10,007 matches
-
aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că eu plec cu omul meu. Rămâneți cu Precista, Că eu plec cu bădița ! U iu, U iu iu ! Trandafir în cornul mesii, Frumos plăng ochii miresii. Las’ să plângă cât de mult, Binele ce l-a avut. Las’ să plângă cât de tare, Binele de fată mare ! U iu, U iu iu ! Taci mireasă, nu mai plânge, C-acum
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ofta, C-are cine te pupa ! U iu, U iu iu ! Fii părinte, așa de bun, Ieși o țâră până-n drum Și deschide-o cărticea , Să cununi o floricea, Și pe cap c-un patrafir, S-o cununi c-un trandafir ! U iu, U iu iu ! La portiță în uliță, Iese mama miresii Și se uită către soare C-are-o fată călătoare. Călătoare peste munți, La părinți necunoscuți, Călătoare peste văi. Or fi buni sau or fi răi ? U iu, U iu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
multe sacrificii, pe care memoria documentelor le-a păstrat și care, apreciem noi că merită a fi menționate. Invalizi de război : 1.Frâncu Nicolae, locotenent, piciorul stâng amputat. 2.Budac Emilian, plutonier, brațul stâng rupt de o schijă. 3.Căpățână Trandafir, soldat fruntaș, rănit la brațul stâng. 4.Blendea Andrei, soldat, genunchiul drept rupt. 5.Blendea Nicolae, soldat, degetele piciorului stâng amputate. 6.Budac Nicolae, soldat, vine de pe front bolnav psihic. 7.Căpățână Haralampie, soldat, a pierdut ochiul drept. 8.Căpățână
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
soldat, rană la cap. 12.Grovu David, soldat, coloana vertebrală defectuoasă. 13.Grovu Ioan, soldat, rană la piciorul stâng. 14.Mitea Constantin, soldat, rănit la palma stângă. 15.Schiopu George, soldat, umărul și brațul drept lovite de schijă. 16.Stoica Trandafir, soldat, mâna dreaptă paralizată. 17.Trântor Constantin, soldat, lovit de un glonte la nivelul capului vine suferind de hipoacuzie stângă. Oameni ai satului care s-au refugiat în România și luptat în armata română, reveniți valizi după încheierea ostilităților: 1
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
august 1917 din cauza mizeriei. Evenimentul a fost rememorat într-un foarte frumos pasaj al broșurii «Refugiații Ardealului», scrisă de Dr. Ioan Matei, el însuși pribeag, atunci, pe drumuri triste. Ceilalți membri ai familiei au revenit în Cârțișoara în 1919. Dragoman Trandafir, preot în Arpașul de Jos și sora lui Dragoman Silvia, din Streza care s-a căsătorit acolo cu un cetățean ucrainean, Vasile Slipcenco, cu care s-a retras în sat din fața înaintării trupelor sovietice. În 25.01.1945, au fost
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ovidiu, sublocotenent aviator, grupul 8 de Asalt, căzut cu avionul la 23.09.1941, lângă Turda. înmormântat în cimitirul satului Bădeni, jud. Cluj. Distins cu «Ordinul Coroana României», clasa V a cu spade pe panglică de «Virtutea Militară» 6.Dragoman Trandafir, sergent, fiul lui Ioan și Maria Dragoman, regimentul 2 Dorobanți, căzut în luptele de la NanaZelovka, Ucraina în 19.08.1941, în vârstă de 27 ani. 7.Grovu Gheorghe, sergent, fiul lui Gheorghe și Ecaterina Grovu, regimentul 85 Infanterie Ineu, căzut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
zona capului în 27.11.1943. 16.Budac Victor, fruntaș, n.1922, fiul lui Nicolae și Aurica Budac, batalionul 3 Vânători de Munte, căzut la Karlofka-U.R.S.S., în 22.12.1941. 17.Căpățână T.Gheorghe, fruntaș, n.1914, fiul lui Trandafir și Victoria Căpățână, regimentul 2 Dorobanți, căzut pe frontul de Vest în timpul transportului cu o ambulanță sanitară, atacată de inamic. Un glonț i-a perforat ficatul, în 14.03.1945. 18.Lazea P. Alexandru, fruntaș, fiul lui Petru și Maria
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
notari din care reținem pe Nicolae Budac, Oana Gheorghe, Bucurenci Ioan, Giurcă Ilie, Matei Folea, Matei Dragoman. Gheorghe Tarcea avocat se prăpădește de asemenea, ca și cei doi intelectuali Neacșa, tot în primul război mondial, dar în Italia. Preotul Dragomir Trandafir piere și el în Rusia, unde plecase cu toată familia ca să scape de urgia persecuțiilor șovine, maghiare, ca și de cea a grozăviilor primului război mondial. Matei Tarcea a fost preot ortodox în America, iar Traian Roman, fiul lui Doroftei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îndeplinit funcții de răspundere la nivelul organelor de învățământ și cultură ale municipiului Făgăraș, unde s-a stabilit definitiv, fără să-și uite satul și oamenii din mijlocul