8,384 matches
-
lucrări de artă" referitor la: -imagini, colaje și plăci decorative similare, picturi și desene executate în întregime manual de artist, altele decât planuri ori desene în scop arhitectural, industrial, comercial, topografic ori scopuri similare, articole decorate manual, lucrări de scenografie teatrală, fundaluri pentru studiouri sau alte asemenea pânze pictate.(cod NC 9701), -gravuri originale, imprimări și litografii, produse în număr limitat direct în alb și negru sau color de pe una sau mai multe plăci executate în întregime de mâna artistului, indiferent
jrc2840as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87995_a_88782]
-
poate vedea cu ochiul liber (de obicei Capitolele 50 - 55, 58 sau 60); în sensul prezentei prevederi, se face abstracție de modificările de culoare ce rezultă în urma acestor operații; (b) țesăturile cu desene pictate (altele decât țesăturile colorate pentru decoruri teatrale, fond de studiouri fotografice sau altele similare); (c) țesăturile acoperite parțial cu scame de pluș, plută pulverizată sau de produse similare, care prezintă desene provenite din aceste tratamente. Totuși, tricoturile imitații de piele rămân încadrate la prezenta poziție; (d) lemn
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
6,5 - 5906 99 - - Altele: 5906 99 10 - - - Țesături prevăzute la nota 4 (c) de la prezentul capitol 15 12 - 5906 99 90 - - - Altele 18 5,6 - 5907 00 00 Țesături textile altfel impregnate, stratificate sau acoperite; pânză pictată pentru decoruri teatrale, decoruri pentru studiouri fotografice sau altele similare 4,9 1 - 5908 00 00 Fitile textile, țesute, împletite sau tricotate, pentru lămpi, lămpi de gătit, brichete, lumânări sau similare; manșoane pentru lămpi incandescente și țesături circulare tricotate pentru fabricarea acestora, chiar
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
DE ARTĂ, PIESE DE COLECȚIE ȘI DE ANTICHITATE Note 1. Prezentul capitol nu cuprinde: (a) timbrele poștale, timbrele fiscale, papetărie poștală (hârtie ștampilată) și similare, având circulație curentă sau destinate a circula în țara de destinație (Capitolul 49); (b) decorurile teatrale, fondurile de atelier fotografic sau similare, pictate pe pânză (poziția nr. 5907) cu excepția cazurilor în care acestea pot fi încadrate la poziția nr. 9706; sau (c) perlele naturale sau de cultură sau pietrele prețioase sau semiprețioase (poziția nr. 7101 - 7103
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
De o greutate care să depășească 375 g/m2 : - Din fire pieptănate, cu o valoare de 3 ECU sau mai mult pe m2 13 - Altele 16 5907 00 00 Țesături textile altfel impregnate, stratificate sau acoperite; pânză pictată pentru decoruri teatrale, decoruri pentru studiouri fotografice sau altele similare: - Mușama (pânză uleiată) și alte țesături textile stratificate cu o bază de ulei sicativ 5,1 - Altele 4,9 6405 Altă încălțăminte: 6405 90 - Altele: ex 6405 9010 - - Cu tălpile exterioare din cauciuc
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
similară; 2. cadouri făcute unui șef de stat sau membrilor de guvern sau parlament; 3. articole care circulă în cadrul ajutorului administrativ reciproc. (e) cu condiția ca schimburile comerciale să aibă caracter temporar: 1. bunuri pentru târguri și expoziții; 2. decoruri teatrale; 3. caruseluri și alte atracții din parcuri de distracții; 4. echipamente profesionale în sensul Convenției Internaționale din 8 iunie 1968; 5. pelicule cinematografice; 6. aparatură și echipamente pentru scopuri experimentale; 7. animale pentru expoziții, reproducere, curse etc.; 8. mostre comerciale
