii, morții noștri au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale, au apărat credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat între a fi sau a nu mai fi român și creștin. Călcând cu pași de foc pe urmele strămoșilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
luat această țărână de lângă comuna Căutălănești (Podul Înalt), jud. Vaslui, locul unde a fost bătălia lui Ștefan cel Mare cu turcii.” Plutonier Rotaru, Reg. 26 , Infanterie Ce scria istoria: „Ștefan avea o armată mare, cum n-a mai strâns sub steag românesc, până la Regele Carol, 40.000 de moldoveni, mai toți țărani. Armata turcească de 120.000. Locul luptelor a fost județul Vaslui. Ziua luptei, după unele izvoare, ar fi fost 6 ianuarie 1475. Ștefan nu o precizează, ci o scrie
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Înalt aparținând lui Grigore Ureche, Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu, au redat „Legenda lui Burcel” și Legenda „Codrii Vasluiului”. Au prezentat ilustrații sau fotografii reprezentând portretul domnitorului și monumente ce i-au fost dedicate bisericii și mănăstirii ctitorite de domnitor, steagul și pecetea acestuia. De asemenea, au realizat compuneri și desene În care au prezentat scene din lupta de la Podul Înalt, alte evenimente la care a participat domnitorul pe aceste meleaguri. Activitatea de Învățare a fost sprijinită de elevi, iar prezentarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
Cercul artistic literar", în "Intim club" (1885-1886), pentru ca în 1893 să expună la Cercul artistic și în 1896 să fie printre membrii fondatori ai Salonului Independeților, alături de I. Angelescu, L. Dolinski, Nicolae Grant, N.S. Petrescu Găină etc., arborând împreună un steag roșu care a neliniștit teribil autoritățile. În 1897, participă la înființarea societății artistice "Ileana", iar în 1900 desenează coperta primului număr al revistei omonime și îi sunt reproduse câteva hors textes. La această dată Luchian beneficiază deja de recunoașterea colegilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inițiem (pentru urmașii noștri) o activitate creatoare liberă, strălucitoare și însorită, sub îndemnul unei dorințe de cunoaștere neîntreruptă. Trebuie să păstrăm Eternele Valori, create de-a lungul mai multor generații. În numele acestei viitoare vieți, noi, căutătorii lânei de aur, desfășurăm steagul de luptă. Arta este eternă, pentru că există în ceea ce este imuabil, în ceea ce nu poate fi distrus; ea este doar una, pentru că are o sursă unică sufletul. Arta este simbolică, pentru că ea închide un simbol: reflectarea Imuabilului în temporar. Arta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la acțiune: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace...” (G. Coșbuc) „Câinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră...” (Gr. Alexandrescu) - elementul predicativ suplimentar - parte de vorbire nominală care se referă deopotrivă la subiect și predicat: „Am declarat tricolorul ca steag național.” „Plecat-am nouă din Vaslui...” (V. Alecsandri) - elipsă - contragere, suprimarea unui cuvânt: „A bătut-o rău; ea a răbdat - nici o vorbă, nici o lacrimă.” (I. L. Caragiale) - inversiune - abatere de la topică: „Degetele pline de Împunsături Nu mai au de sânge două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
becherului, pentru că „mai trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului va fi (și a fost) eficientă și În viitor, cinstea și meritele politice neavând nici o șansă În viața politică Numararea steagurilor de către Ghița Pristanda este una din primele situații comice, aceasta deschizând, cum s-ar zice, seria celorlalte; din ea reiese că polițaiul fura din avutul statului, deși misiunea lui este tocmai aceea de a-l apăra, fiind Încurajat și de către
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în oraș parașutiști, dintre care 2 erau evrei din Iași repatriați în URSS în vara anului 1940. De asemenea, același comandament militar a informat eșaloanele superioare că în timpul bombardamentului aviației sovietice "la unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând"21. Este lesne de înțeles faptul că asemenea rapoarte au avut menirea de a înteți psihoza antisemită și de a tensiona și mai mult atmosfera încordată existentă în oraș. Ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
subversive" ale populației evreiești, Chestura Poliției Iași a organizat în colaborare cu Jandarmeria în seara zilei de 26 iunie 1941, între orele 17-21, razii și percheziții la casele locuite de evrei în urma cărora s-au confiscat "lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete". Cu acest prilej Poliția a arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