cărora a plecat. Mai reține memoria satului nostru pe învățătorii Ieronim Cânduleț, Trandafir Dragoman, Matei Scorobeț, Paraschiva Scorobeț, Ioan Moldovan, Solomon Dumitru. Pe artista lirică Silvia Mateș, pe notarul Gheorghe Moldovan, pe preoții Ilarie Budac și Liviu Scorobeț, pe cele trei frumoase fete, bacalaureate și pe feciorul preot, toți patru, copii ai Folanii-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n-a renunțat niciodată la calitatea de cetățean român. Revine frecvent în România, până azi a vizitat țara de 28 de ori, iar în ultima vreme petrece în țară câte 5-6 luni pe an. Dragoman Ioan, n.1936, fiul lui Trandafir, (erou căzut pe câmpul de luptă în Rusia), și al Virginiei, inginer, absolvent al Politehnicii din Cluj, fuge din țară în 1968 prin Turcia, stabilindu-se în Youngstown S.U.A. Revine frecvent în țară, ținând o permanentă legătură cu oamenii satului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la Uzinele Steagul Roșu Brașov. Scorobeț Ovidiu, n.1942, frate cu Lucian, inginer mecanic, șef de secție la S.M.A. Bucurenci Gheorghe, n.1930, fiul lui Nicolae și Laurenția, inginer mecanic la Combinatul Chimic Victoria. Cânduleț Gheorghe, n. 1932, fiul lui Trandafir și Ana, profesor la Liceul Teoretic din Orașul Victoria. Gabor Leontina, absolventă liceu, văduva eroului Andrei Grovu. Naghi Matei, șef al Gărzii Financiare din Satu Mare. Banciu Ilie, jurist, fost Președinte al Asociației Juriștilor din România, filiala Brașov. Nonagenar, trăiește la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
stabilit în America. 25.Kiss Andreas, stabilit în America. 26.Kiss Anna, stabilită în America. 27.Tarcea Petru, a revenit în țară. 28.Tarcea Matei, stabilit în America. 29.Scorobeț Gheorghe, al lui Pavel, a revenit în țară. 30.Căpățână Trandafir, a revenit în țară. 31.Rajneay Daniel, a revenit în țară. 32.Tetu Gheorghe, a revenit în țară. 33.Cânduleț Serghe, a revenit în țară. 34.Bucurenciu Vasile, a revenit în țară. 35.Strezuț Gheorghe, stabilit în America. 36.Căpățână
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Boșcă Filip din Tinărog-Streza, a revenit în țară. 118.Stoica Aron din Streza, stabilit în America. 119. Căpățână Pavel, a lui Isaie, stabilit în America. 120.Trântor Dionisie, frate cu Onu lui Gherase, din Streza, stabilit în America. 121.Scorobeț Trandafir, a revenit în țară. 122.Scorobeț Ioan și 123.Scorobeț Elisabeta, stabiliți în America. A mai părăsit satul și a plecat în Rusia prin 1880, Căpățână Ion din Streza, fiul lui Nicolae Căpățână și al Evei Boșcă. Că odată ajunși
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
s-o servească. Ce naiba ați cumpărat atâtea flori?a întrebat-o soțul luându-le. Vreți să le treceți și pe ale mele, că am sacoșele pline cu ce am cumpărat. Dă-mi-le! Arăt ca mergând cu sorcova cu atâția trandafiri de plastic de toate culorile. Ha! Ha! Ha! Ce-or să zică vameșii când mă vor vedea? Nu zic nimic, că dumneavoastră n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
vameșii când mă vor vedea? Nu zic nimic, că dumneavoastră n-ați cumpărat multe lucruri cum am cumpărat noi, îl încurajau femeile. Același lucru pățise un alt coleg de-al nostru căruia de asemenea doamnele i-au umplut brațele cu trandafiri de plastic. Erau foarte la modă pe atunci. Când vameșii i-au văzut cu atâtea flori, li s-au adresat: Ce faceți, domnilor, cu atâtea flori? Aveți vreo nuntă, vreo înmormântare? Cam așa ceva, au răspuns în doi peri. Iarăși ne-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
altă climă decât la noi. Am admirat palmierii de pe margini și grădinile oamenilor și un soi de flori agățătoare care pe la noi nu cresc. Am văzut cum arată măslinul, arborele chivi. Erau și flori care cresc în România: turcoaice, petunii, trandafiri. Ne așteptam ca trandafirii să fie mai arătoși aici, într-o climă caldă. Vezi, trandafirii lor nu arată ca ai noștri. Parcă sunt mai zgribuliți, era de părere Janeta. Probabil că în clima mediteraniană nu se sunt în elementul lor
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
noi. Am admirat palmierii de pe margini și grădinile oamenilor și un soi de flori agățătoare care pe la noi nu cresc. Am văzut cum arată măslinul, arborele chivi. Erau și flori care cresc în România: turcoaice, petunii, trandafiri. Ne așteptam ca trandafirii să fie mai arătoși aici, într-o climă caldă. Vezi, trandafirii lor nu arată ca ai noștri. Parcă sunt mai zgribuliți, era de părere Janeta. Probabil că în clima mediteraniană nu se sunt în elementul lor ca la noi. În