jrc4783as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89949_a_90736]
-
de asemenea incluse, chiar dacă aceste baze de date sunt comercializate sau nu. Lucrări recreative, literare sau opere artistice originale (AN. 1123) Pelicule, benzi magnetice, manuscrise, machete sau alte suporturi originale pe care sunt înregistrate sau care conțin înregistrări ale reprezentațiilor teatrale, programelor de radio sau televiziune, lucrărilor muzicale, evenimentelor sportive, lucrărilor literare sau artistice, etc. Sunt incluse și lucrările produse pe cont propriu. În unele cazuri, ca de exemplu filmele, pot exista mai multe originale. Alte active fixe necorporale (AN.1129
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
o constantă a producțiilor companiilor independente?”. Însă, în congruență cu rezultatele cercetării pomenite anterior, reacția a fost una timidă, dacă nu chiar reticentă, iar dialogul n-a apucat nicicum să se închege. Privitor la temeiurile, motivațiile diverse și implicațiile discursurilor teatrale românești interesate să își afirme și să-și disemineze coerent atitudinea critică, socială și politică, am scris de nenumărate ori și din diverse perspective, în ultimii cincisprezece ani. Aș încerca, pe cât se poate, să reduc riscurile repetării, conjugînd observațiile de
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
încerca, pe cât se poate, să reduc riscurile repetării, conjugînd observațiile de mai sus ca să ajung - cum altfel ? - la câteva spectacole. În ordine inversă, m-aș opri la întrebarea lui Theodor Cristian Popescu: e cu adevărat dimensiunea social-politică una caracteristică mișcării teatrale independente din ultimul deceniu? Pe de-o parte da, pe de alta nu. Oricum răspunsurile la această întrebare simplă se cer nuanațate riguros, cum și „mișcarea teatrală” independentă, atâta câtă e, e plină de nuanțe. Pe de-o parte, teatrul
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
întrebarea lui Theodor Cristian Popescu: e cu adevărat dimensiunea social-politică una caracteristică mișcării teatrale independente din ultimul deceniu? Pe de-o parte da, pe de alta nu. Oricum răspunsurile la această întrebare simplă se cer nuanațate riguros, cum și „mișcarea teatrală” independentă, atâta câtă e, e plină de nuanțe. Pe de-o parte, teatrul subvenționat de stat, în ansamblul său, a continuat și continuă să fie prea puțin interesat de texte și/sau spectacole cu direcționare critică fățișă și, în special
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
a rămas în continuare imun față de orice dezvoltare programatică a dramaturgiei autohtone. Puținele excepții nu fac decât să întărească regula conservării modelului unic, teatralizant-hermeneutic-metaforic, pe care-l descriam acum peste un deceniu. În acest sens, pare aproape natural ca expresiile teatrale independente să coaguleze exact în zona lăsată liberă, în exteriorul „teatrului de artă” muzeificat de majoritatea instituțiilor - culmea! - publice de spectacol; și anume în zona dezbaterii hic et nunc a realităților neliniștitoare, a fenomenelor de dezechilibru social, economic, comunitar etc.