arestat și transportat la Chestura Poliției un număr de 317 evrei, din care 207 au fost reținuți întrucât "la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de culoare roșie) din care ar putea confecționa steaguri comuniste". Chestorul Poliției Iași locotenent-colonelul de jandarmi Constantin Chirilovici a propus internarea suspecților pe timp limitat într-o cazarmă pentru a preveni contactul acestora cu "spionii și agenții rezidenți pe care inamicul îi are lăsați în localitate"22. Nu este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dela Calea Ferată, care anul trecut s'au repatriat în Basarabia. În spitalele din Iași sunt aproximativ 150 răniți români de pe front, iar la Spitalul Notre Dames sunt 14 yperitați germani. La unele fabrici evreiești lucrătorii evrei ar fi arborat steagul roșu, iar populația evreiască a simpatizat cu acțiunea comunistă aplaudând. Poliția a luat măsuri de arestarea acestor indivizi. Îndată ce primim rapoarte detaliate, vom raporta imediat întreaga desfășurare și pagubele înregistrate. Dela Inspectoratul Jand. Iași. 2. În ziua de 26 Iunie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
40 echipe cu următoarea misiune: 1) Identificarea tuturor persoanelor prin acte de legitimație legale (buletinul populației, carnet C.F.R., acte militare, adeverințe premilitar la curent). 2) Percheziții domiciliare amănunțite și corporale la toată populația evreiască confiscându-se: lanterne electrice, corespondență subversivă, steaguri roșii, broșuri, manifeste, brichete. 3) Deținerea pe loc și înaintarea la Chestură a oricărui individ străin de localitate ce nu ar putea face dovada prezenței lui în Iași sau acelor suspecți (cu motive de suspiciune serioasă) cu probe materiale. 4
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de legitimație. Dintre aceștia s'au reținut pentru cercetări un număr de 207 indivizi prezentând oarecari suspiciuni, întrucât la ei s'au găsit lanterne și alte numeroase obiecte (îmbrăcăminte și alte pânze de culoare roșie) din care ar putea confecționa steaguri comuniste. Toți aceștia urmează a fi cercetați și controlați la caziere, asupra cărora opiniem a fi internați într'o cazarmă pe timp limitat unde să fie ținuți sub pază și întrebuințați la munca de folos obștesc întrucât ar putea deveni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
descinderilor, numeroși soldați germani au fost omorâți de comuniștii care trăgeau asupra lor. Au fost ridicate numeroase persoane suspecte și transportate la Chestură. Cu prilejul descinderilor s'au găsit: planul conductei de apă, planul Uzinei Electrice, arme, muniții, mitraliere și steaguri roșii. Este imperios necesar deci, să se ia urgente măsuri pentru a se preveni o situație mai gravă. Căci aceste elemente, încurajate prin lipsa de autoritate și energie din partea autorităților, capătă mai mult îndrăzneală și vor continua să se pregătească
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
REFERAT 13 iulie 1941 Starea de spirit a populației din regiunea de Nord a Bucovinei eliberate. 1. Populația românească își manifestă bucuria că au revenit la patria lor prin ovațiunile ce le fac trupelor române în trecere prin localitățile lor. Steagul tricolor flutură pretutindeni la casele celor ce au simțit și simt românește. Dragostea cu care au primit trupele române s'a mai manifestat și prin darurile ce se făceau trupelor cantonate și care au constat în special în alimente, păsări
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în Bucovina de Nord și Basarabia, iar după plecarea bolșevicilor au organizat gărzi naționale în unele localități și au asigurat paza depozitelor rămase de la Ruși. Au desființat colhozurile, împărțindu-și pământul și vitele. În unele sate din Bucovina au arborat steaguri ucrainene. Acest caz a fost raportat M.C.G., spre a se lua o măsură uniformă pentru toate teritoriile eliberate. În concluzie: Ucrainenii sunt ostili regimului bolșevic, dar sperând în întemeierea Statului Ucrainean independent, nu se identifică cu Statul Român. Ei formează
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Sovietică și cele cu statele aflate sub influență sovietică. Congresul și Moscova Întrunirea de la Moscova, "Tratatul de reducere a armelor strategice" (SALT) și negocierile comerciale ce au decurs de aici i-au incitat pe congresmenii și senatorii conservatori precum un steag roșu. Și nimeni nu era mai supărat din cauza acestor negocieri decît "Scoop" Jackson. Acesta era împotriva destinderii sovieto-americane și era gata să facă tot ce-i stătea în putință în următorii ani pentru a zădărnici planurile lui Nixon. În luna
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]