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
soi de flori agățătoare care pe la noi nu cresc. Am văzut cum arată măslinul, arborele chivi. Erau și flori care cresc în România: turcoaice, petunii, trandafiri. Ne așteptam ca trandafirii să fie mai arătoși aici, într-o climă caldă. Vezi, trandafirii lor nu arată ca ai noștri. Parcă sunt mai zgribuliți, era de părere Janeta. Probabil că în clima mediteraniană nu se sunt în elementul lor ca la noi. În grădina unui grec am văzut și flori de laur ceea ce ne-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
care ne vorbi fata explicându-ne cum se realizează. Aceste iconițe sunt pictate pe lemn și reprezintă pe Maica Domnului cu Iisus nu copil, ci fiind mare, cu coroană pe cap, iar Maica Domnului ține în mână un fir de trandafir și un spic de grâu. Coroana de pe capul Domnului Iisus reprezintă puterea dumnezeiască, spicul de grâu, pâinea și bunătatea iar firul de trandafir puritatea. Luăm și iconițe de argint? Luăm, a fost de acord Janeta. Au fost puțin mai scumpe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
copil, ci fiind mare, cu coroană pe cap, iar Maica Domnului ține în mână un fir de trandafir și un spic de grâu. Coroana de pe capul Domnului Iisus reprezintă puterea dumnezeiască, spicul de grâu, pâinea și bunătatea iar firul de trandafir puritatea. Luăm și iconițe de argint? Luăm, a fost de acord Janeta. Au fost puțin mai scumpe dar erau foarte frumoase. Am cumpărat și broșura tuirstică „Meteora”, tradusă în mai multe limbi, printre care și limba română. O blană nu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
botoșănene a anilor '30. În pridvorul noii construcții se urca pe două rânduri de trepte, din lateralele casei, protejate de o balustradă ridicată direct din pământ. Un salcâm și o salcie plângătoare încadrau pridvorul. Chiar în fața casei fuseseră plantați niște trandafiri, îngrădiți de câțiva mici stâlpi; curtea, plină cu iarbă, era marcată de cărări întâmplătoare. Nici interiorul nu păstra împărțirea camerelor din vechea casă părintească. Un hol pe mijloc și câte două camere laterale au constituit expoziția muzeistică de bază. Chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
apoi locul unde se închideau copiii să citească, stă azi un dulap de colț, pe rafturile căruia se pot vedea porțelanuri și argintărie, găsite cu ocazia săpăturilor la fundația casei. Tot aici, o lampă, două dulapuri furniruite cu lemn de trandafir(piese componente din zestrea Aglaiei, la Cernăuți), o oglindă venețiană și lada de zestre ale mamei. O casetă de machiaj, care a aparținut poetului pe vremea când era sufleur în trupă la Fany Tardini, constituie punctul de interes al vizitatorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
În tot ce vede mai târziu, poetul nu poate să nu facă analogii cu (de-acum) iubita lui. De aceea, Unde vede vreodată/ Pom frumos și înflorit/ El la ea gândește-ndată/ Și la trupu-i potrivit// Când privea acea roșață/ Trandafirii ce o au/ I se pare că văpseala/ De pe buzele-i o iau.// De-auzia un stol de pasări/ Ciripind voios pin crâng/ I se pare că pe dânsul/ Tânguind duios îl plâng 172. Pătrunzând miezul problemei, în Trăire și poezie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-mi dai durerea și voluptatea morții/ Și să-mi răsai din marea de suferinți, înnaltă,/ Ca marmura eternă ieșită de sub daltă 100. Într-o imagine pandant, iubita își caută ursitul reluând motive din literatura populară: Ca să iasă chipu-n față,/ Trandafiri aruncă tineri,/ Căci vrăjiți sunt trandafirii/ De-un cuvânt al sfintei Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai mult decât atât, în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună102. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Și să-mi răsai din marea de suferinți, înnaltă,/ Ca marmura eternă ieșită de sub daltă 100. Într-o imagine pandant, iubita își caută ursitul reluând motive din literatura populară: Ca să iasă chipu-n față,/ Trandafiri aruncă tineri,/ Căci vrăjiți sunt trandafirii/ De-un cuvânt al sfintei Vineri 101. Ființa ei este mai întotdeauna poleită de lumina lunii, dând astfel tonul unei subtile magii. Mai mult decât atât, în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună102. La Eminescu, folclorul se recompune, căpătând valențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]