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
a problemelor? Dacă am considera, pentru moment, drept irelevantă opoziția (altminteri cu dimensiuni de prăpastie) dintre teatrul produs în regim subvenționat și cel produs în regim independent? Fiindcă, măcar în principiu, fie prin coproducțiile susamintite, fie în spectacole proprii, discursul teatral cu implicație social-politică ar putea fi asumat tot atât de bine și în proiecte - accidentale sau de durată - ale instituțiilor subvenționate (toate, în Romania, teatre de repertoriu). Întrebarea legitimă care se naște ar fi în ce măsură instituția teatrală subvenționată, de repertoriu, așa cum arată
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
fie în spectacole proprii, discursul teatral cu implicație social-politică ar putea fi asumat tot atât de bine și în proiecte - accidentale sau de durată - ale instituțiilor subvenționate (toate, în Romania, teatre de repertoriu). Întrebarea legitimă care se naște ar fi în ce măsură instituția teatrală subvenționată, de repertoriu, așa cum arată ea astăzi, la noi, e suficient de pregătită ca să facă față controverselor iscate, vrând nevrând, de un asemenea tip de program. Fiindcă, de fapt, publicurile fidelizate, ca și cele accidentale, ale instituției de repertoriu sunt
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
spectacolului și treptata lui îngropare în uitare a fost că... nu vine publicul. Un public, de altminteri, deosebit de fidel instituției dar care, în consecință, n-ar fi dorit să interacționeze nici cu tematica, nici cu propunerea unui tip de discurs teatral care-i scurtcircuitează habitudinile. Nu știu în ce măsură explicația sa acoperă întregul adevăr (cîtă vreme cam același public participă activ la propuneri cu conținut politic în festivalul Interferențe; doar ca respectivele propuneri vin... de afară, sunt externalizate, distanțate) - e cert însă
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
propagandistic. Dacă dăm filmul înapoi, unul dintre efectele perverse ale cenzurii și textului de propagandă impuse începînd cu anii 50 e, în România, paradoxal, cantonarea în estetic și supradimensionarea acestei componenete a operei, în defavoarea tuturor celorlalte funcții posibile ale spectacolului teatral (și, implicit, ale comunicării teatrale în genere). În România, până și Brecht a fost receptat, la momentul primelor montări, mai degrabă ca discurs estetic, ținînd de „avangarda teatrală occidentală”, și mai puțin în dimensiunea sa politică. Cum instituția subvenționată nu
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
unul dintre efectele perverse ale cenzurii și textului de propagandă impuse începînd cu anii 50 e, în România, paradoxal, cantonarea în estetic și supradimensionarea acestei componenete a operei, în defavoarea tuturor celorlalte funcții posibile ale spectacolului teatral (și, implicit, ale comunicării teatrale în genere). În România, până și Brecht a fost receptat, la momentul primelor montări, mai degrabă ca discurs estetic, ținînd de „avangarda teatrală occidentală”, și mai puțin în dimensiunea sa politică. Cum instituția subvenționată nu își asumă, în fond, un
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
supradimensionarea acestei componenete a operei, în defavoarea tuturor celorlalte funcții posibile ale spectacolului teatral (și, implicit, ale comunicării teatrale în genere). În România, până și Brecht a fost receptat, la momentul primelor montări, mai degrabă ca discurs estetic, ținînd de „avangarda teatrală occidentală”, și mai puțin în dimensiunea sa politică. Cum instituția subvenționată nu își asumă, în fond, un set de politici publice active (în sens larg, educațional, social, civic etc.), ci doar serviciul de a oferta spectacole pentru cele câteva paliere
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
e că, atîta vreme cît nimic nu se schimbă în principiile și modalitățile de concepție și funcționare a sistemului subvenționat, atfel spus atîta vreme cît instituția publică rămîne exclusiv un „furnizor de servicii” repertoriale, o parte din ce în ce mai consistentă a mișcării teatrale independente, deja coagulată pe baza conținuturilor critice de discurs teatral, pare în mod natural condamnată la libertate (cum ar fi zis existențialiștii): asumîndu-și și dezvoltîndu-și propriile strategii prin care teatrul provoacă participația, reacția, reflexivitatea efectivă în raport cu lumea din care s-
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
principiile și modalitățile de concepție și funcționare a sistemului subvenționat, atfel spus atîta vreme cît instituția publică rămîne exclusiv un „furnizor de servicii” repertoriale, o parte din ce în ce mai consistentă a mișcării teatrale independente, deja coagulată pe baza conținuturilor critice de discurs teatral, pare în mod natural condamnată la libertate (cum ar fi zis existențialiștii): asumîndu-și și dezvoltîndu-și propriile strategii prin care teatrul provoacă participația, reacția, reflexivitatea efectivă în raport cu lumea din care s-a născut și către care se întoarce. Actorul coautor, echipa
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
scurt ocol cu privire la text. Fiindcă, neexistînd în România de azi, nici măcar după 23 de ani de postcomunism, o politică coerentă cu privire la dezvoltarea dramaturgiei (ca să nu mai spun că regimul comisionării de texte dramatice și cel al dezvoltării acestora înăuntrul instituției teatrale nici măcar n-a fost... inventat la noi), nici critica de specialitate nici publicul nu reușesc încă să diferențieze cu limpezime piesa de teatru, în sensul clasic, oricît de... „postdramatic” ar fi ea alcătuită, de textul deschis, in progress, al spectacolului
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
Christine Chynne și cu un indonezian / o indoneziancă care a refuzat să își facă publică identitatea de frica represiunii, lafel ca și restul indonezienilor din familii de comuniști asasinați care au lucrat la film. Documentarul este construit ca o re-înscenare teatrală, ca o repetiție în buclă a crimelor din 1965-1966 când, în Indonezia, au fost uciși peste 1.500.000 de presupuși simpatizanți comuniști. În 1965, Partidul Comunist din Indonezia era, după cel din China și Uniunea Sovietică, al treilea din
Criminalii sunt eroi - The Act of Killing () [Corola-website/Science/295643_a_296972]
-
inițiativa colectivă. Prin intermediul lucrului la un spectacol de teatru, adolescenții învață, pe de o parte, să fie solidari unii cu alții, iar pe de altă parte, devin solidari cu problematici despre care știu puține lucruri. Reflexul de solidarizare prin actul teatral creează, în timp, contexte de solidaritate care pot genera comunități de adolescenți capabili să lupte pentru drepturi comune și să se mobilizeze în situații care nu îi privesc în mod direct, dar care, la un moment dat, îi pot afecta
Teatrul pedagogiei participative () [Corola-website/Science/295676_a_297005]
-
reprezentate. Ascultând poveștile actorilor-adolescenți, spectatorii-adolescenți devin conștienți de semnificația propriilor lor povești, de felul în care acestea pot construi legături experiențiale esențiale; - dezvoltă capacitatea observațională a adolescenților, care își privesc realitatea ca pe o sursă de evenimente relevante, cu potențial teatral. Prin poveștile care pornesc de la detaliile lumii din jur, adolescenții învață să perceapă mult mai complex lumea în care trăiesc și să vadă dinamica fiecărui detaliu din jurul lor. Capacitatea observațională pe care poveștile realității o dezvoltă este o sursă fundamentală
Teatrul pedagogiei participative () [Corola-website/Science/295676_a_297005]
-
invită acești artiști în condițiile în care aceștia vor să lucreze, nu sunt prea deschise la teme incomode sau nu sunt, pur și simplu, interesate de acestea. De aceea, proiectul realizat acum la Sibiu nu este o regulă în sistemul teatral românesc. Este excepția. În ceea ce privește activitatea mea de regizor în regim independent, ea va continua cu următorul proiect, tot un proiect internațional, la care sunt și co-producator. Anul trecut ai montat Tigrul sibian, un spectacol care avea în centru un episod
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]
-
cât și stilistic. Ele sunt unite de conceptul spectacolului, care are la bază câteva întrebari: ce înseamnă sărăcia astăzi și cum o arătăm pe o scenă de teatru? Ce înseamnă convențiile sociale și cum pot fi ele conectate la convențiile teatrale - există similitudini, există falii în care ficțiunea și realitatea se întrepătrund? Cum pot fi dinamitate, sau pur și simplu, cum pot fi făcute vizibile niște convenții sociale/convenții teatrale? Care au fost fazele procesului de documentare pentru Solitaritate și cât
„Trebuie reinventate mijloace de presiune eficiente” () [Corola-website/Science/295684_a_297013]